Vrea cineva sa îl demită pe Băsescu ?

În Jurnalul  a apărut un articol al lui Florea Ciobanu, în care se lansează o ipoteză ce poate părea la prima vedere fantasmagorică, dar studiind articolele de lege, ajungem la concluzia domnului Zegrean referitor la frumusețea legislației românești vizavi de interpretabilitate. Și nimeni nu poate spune că s-ar comite o ilegalitate atâta vreme cât însuși marele Zegrean dă liber la interpretare.

În articolul său, domnul jurist susține că în ciuda hotărârii-și subliniez hotărârii – nu deciziei CCR, Traian Băsescu poate fi totuși demis. Citind articolul am intrat pe lege și am citit următoarele :

Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR spune:

Art.2. – (1) Curtea Constituţională asigură controlul constituţionalităţii legilor, a tratatelor internaţionale, a regulamentelor Parlamentului şi a ordonanţelor Guvernului.

(2) Sunt neconstituţionale prevederile actelor prevăzute la alin.(1), care încalcă dispoziţiile sau principiile Constituţiei.

(3) Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

Art.3. – (1) Atribuţiile Curţii Constituţionale sunt cele stabilite de Constituţie şi de prezenta lege.

(2) În exercitarea atribuţiilor care îi revin Curtea Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale.

(3) Competenţa Curţii Constituţionale, stabilită potrivit alin.(2), nu poate fi contestată de nici o autoritate publică.

Art. 27

(1)          Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, a hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, a hotărârilor plenului Senatului şi a hotărârilor plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori.

Art.11. – (1) Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:

B. Hotărâri, în cazurile în care:

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

. Exercitarea atribuţiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia

Art.46. – (1) Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

(2) Pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor alin.(1), Curtea Constituţională poate cere informaţii de la autorităţile publice.

(3) Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curţii Constituţionale, informări asupra fazelor şi operaţiunilor de desfăşurare a referendumului.

Art.47. – (1) Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului.

(2) Hotărârea Curţii Constituţionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.

(3) Înaintea publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, hotărârea Curţii Constituţionale se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Deci, de aici rezultă că:

1. CCR are atribuțiuni în ceea ce privește constituționalitatea legilor nu în ceea ce privește conținutul acestora deci în nici un caz nu poate face modificări sau adăugiri la lege și nici condiționări sau amputări. De asemenea în ciuda celor spuse de domnul Zegrean, Curtea Constituțională NU ARE DREPTUL SĂ FACĂ NICI INTERPRETĂRI ALE LEGII, CI NUMAI SĂ VEGHEZE CA ACESTEA SĂ RESPECTE CONSTITUȚIA. Deci condiționarea CCR privind demiterea prin referendum nu trebuie luată în seamă, deoarece este neconstituțională însăși CCR și-a încălcat atribuțiunile constituționale;
2. Curtea Constituțională nu legiferează, ea doar își dă avizul sau nu asupra unei legi sau veghează la respectarea prevederilor constituționale în cazul unor aspecte printre care și alegerile sau referendumurile organizate pe plan național.
3. În cazul referendumului, atribuțiunile CCR sunt DOAR DE A VERIFICA RESPECTAREA Constituției în organizarea derularea acestuia și de a constata dacă acesta s-a desfășurat conform Constituției, confirmând sau nu rezultatele acestuia.
4. Nu scrie nicăieri că onorata Curte are atribuțiuni în demiterea sau instalarea unui președinte, nici că modifică legea referendumului sau o condiționează sau interpretează, dimpotrivă la art. 2 punctul 3 se specifică foarte clar :  ” Curtea Constituţională se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.” Și atunci cu ce drept și-a permis onorata curte să modifice legea referendumului și să interpreteze și condiționeze articolul privind referendumul?

Toate aceste date și prevederi sunt convins că au fost cunoscute atât de juriștii partidelor parlamentare cât și de comisiilor juridice a camerelor. Ei bine, dacă sunt cunoscute de ce nu ia nimeni atitudine și de ce nu pune înalta curte la punct să o trimită acolo unde îi e locul?  Cu toate intervențiile europene, nimeni nu ar putea învinui un guvern sau un parlament că veghează la respectarea constituției când este încălcată indiferent de cine. Când vor învăța actualii guvernanți că au nu dreptul, ci datoria, obligația să respecte Constituția  și să își însușească și aplice acele decizii care respectă legea. Nu le cere nimeni să intre în conflict sau să pedepsească CCR  ci doar să respecte legea referendumului  care spune la ART. 10.  ”  Prin derogare de la art. 5 alin. (2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate ale cetăţenilor care au participat la referendum.”

Parlamentul este obligat să primească concluziile CCR să constate că referendumul a fost declarat desfășurat în condiții legale și că în viziunea CCR nu a îndeplinit cvorumul. Iată ce spune hotărârea CCR:

„În ziua de 21 august 2012, Plenul Curţii Constituţionale, învestit în temeiul art.146 lit.i) din Constituţia României şi al art.46-47 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu majoritatea de voturi prevăzută de art.47 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, a hotărât :

«1. Constată că procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, a fost respectată.

2. Confirmă rezultatele referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 comunicate de Biroul Electoral Central şi constată că din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente au participat la vot 8.459.053 de persoane (46.24 %), din care 7.403.836 (87.52 %) au răspuns „DA” la întrebarea „Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României?”, iar 943.375 (11.15 %) au răspuns „NU”.

3. Constată că la referendum nu au participat cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, pentru ca referendumul să fie valabil în conformitate cu prevederile art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

4. La data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, încetează interimatul domnului George – Crin Laurenţiu Antonescu în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României.

