Exclusiv Ziua Veche. Scutul antirachetă de la Deveselul este operaţional. 24 de interceptoare SM-3 Block IB au fost amplasate la sol

Scutul antirachetă de la Deveselu a devenit operaţional. Cele 24 de interceptoare Standard Missile-3 Block IB au fost amplasate la sol iar în momentul de faţă sistemul este pregătit în orice moment să poată fi folosit. 

Potrivit unor surse autorizate, toate operaţiunile de testare şi instalare a echipamentelor care formează Sistemul Antibalistic AEGIS au fost încheiate cu succes, iar la ora actuală, militarii americani au anunţat autorităţile române şi americane că sistemul este pregătit să răspundă la orice ameninţare.
Ultima fază privind operaţionalizarea scutului antirachetă s-a derulat în ultimele săptămâni prin instalarea pe pozitii a celor 24 de interceptoare SM-3 Block IB.

Rachetele SM-3 Block IB au sosit în România la bordul unor aeronave militare de transport americane, care au aterizat la Baza 90 Transport Aerian. Ulterior, interceptoarele SM-3 Block IB au ajus la Deveselu pe cale terestră în mai multe etape. Misiunea de transport a rachetelor SM-3 la Deveselu a fost una strict secretă, iar containerele securizate au fost mascate în TIR-uri care aveau embleme ale unor firme de curierat.

Un singur interceptor costă peste 10 milioane de dolari. Dintre caracteristicile rachetelor SM-3 Block IB enumerăm următoarele:
Greutate 1.5 T
Lungime 6,55 m
Diametru 0,34 m
Carburant – motor cu combustibil solid
Plafon de zbor ~ 500 km
Viteză 3 km / s (Mach 10,2)

Pentagonul va face anunţul oficial privind operaţionalizarea sistemul AEGIS de la Deveselu pe 2 decembrie 2015. SUA a preluat controlul Bazei de apărare anti-rachetă de interceptare de la Deveselu pe 10 octombrie 2014.

La 4 februarie 2010, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat decizia de a da curs invitaţiei făcute de către Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa.
Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a reprezentat un pas important pe linia creşterii nivelului de securitate naţională, contribuind, în acelaşi timp, la substanţierea parteneriatului strategic româno-american şi la consolidarea profilului României ca partener de încredere, furnizor net de securitate pentru statele membre NATO şi ale Uniunii Europene.
Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor interceptori şi în România, presupune patru etape de implementare, după cum urmează:

– Etapa I (2011):

Protecţia unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave. De asemenea, a fost amplasată o bază radar înaintate, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei.

– Etapa II (2015):

Extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.

– Etapa III (orizontul de timp 2018):

Extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei (în Polonia), precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat.

– Etapa IV (orizontul de timp 2020):

Asigurarea unei protecţii crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.

SUA au cheltuit peste 400 de milioane de dolari pentru amplasarea sistemului antirachetă în fosta bază aeriană de la Deveselu, din judeţul Olt. La această sumă se vor adaugă 20 de milioane de dolari anual, pentru funcţionarea sistemului. O instalaţie de acelaşi tip urmează să devină operaţională în Polonia în 2018, în vederea apărării Europei de Nord de rachete balistice intercontinentale.

Bogadn Aurescu a condus echipa de negociere cu SUA pe tema scutului antirachetă. Discuţiile s-au purtat circa un an, documentul fiind semnat, la 13 septembrie 2011, de Teodor Baconschi şi Hilary Clinton.

Sistemul AEGIS are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme AEGIS instalate pe nave militare americane, patrulând în Oceanul Pacific şi în Marea Mediterană.
Unitatea de Sprijin a Forţelor Navale De la Deveselu ocupă aproape 174 de hectare. Amplasamentul constă dintr-un sistem radar şi sistemul de comandă, control şi comunicaţii aferent. Separat, găzduieşte mai multe module de lansare care conţin sisteme de interceptare SM-3.

Căpitanul William Garren, din cadrul Forţelor Navale americane este comandantul bazei de la Deveselu.

