Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roDosare Ultrasecrete Doctrina Budapestei 1989 – „Inamicul este Romania”

Doctrina Budapestei 1989 – „Inamicul este Romania”

scris de Ziua Veche
18 afisari

Istoricii si analistii de la Bucuresti prefera sa se concentreze asupra evenimentelor din luna decembrie a anului 1989 – insa cele intamplate in decembrie reprezinta descarcarea unei tensiuni acumulate in timp. Multe actiuni din decembrie 1989 de la Bucuresti raman inexplicabile in lipsa informatiilor cu privire la cele intamplate in lunile anterioare. Presa romaneasca a perioadei nu poate fi considerata o sursa precisa de informare asupra ceea ce se intampla, fiind destinata in principal propagandei de partid. Dezintegrarea blocului sovietic ajunsese la apogeu in anul 1989 – insa in Romania ajunsese la apogeu inghetul politic.


Un subiect fierbinte al anului 1989 a fost constituit de relatiile romano-maghiare: in vara acestui an s-a ajuns de la o dezbatere intre istorici la acuzatii directe. Politicienii de la Budapesta au pus in vara anului 1989 sub semnul intrebarii Pactul de la Varsovia, desemnand Romania ca principal inamic si anuntand o modificare a doctrinei de securitate a Ungariei in conformitate cu aceasta pozitie. La Bucuresti se punea accent pe o propaganda nationalista instrumentata de activisti de partid – in vreme ce la Budapesta se lansau acuzatii extrem de grave: Nicolae Ceausescu era prezentat ca un dictator hotarat sa extermine minoritatea maghiara, detinator ilegal de arme nucleare si cu intentii agresive la adresa Ungariei – acuzatii mult prea asemanatoare cu cele aduse lui Saddam Hussein in 2003. Serviciul de documentare al postului Radio Europa Libera a urmarit cu atentie evolutiile din presa internationala si declaratiile politicienilor unguri care anuntau ca se tem de un atac militar romanesc. Insa analizele expertilor de la Europa Libera au relevat faptul ca Romania nu era in stare sa atace pe nimeni cu o armata de recruti prost instruiti si folositi ca mana de lucru gratuita la culesul recoltei si pe santiere. Legenda „bombei nucleare” a lui Ceausescu a fost intretinuta abil de Budapesta – ceea ce constituia o acuzatie extrem de grava la nivel international pentru un stat semnatar al Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare. Reproducem in randurile ce urmeaza doua analize realizate de Serviciul de Documentare al Radio Europa Libera in vara anului 1989. Prima dintre acestea trateaza pozitia politicienilor maghiari privind transformarea Romaniei in inamic si cea de-a doua incearca sa stabileasca cat adevar exista in acuzele maghiare si care ar fi capacitatea reala a Romaniei de a ataca Ungaria. Trebuie mentionat faptul ca unul dintre politicienii care acuzau Romania in vara anului 1989 de intentii agresive la adresa Ungariei – Csaba Tabajdi – este in prezent membru al Parlamentului European.

{gallery}gallery/07/ungariaDosare{/gallery}

Noua doctrina de aparare a Ungariei

Sub titlul „Noua doctrina de aparare a Ungariei: Inamicul nu este Vestul, ci Romania”  Kevin Devlin scria la 16 iunie 1989 o ampla analiza pentru Serviciul de Documentare al Radio Europa Libera: „Imre Pozsgay, liderul reformistilor din Ungaria, a declarat unui ziar italian despre importantele schimbari cu privire la apararea tarii, bazate pe ideea ca orice posibil viitor atac nu va veni din Vest ci din sud-est, din Romania. Ca urmare trupele vor fi mutate de la frontierea cu Austria la frontiera cu Romania.

Liderul reformist si membru al Biroului Politic, Imre Pozsgay a dat un interviu unui ziar italian legat de schimbarile radicale ale strategiei de aparare a tarii. Desi ramane membra a Pactului de la Varsovia, Ungaria va exercita control absolut asupra propriilor forte armate, desfasurandu-le in functie de propriile pareri legate de amenintarile externe. Aceasta implica recunoasterea faptului ca aliantele din Vest nu mai pot fi privite ca principalii potentiali inamici; conform acestui principiu, trupele care timp de patru decenii au fost stationate la frontiera cu Austria, pentru a proteja impotriva unui potential atac al fortelor NATO, sunt mutate acum in regiunea sud-estica, inspre granita cu Romania.

