Cum s-a sărbătorit primul 1 Decembrie la București? Obișnuite cu paradele militare anuale standard din fiecare an de la Arcul de Triumf, generațiile actuale n-au idee ce bucurie autentică a fost la sărbătorirea inițială a Marii Uniri. Hai să vedem ce a însemnat alaiul regal acum mai bine de un secol!
foto: Muzeul de Fotografie / Biblioteca Academiei Române
▶ BACKGROUND. Pe 1 Decembrie 1918 a avut loc întoarcerea formală în capitala României a familiei regale și a Guvernului, care timp de doi ani se aflaseră în refugiu la Iași. Capitala a fost ocupată în acel răstimp de Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria, Turcia și Bulgaria). Bucureștiul proaspăt ieșit de sub ocupație a primit alaiul regal în frunte cu regele Ferdinand I, regina Maria, principele moștenitor Carol (viitor rege Carol al II-lea) și principele Nicolae (fratele lui Carol), cărora li s-a alăturat generalul Henri Mathias Berthelot, șeful Misiunii Militare Franceze în România pe durata Primului Război Mondial.
▶ TRASEUL. Traseul alaiului a atins puncte-cheie din oraș. A început de la Gara Regală (alternativ Gara Mogoșoaia, azi Gara Băneasa), a continuat pe șoseaua Kiseleff spre Piața Victoriei (fosta Barieră a Mogoșoaiei), apoi în jos pe Calea Victoriei, prin Piața Regele Carol I (alternativ Piața Palatului Regal, azi Piața Revoluției), punct marcat de trei arce temporare festive peste Calea Victoriei:
• primul arc festiv: în dreptul Hotelului Athénée Palace (actual Athenee Palace Hilton Bucharest), la intrarea în Piață, unde e azi Gucci pe colț
• al doilea arc festiv: între Hotelul Metropole (actual amplasament al Memorialului Renașterii) și Hanul Kretzulescu (pe la biserica Kretzulescu), la ieșirea din Piață, unde e azi bustul lui Coposu
• al treilea arc festiv: între Casa Capșa și Hotelul Louvre (alternativ Luvru, azi Hotel Capitol)
Arcele, în fapt niște butaforii în stil neoromânesc cu mesaje-cheie, unificatoare, au rezistat până prin anii ’20. Alaiul a avansat apoi spre Piața Academiei (azi Piața Universității), unde s-a oprit în zona statuilor pentru o defilare a trupelor franceze, urmărită de public din tribunele de lemn instalate în dreptul Academiei (corpul central al Universității București). S-au ținut discursuri lângă statuia lui Mihai Viteazu.
Membrii familiei regale, reprezentanții armatelor și ai corpului diplomatic acreditat la București s-au deplasat mai departe către Piața Halelor (alternativ Piața Mare, azi Piața Unirii), urcând dealul Mitropoliei (azi dealul Patriarhiei) spre catedrala Mitropolitană (azi catedrala Patriarhală) pentru a participa la un Te Deum oficiat de mitropolitul primat de atunci al României, dr. Conon Arămescu-Donici (1912-1919). Bucureștenii au asistat cu entuziasm la festivități, după doi ani de ocupație crâncenă, privațiuni și umilințe.
Sursa: https://bucurestiivechisinoi.ro/