România este prima ţară din lu­me care găzduieşte un siste­m de interceptare terestru SM3, capabil să distrugă rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune. La Deveselu au fost instalate 24 de rachete care vor apăra flancul sud-estic al NATO în faţa unei ameninţări balistice.

Ruşii au pus gând rău Bazei de la Deveselu

O escadrilă de bombardiere strategice Tu-22M3 cu rază lungă de acțiune a fost desfășurată în Crimeea pentru a consolida unitatea de aviație de atac din peninsulă (anexată în martie 2014 la Federația Rusă).
“Aceasta este una din măsurile luate ca reacție la instalarea pe teritoriul României a unei baze americane antirachetă“, a declarat pentru agenția de presă Interfax o sursă din cadrul Ministerului rus al Apărării, menționând totodată că raza de acțiune a bombardierelor Tu-22M3 și a rachetelor sale se extinde mult dincolo de Marea Neagră. “Nu este exclus ca, pe viitor, grupul de bombardiere Tu-22M3 din Crimeea să fie extins la un regiment“, a mai adăugat el. Ministerul Apărării din Rusia a declarat că baza de rachete (interceptoare) de la Deveselu, din România, parte a sistemului global antirachetă al SUA, va deveni ținta principală pentru mijloacele de atac rusești în cazul unei agresiuni a SUA împotriva Rusiei, relatează Interfax. O altă sursă din cadrul aceluiași minister a anunțat anterior că la baza aeriană din Gvardeisk (Crimeea) va fi desfășurat în 2016 un regiment aerian, ce va fi dotat cu bombardiere strategice Tu-22M3.

Primele componente ale scutului antirachetă au plecat spre România, cu un transport securizat, in cursul lunii mai 2015. Cele trei baterii a câte opt rachete interceptoare Standard Missile-3 Block IB au fost amplasate la sol şi nicidecum în buncăre sub pământ.

Ziua Veche vă prezintă o schiţă a modulelor în interiorul cărora au fost instalate aceste rachete produse de firma Rayhteon Co în baza de la Deveselu, precum şi fotografii ale centrului de comandă şi lansare a acestor interceptori. În prima fază, românii au avut şi ei de lucru la Deveselu, dar în ultima etapă doar americanii s-au ocupat efectiv de amplasarea interceptorilor.

Lucrările de amenajare a bazei de la Deveselu care găzduiesc elemente al scutului de apărare antirachetă al SUA au înceaput în 2013.

Corpul de Genişti al SUA staţionat în Europa a atribuit, pe 22 decembrie 2012, un contract pe opt luni în valoare de 3,3 milioane de dolari firmei româneşti, SC Glacial PROD SRL, cu sediul în judeţul Ilfov, pentru construcţia unor facilităţi temporare pentru Baza de la Deveselu.

În sprijinul Fazei a II-a a proiectului scutului antirachetă din Europa, Comandamentul Naval al SUA (NAVFAC) de la Napoli, în Italia, a atribuit pe 19 martie 2013 un contract pe 31 luni de servicii de mentenanţă (BOSS – Base Operations and Services Support) firmei americane Exelis Systems Corporation. Contractul are o valoare de 5,7 milioane de dolari.
Firma americană KBR a obţinut şi ea un contract în valoare de 134 milioane dolari de la Corpul de Ingineri al Armatei americane în Europa pentru a construi instalaţiile primului sistem de apărare antirachetă în Europa, la Deveselu.
Firma subliniază că aceasta va fi prima instalaţie AEGIS Ashore operaţională, o variantă la sol a sistemului de apărare antirachetă balistică AEGIS instalat la bordul navelor Marinei americane.

Potrivit acestui contract, KBR a mutat structura unei clădiri de patru etaje, în care a fost instalat un radar, de pe Coasta de Est a Statelor Unite în România. De asemenea, firma a construit în România diverse instalaţii şi infrastructura necesară susţinerii sistemului AEGIS, inclusiv drumuri, clădiri pentru asistenţă, comunicaţii, securitate şi utilităţi