Aceasta schimbare a fost discutata de un alt reprezentat al Ungariei, Csaba Tabajdi, deputat in cadrul Partidului Socialist Muncitoresc din Ungaria (H.S.W.P.), departamentul de relatii publice al partidului. Acesta a declarat pentru „La Stampa”: „In trecut noi ne-am organizat fortele armate in interesul Pactului de la Varsovia – acasta fiind in interesul sovieticilor – dar acum nu mai este cazul. Acum am dezvoltat propria doctrina cu privire la securitatea nationala, cu un caracter defensiv si in concordanta cu noile concepte legate de pontentialele pericole. Astazi, marea majoritatea a ungurilor stiu ca atacul nu va veni din vest ci de la sud-est, oricat de putin probabila ar putea fi aceasta ipoteza.”

Tabajdi, cunoscut ca un progresist ce este apropiat lui Pozsgay si cercurilor reformiste ale partidului, a declarat ca partidul din Romania si liderul de stat, Nicolae Ceausescu, au sustinut recent ca Romania este in masura sa produca arme nucleare si, facand referire la un raport neconfirmat potrivit caruia Romania are tehnologia necesara sa produca rachete cu raza medie de actiune, acesta a spus: „Este datoria nostra sa luam in calcul toate ipotezele, fara a ne lasa manipulati, dar si fara a ne lasa intimidati de un mic zanganit de arme”.

Perestroika militara

Corespondentul de la Budapesta al ziarului „La Stampa”, Guido Rampoldi, a spus ca aceasta „perestroika militara” este cunoscuta in Budapesta ca „doctrina neutralitatii interne” si a descris-o ca fiind o combinatie intre loialitatea fata de U.R.S.S. si alianta la nivelul relatiilor internationale cu „independenta politica si militara si frontiere nationale”. Cand s-a intalnit cu Pozsgay pe 13 iunie, imediat dupa inceputul discutiilor dintre autoritatile ungare si opozitie, el l-a intrebat daca aceste actiuni defensive au fost discutate cu sovieticii. Pozsgay a raspuns: „Nu, desi in mod evident i-am informat de procesele care se desfasoara acum si putem da asigurari ca ceea ce se intampla acum nu implica nici cel mai mic risc pentru ei, asigurandu-ne si propria securitate. U.R.S.S.-ul nu are nevoie de intelegeri politice si ideologice ci de prieteni si aliati loiali. Populatia noastra este reticenta la oricine intervine in problemele interne ale Ungariei. Ca urmare, suveranitatea noastr completa este in acelasi timp cea mai buna solutie pentru sovietici”.

Realitate diferita

Pe 27 iulie 1989, analistul Douglas Clarke concluziona pentru Serviciul de Documentare al Radio Europa Libera: „Avand in vedere ca relatiile dintre Ungaria si Romania s-au inrautatit, oficialii maghiari continua sa faca referire la ceea ce ei sustin a fi amenintari militare ale Romaniei. Nu exista nici o dovada cu privire la o amenintare si nici un motiv sa ne asteptam la un conflict real”. Clarke aprecia ca acuzatiile belicoase se datoreaza neintelegerilor diplomatice: „Probabil ca urmare a esecului discutiilor dintre Ungaria si Romania de pe 8 iulie din Bucuresti, ministrul de externe maghiar Gyula Horn s-a alaturat vocilor care sustin o posibila amenintare militara – chiar nucleara – a Romaniei la adresa Ungariei. Cei doi aliati ai Pactului de la Varsovia sunt prinsi intr-o disputa dura legata de tratamentul aplicat de guvernul roman minoritatii etnice maghiare si de acuzatiile Romaniei legate de pretentiile iredentiste ale Ungariei in privinta teritoriului romanesc. (…)

La o conferinta de presa din Budapesta de pe 10 iulie, Horn a prezentat trei momente de presupusa amenintare militara din partea Romaniei. El a sustinut ca oficiali romani de rang inalt au anuntat ca Romania este capabila sa produca arme nucleare; el a spus ca in curand Romania va produce rachete cu raza medie de actiune, si ca aceasta a amenintat securitatea teritoriala a Ungariei. Agentiile de presa maghiare l-au citat pe Horn ca spunand la acesta conferinta ca Ungaria nu doreste sa „dramatizeze” asemenea declaratii ale Romaniei dar nici nu doreste ca acestea sa treca fara nici un comentariu, „intr-un moment in care relatiile dintre cele doua state sunt tensionate”.

Arme nucleare romanesti?

Aceasta nu a fost prima data cand un oficial maghiar si-a exprimat in mod public ingrijorarea cu privire la presupusele capacitati ale Romaniei de a produce arme nucleare. In noiembrie 1988 presedintele Parlamentului ungar, fostul Secretar al Comitetului Central, Matyas Szuros a afirmat ca, Nicolae Ceausescu, conducatorul Romaniei, s-a laudat in timpul intalnirii de la Arad cu Karoly Grosz cu capacitatile tarii de a „produce sau fabrica orice, chiar dispozitive nucleare”.