5. De la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Traian Băsescu îşi reia exercitarea atribuţiilor constituţionale şi legale de Preşedinte al României.

Prezenta hotărâre se prezintă Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună.

Hotărârea este definitivă şi general obligatorie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.»

Dezbaterea a avut loc la data de 21 august 2012 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecători.”

Din cele prevăzute de lege, CCR în comunicatul dat și-a respectat atribuțiunile până la punctul 3. De la punctul 3 în jos, Curtea își depășește grosolan atribuțiunile îndrăznind să se transforme în for legislativ drept pe care nu îl are. Nicăieri în Constituție sau în legea 47 nu se prevede că CCR ar avea atribuțiuni legislative sau executive așa că prin punctele în care impune pașii de urmat privind repunerea în drepturi a președintelui suspendat CCR încalcă grosolan propriul regulament de funcționare. Ea trebuia să își declare punctul de vedere privind desfășurarea referendumului și cu asta basta, nu să dea indicații sau să impună pașii de urmat, pentru că acestea țin de competența Parlamentului, așa cum se exprimase însăși Curtea încă dinainte de referendum.

Dar mai constatăm și faptul că în viziunea CCR punctul 3, referendumul nu este valabil pentru că nu s-au îndeplinit condițiile pentru a fi valabil. Aici CCR ori a greșit ori și-a pregătit o ieșire de avarie lăsând parlamentului posibilitatea interpretării după plac. Cum va interpreta parlamentul acest punct din Decizia CCR? Păi nu poate să o interpreteze decât într-un sigur fel, așa cum a decis însăși CCR în art 3 din Decizia nr 34 din 06.06.2012, CARE SPUNE NEGRU PE ALB CA ”ÎN SITUAȚIA ÎN CARE CURTEA CONSTITUȚIONALĂ VA STABILI CĂ NU AU FOST ÎNDEPLINITE  CONDIȚIILE DE VALABILITATE STABILITE DE LEGE, PARLAMENTUL ROMÂNIEI VA LUA ACT DE HOTĂRÂREA ACESTEIA ȘI VA DECIDE ASUPRA PROCEDURII DE URMAT. Ori cum în art 3 al hotărârii din data de 21 August curtea declară că nu au fost îndeplinite condițiile de valabilitate, deci mingea se află în curtea Parlamentului, așa cum a spus chiar CCR. Punctele 4 și 5 ale hotărârii nr 6 din 21 August sunt astfel neconstituționale . nule și neavenite , Parlamentul poate să nu țină cont de ele, mai ales că nu au titlu de obligativitate chiar dacă hotărârea se încheie anunțând că ” Hotărârea este definitivă şi general obligatorie”. Și aici avem de a face cu un abuz, o capcană judiciară a curții, pentru că în Constituție la art 147 punctul 4 scrie că:” Deciziile Curtii Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.” Da deciziile curții sunt obligatorii, dar noi ne aflăm în fața unei HOTĂRÂRI NU A UNEI DECIZII, IAR CONSTITUȚIA ȘI LEGEA 47 FAC DINSTICȚIE CLARĂ ÎNTRE DECIZIE ȘI LEGE CÂND SPUN  :

”  Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează:

B. Hotărâri, în cazurile în care:

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;”

Deci în mod clar, chiar dacă punctele 4 și 5 ar fi fost constituționale ele nu erau obligatorii pentru că avem de-a face cu o hotărâre și NU O DECIZIE.

Deci parlamentul are luni datoria să:

1. Ia act de hotărârea curții privind desfășurarea referendumului și atâta tot;
2. Constate că punctele 4 și 5 din Hotărâre nu trebuie luate în seamă pentru că depășesc atribuțiunile funcționale ale  CCR;
3. Constate că membrii CCR au prelungit în mod nejustificat depunerea concluziilor cerând liste pe care nu le-a luat în calcul luând astfel o hotărâre care nu se bazează pe situația reală înaintată la chiar cererea CCR, ci pe baza unor liste asupra cărora unul din membrii CCR s-a antepronunțat imediat după prima declarație a CCR afirmând că nu sunt reale;
4. Constate că deciziile CCR au fost luate sub amenințări și presiuni pe care chiar membrii CCR le-au reclamat, prin domnul Zegrean în adresa către Comisia de la Veneția, și doamna Aspasia prin amenințarea primită înainte de pronunțare și ca atare să declare această hotărâre viciată de amenințări și presiuni deci lovită de  nulitate;
5. Constate că în lumina actualizării documentelor și listelor permanente la cererea CCR, cvorumul este atins și deci să declare demiterea președintelui.
6. Decidă după cum consideră legal în virtutea Legii  Referendumului, a situației reale a listelor permanente și a deciziei nr 34 din 06.06 . 20102  a CCR;

Toate aceste lucruri sunt nu simple interpretări gen Zegrean ci fapte bazate pe lege fapte care nu pot fi contestate nici de mama lui Barroso. Întrebarea care se pune este vrea Parlamentul sau liderii USL, să respecte  HOTĂRÂREA MAJORITĂȚII REALE A ROMÂNILOR? VREA CINEVA CU ADEVĂRAT SĂ RESPECTE VOINȚA POPORULUI FĂRĂ SĂ ÎI TREMURE TURUL PANTALONILOR DE TEAMA PORȚILOR STRĂINE ? Ce spuneți domnilor Ponta și  Antonescu vreți să fiți alături de cele 7,4 milioane de români ? Demiterea lui Băsescu și împlinirea voinței majorității românilor stă în mâna dumneavoastră. Aveți 4 zile să vă decideți de partea cui sunteți.