In aprilie 1989 Ceausescu a informat Comitetului Central al Partidului Comunist Roman despre faptul ca Romania are „capacitatea tehnologica” de a produce arme nucleare, dar ca a ales sa nu continue cercetarile in acest domeniu deoarece „ne opunem ferm armelor nucleare”. Totusi, Ceausescu a sugerat ca fiecare stat are dreptul sa-si organizeze resuresele militare pentru a putea intimida, iar aceasta filosofie combinata cu propaganda facuta descoperirilor tehnologice ale Romaniei se pare ca a fost suficienta pentru a alarma Budapesta. Desi nu il contrazic pe Ceusescu in privinta tehnologiei pe care o poseda Romania, observatorii din Vest afirma ca pentru a realiza o bomba atomica este nevoie de mult mai mult decat o serie de oameni de stiinta bine pregatiti. Nimeni – cu exceptia Ungariei probabil – nu crede in mod serios ca Romania are capacitatea politica, militara si economica de a intra in clubul statelor cu arme nucleare”.

Demontarea acuzatiilor maghiare

Analistul Douglas Clarke a demontat pe rand toate acuzatiile Budapestei cu privire la eventuale intentii agresive din partea Romaniei in vara anului 1989: „Este posibil ca ingrijorarea lui Horn legata de posibila amenintare cu rachete sa se bazeze pe un articol aparut in editia din 8 mai 1989 a saptamanalului german „Der Spiegel”care sustinea ca in Romania este in desfasurare un plan de construire de rachete nucleare cu raza medie de actiune, utilizandu-se proiectele furnizate de o companie din Germania de Vest. Nici un guvern sau agentie privata nu a confirmat aceste presupuneri, chiar si presa din Ungaria rectionand cu scepicism la aceste zvonuri. Horn a afirmat insa ca un oficial roman „de rang inalt” ar fi anuntat ca in curand Romania va produce rachete cu raza medie de actiune. Nu este cunoscuta nici o declaratie publica de acest fel, dar este posibil ca ca ungurii sa fi fost informati de oficialii romani despre acest lucuru in timpul summit-ului Pactului de la Varsovia de la inceputul lunii iulie, de la Bucuresti. Au existat speculatii cu privire la faptul ca Ceausescu este interesat de producerea unor rachete nucleare cu raza medie de actiune, dar nu in folosul Romaniei. Comertul cu armament, in special cu tarile Lumii a Treia, a fost o susa importanta de venituri pentru economia stramtorata a Romaniei. Rachetele cu raza medie de actiune ar fi foarte cautate pe piata.

Chiar daca zvonurile din „Der Spiegel” ar fi adevarate – si Romania chiar ar intentiona sa folosesca asemena rachete impotriva statului vecin – amenintarea la adresa Ungariei ar fi ramasa in urma cu cativa ani. Ceea ce Horn nu a precizat este faptul ca la ora actuala Romania are in dotare aproximativ 20 de rachete Scud-B de provenienta sovietica. Cu o raza de actiune de aproximativ 300 de kilometri, aceste rachete ar putea acoperi toata Ungaria, cu exceptia unei fasii inguste situata la granita sa de vest. In timp ce Uniunea Sovietica detine focoase nucleare pentru aceste rachete, Romania nu le are. Romania trebuie sa se limiteze la focoase cu explozibil puternic, desi exista posibilitatea ca ea – ca si sovieticii – sa incarece aceste rachete cu agenti chimici. La randul ei, Ungaria detine rachete Scud-B, desi mai putine decat Romania, astfel incat aceasta amenintare este una pur teoretica si mutuala.

Posibile motive ale Ungariei

Niciuna din cele trei amenintari enumerate de Horn nu este foarte convingatoare. Este posibil ca „falsele strigate de alarma” sa vina din partea liderilor militari care au in fata un viitor sumbru. Fiind deja cea mai mica din Pactul de la Varsovia, armatei maghiare i s-a adus la cunostinta ca in viitor va avea de-a face cu o „strangere a curelei” drastica si inevitabila. In fiecare luna este anuntata o noua reducere a bugetului apararii. La inceputul lui iulie 1989, un ofiter al armatei ungare a declarat ca aceasta nu mai este capabila sa respecte cerintele Pactului de la Varsovia. Acesta s-a plans ca aproape toate investitiile din domeniul apararii au fost sistate, ca nu au mai fost achizitionate avioane noi, iar tancurile care trebuiau inlocuite de acum zece ani sunt inca folosite datorita faptului ca nu au fost alocate fonduri pentru unele noi. Alti observatori au spus ca fortele armate ale Ungariei trebuie reduse cu 30-40% deca doresc sa mentina un echilibru intre eficienta si operativitate. In ianuarie 1989 Ungaria a anuntat ca a planificat o reducere cu 8,8% a fortelor armate pentru urmatorii doi ani; asa cum s-a mentionat mai sus, aceasta masura a fost reafirmata de Ungaria.

Oricat de dura ar putea parea aceasta perspectiva pentru liderii militari maghiari, acestia nu au motive sa se teama de Romania. Desi Romania este singura tara membra a Pactului de la Varsovia care nu a anuntat reducerea fortelor armate dupa discursul lui Mikhail Gorbaciov in sedinta Natiunilor Unite in noiembrie 1988, aceasta nu are o armata credibila. Un expert din Vest a descri fortele armate romane ca fiind „nesemnificative” din urmatoarele motive: in general, armata „poate fi caracterizata ca o sursa masiva de munca ieftina. Multi recruti nu fac altceva decat un stagiu de pregatire militara rudimentar…”. Acesta a spus ca doctrina de aparare a lui Ceausescu a dus la o deprofesionalizare a fortelor armate. Pentru apararea teritoriului era nevoie ca intreaga populatie sa lupte, fiind negata nevoia existentei unor soldati profesionisti, bine pregatiti.

Exagerari politice

Cei care apara ideea existentei unei amenintari la adresa Ungariei din partea Romaniei au subliniat corect faptul toti cei care au facut asemenea afirmatii au subliniat la randul lor ca seriozitatea acestei chestiuni nu trebuie exagerata. Totusi, frecventa cu care liderii maghiari au atins aceasta problema in ultimul timp, chiar si in trecere, si in special pertinenta si acuratetea indoielnica a unor exemple au dus chiar la acest lucru. O aboradre de genul „…desigur…dar atunci…” a fost evidenta intr-o discutie recenta dintre Szuros si Radio Europa Libera. Presedintele Parlamentului maghiar a declarat ca nu crede ca actualul conflict cu Romania poate duce la o confruntare militara reala, adaugand insa ca Ungaria „trebuie sa fie atenta la o serie de semnale, manifestatii din Romania…”. El i-a amintit interlocutorului ca trupele romanesti au ajuns la Budapesta de doua ori in acest secol, in timp ce trupele maghiare nu au ajuns niciodata la Bucuresti, adaugand ca „atunci cand plutesc cadavre pe …raurile aflate la granita celor doua tari, oamenii se sperie”. Szuros a mentionat si presupusele rapoarte venite din Vest cu privire la faptul ca Romania si-a intarit trupele de-a lungul granitei cu Ungaria, rapoarte ce nu pot fi confirmate de Radio Europa Libera.

Este evident faptul ca ungurii au exagerat in privinta celor trei amenintari mentionate de Horn in cadrul conferintei de presa. Pe de alta parte, ei nu au exagerat in privinta ostilitatii lui Ceausescu la adresa reformelor politice din Ungaria. Probabil ca liderii maghiar doresc sa folosesca aceste trei exemple de amenintari ale Romaniei la adresa unui vecin socialist, ca mijloc de discreditare a lui Ceausescu. Acest lucru nu pare a fi necesar. Sau poate ca liderii doresc sa foloseasca presupusele amenintari ale Romaniei intr-o incercare de a depasi diviziunile din cadrul societatii maghiare si de a castiga suport popular pe baze nationaliste.

 

(Articol aparut in numarul 14 al saptamanalului ziuaveche.ro)

0 comentariu

Contele Monte Cristo 19-08-2010 - 23:23

Va Fi Atacată România?
Mediatizarea din Rusia pe tema spionului Român e de rău augur!
Demonstrează că Putin urmăreşte ceva. Posbil vrea să se răzbune pe Băsescu pentru că l-a înfruntat în Moldova şi de aceea acum urmăreste amplificarea zâzaniei pentru a urma „modelul” Georgian asemenea. Şi astfel ar începe un al III-lea Razboi Mondial. Biblicii Gog si Magog s-ar putea traduce prin Geţi si MasaGeţi, adică prin Români şi Ruşi care s-ar putea încăiera acum în Moldova-Basarabia. Pentru că armata a 14-a din Transnistria va ataca Republica Moldova, iar România ar interveni în apărearea Moldovei. Astfel războiul ar deveni de neoprit: Putin va înainta din Orgoliu Rusesc, iar românii nu se vor putea retrage şi abandona Moldova ca în 1940… deci conflagraţia s-ar acutiza… Polonia, Georgia, Balticii sunt ţări care ştiu cu cine au de-a face în cazul Rusiei şi nu ar vedea cu ochi buni atacul rusesc, mai ales Georgia păţită… deci, nu trebuie să privim acest scenariu ca „imposibil”, ci ca unul care înca poate fi Prevenit!
http://politicom.moldova.org/news/rusii-fac-scenarii-pentru-dezmembrarea-romaniei-200688-rom.html
http://www.basarabeni.ro/stiri.php?action=read&pagina=239

http://www.youtube.com/watch?v=MvXyGQF2txE

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult