Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roDosare Ultrasecrete Spionajul – o călătorie în timp

Spionajul – o călătorie în timp

scris de Z.V.
78 Afisari

Revoluția digitală a cunoscut o amploare fără precedent după sfârșitul Războiului Rece, ajungând să influențeze toate domeniile vieții, de la sănătate și educație la comunicare și securitate națională. Apariția internetului, a rețelelor sociale, a telefoanelor mobile, a aplicațiilor, a big data și a cloud computing-ului au determinat transformări semnificative la nivel global și au schimbat nu numai comportamentul actorilor statali și non-statali, ci și organizațiile din domeniul securității naționale.

Digitalizarea tuturor activităților a schimbat și continuă să schimbe modul în care statele și organizațiile acționează în arena internațională. Progresul tehnologic semnificativ, înregistrat în ultimele decenii, a condus la transformări și în cadrul comunităților de informații, modificând substanțial procesele de culegere, analiză și diseminare a informațiilor și influențând fundamental inclusiv practica spionajului.

Spionajul reprezintă o activitate fundamentală a serviciilor de informații. Cu ajutorul acestuia pot fi culese și transmise informații despre planurile și intențiile unor guverne străine. Potrivit site-ului oficial al serviciului secret britanic, MI5, în trecut, spionajul era folosit exclusiv pentru obținerea de informații militare și politice, însă, de-a lungul timpului, orientarea s-a schimbat, iar sursele relevante pentru culegerea de informații s-au extins de la domeniul economic, la sănătate, cercetare sau domeniul cibernetic.

Căutarea secretelor, din antichitate până în Epoca Elisabetană

Spionarea inamicilor unui stat datează din cele mai vechi timpuri, această practică fiind considerată una dintre cele mai longevive meserii din lume. Hieroglifele egiptene descriu modul în care faraonii utilizau spioni pentru a-i putea identifica pe cei neloiali și pentru a localiza triburile care puteau fi cucerite. Orașele din Grecia Antică foloseau spionajul ca un instrument politic cu ajutorul căruia căutau informații despre puterea și apărarea militară a orașelor rivale. În China antică, strategul militar Sun Tzu evidenția importanța utilizării spionajului ca un avantaj strategic în fața inamicilor, în celebra lucrare Arta războiului. Cu toate acestea, civilizația romană s-a bazat cel mai mult pe activitatea de spionaj. Romanii își spionau vecinii pentru a evalua resursele și puterea militară a acestora și se infiltrau în grupurile tribale astfel încât să influențeze apropierea de Roma.

Ulterior, în Evul Mediu, cererea de informații a crescut la nivel diplomatic pe fondul consolidării unor state mari precum Franța sau Anglia. În acele timpuri, educația era precară, iar mesajele erau transmise verbal sau scris prin curieri, clericii dobândind rolul de a copia mesajele scrise. Astfel, sisteme complexe de mesageri regali, translatori și curieri erau folosite pentru a transmite mesaje diplomatice de importanță deosebită.

Evul Mediu a fost marcat de două evenimente importante, în speță Cruciadele și apariția Inchiziției, care au condus la consolidarea puterii Bisericii și în același timp la crearea unei comunități de informații puternice. În ambele cazuri, spionajul a jucat un rol primordial.

În timpul Cruciadelor, spionii au fost utilizați pentru a evalua sistemul de apărare al inamicilor, dar și pentru infiltrarea în taberele adverse, fie pentru a sabota planurile acestora, fie pentru a elibera cruciații luați prizonieri. Inchiziția s-a bazat pe sisteme complexe de informatori, care aveau ca misiune denunțarea ereticilor și a dizidenților politici, care, la rândul lor, foloseau tactici specifice spionajului pentru a proteja locațiile în care se refugiau.
În perioada Renașterii, curtea regală a Angliei a dezvoltat cea mai complexă rețea de spioni pentru a combate amenințările la adresa monarhiei din timpul domniei reginei Elisabeta I. Comunitatea de informații creată atunci se baza preponderent pe lingviști sau oameni de știință pentru a colecta și analiza informațiile. Astfel, serviciile de informații au dejucat mai multe planuri care vizau înlăturarea monarhului. În această perioadă au fost înregistrate primele evoluții în materie de tehnologie, precum apariția armelor de foc de mici dimensiuni, a telescoapelor, a lentilelor de mărit, a camerei obscure și a cernelii invizibile, care au fost adoptate în activitatea de spionaj și au îmbunătățit transmiterea informațiilor între spioni.

Revoluția industrială și modernizarea spionajului

Una dintre cele mai mari transformări în practica spionajului a avut loc în Epoca Modernă, perioadă marcată de numeroase conflicte izbucnite în diferite părți ale lumii. Atât în cazul Revoluției Americane, cât și în cazul celei franceze și a războaielor coloniale, spionajul a continuat să fie folosit pe câmpul de luptă ca o tactică ce avea ca obiective principale cunoașterea puterii adversarului și înfrângerea acestuia.

Transformarea activității de spionaj în această perioadă a beneficiat și de revoluția industrială. Dezvoltarea criminalisticii, inventarea dinamitei, dar și a altor produse chimice au îmbunătățit activitatea de informații. De asemenea, apariția daghereotipiei, prima tehnică fotografică, a schimbat fundamental activitatea de culegere de informații, spionajul folosindu-se de acest nou instrument pentru a capta cu precizie imaginea țintelor sau a documentelor. Odată cu trecerea timpului și cu apariția altor noi tehnologii, aparatele de fotografiat au putut fi miniaturizate și disimulate în obiecte obișnuite. Dezvoltarea transporturilor și a comunicațiilor au transformat, la rândul lor, activitatea de spionaj. Odată cu apariția telegrafului și a codului Morse, statele au început să transmită mesaje codificate și să intercepteze comunicațiile altor țări.

Astfel, până la începutul secolului al XX-lea, spionajul a devenit o unealtă importantă pentru majoritatea actorilor de pe arena internațională. Instrumentele și tehnicile de spionaj s-au dezvoltat constant, preluând și adaptând diferitele descoperiri tehnico-științifice. Din acest punct de vedere, în perioada Războiului Rece spionajul a cunoscut o dezvoltare fără precedent, transformându-se într-o armă strategică în confruntarea dintre cele două mari blocuri ideologice.

Impactul tehnologic

Progresul tehnologic a determinat mutarea accentului din sfera amenințărilor de tip convențional în domeniul celor neconvenționale și a condus la apariția unor noi categorii de riscuri și amenințări. De-a lungul istoriei, puterea și poziția geografică erau principalele elemente care asigurau securitatea unui stat. Însă provocările s-au schimbat odată cu dezvoltarea spațiului cibernetic, care a oferit un nou teatru de operațiuni nu doar statelor puternice, ci și unei varietăți de actori non-statali. În spațiul virtual, granițele geografice și puterea unui actor sunt insignifiante. Spre exemplu, deși Statele Unite ale Americii dețin cea mai mare putere cibernetică, acestea sunt, în același timp, și cea mai vulnerabilă țintă.

Dar avansul pe care l-a cunoscut tehnologia după sfârșitul Războiului Rece a adus cu sine și o serie de oportunități în domeniul securității naționale, atât în privința tehnicilor și instrumentelor utilizate, cât și în cea a desfășurării ciclului de intelligence. Revoluția digitală a condus, pe de o parte, la eficientizarea activității de culegere a informațiilor, iar, pe de altă parte, a generat și noi provocări, intensificând dinamica mediului de securitate actual.

Informații mai ieftine, cu OSINT

Obținerea informațiilor prin surse umane sau Human Intelligence (HUMINT) a reprezentat, de-a lungul timpului, una dintre cele mai utilizate tehnici folosite în spionaj. Cu toate acestea, odată cu apariția Internetului și mutarea activităților preponderent în mediul online, informațiile din surse deschise, Open Source Intelligence (OSINT) sau white intelligence, utilizate până nu de mult ca o completare a informațiilor culese în mod tradițional, au dobândit o importanță deosebită în activitatea de intelligence. La momentul actual, sursele deschise reprezintă o metodă mult mai eficientă de obținere a informațiilor în detrimentul celor clasice, prin prisma costului redus, a varietății datelor și a vitezei de obținere a acestora. Cu toate acestea, în activitatea de spionaj, utilizarea surselor deschise nu este lipsită de provocări, între acestea numărându-se incertitudinea, dezinformarea sau influența prejudecăților.

Provocarea Big Data

Dezvoltarea tehnologiei a permis creșterea constantă a fluxului de informații, ceea ce a pus în dificultate activitățile de procesare, integrare și analiză a informațiilor, fapt ce a condus la apariția conceptului de Big Data. Volumul foarte mare de date disponibile a depășit capacitatea sistemelor tradiționale de a le gestiona. Rezolvarea problemei a venit tot din partea tehnologiei, prin automatizarea procesului de culegere, stocare și organizare a datelor, care a oferit angajaților din domeniul informațiilor un acces mai eficient și integrat la datele relevante.

Ca orice altă tehnologie, Big Data are propriile vulnerabilități. Una dintre acestea se referă la deficitul de experți capabili să proiecteze, implementeze și gestioneze o astfel de tehnologie. Big Data nu este o tehnologie utilizată doar de comunitățile de informații, fiind exploatată în egală măsură și de entități non-statale ce au ca scop subminarea securității naționale a statelor. Există cazuri în care sistemele folosite pentru analiza Big Data, care conțineau date confidențiale, au devenit ținta atacurilor cibernetice, a furtului de date sau chiar a fraudei.

Deconspirați de tehnologie

O altă tehnică esențială în activitatea de spionaj implică utilizarea acoperirii, care permite infiltrarea agenților de informații în diferite medii. Dacă în trecut cei care foloseau această tehnică erau dificil de deconspirat, astăzi identificarea persoanei reale se poate face în doar câteva secunde. Apariția tehnologiei biometrice, precum scanerele de amprente digitale sau sistemele de recunoaștere facială, și folosirea acesteia la scară largă au transformat acoperirea într-o tehnică dificil de utilizat, complexă, fiind necesară adaptarea acesteia la noile realități tehnologice.

Spioni într-o lume în schimbare

Încă din cele mai vechi timpuri, liderii au avut întotdeauna nevoie de informații strategice despre adversarii lor, astfel că spionajul a fost un instrument utilizat frecvent de-a lungul istoriei. Fie că vorbim despre antichitate, când marile civilizații își asigurau supraviețuirea cu ajutorul informațiilor referitoare la puterea și apărarea militară a inamicilor, despre perioada medievală, când Biserica folosea agenții de spionaj pentru a suprima disidența sau despre spionajul contemporan, observăm că activitatea de culegere a informațiilor și-a menținut în permanență rolul crucial pentru asigurarea securității.

Inteligența artificială, Big Data, cloud computingul și Internetul, au determinat schimbări fără precedent în procesul de culegere, stocare și prelucrare a informațiilor, influențând ciclul de intelligence de la etapa de culegere a datelor până la cea de analiză și diseminare. Spionajul a cunoscut o transformare profundă, evoluând treptat de la un instrument utilizat pentru a asigura victoria pe câmpul de luptă, prin obținerea informațiilor politice și militare, la un mijloc pentru protejarea securității statelor, extinzându-și raza de acțiune și în domenii care, anterior, nu prezentau interes.

Lumea contemporană se confruntă cu schimbări profunde, tehnologice, politice, dar și economice, fiind necesară o schimbare de paradigmă în domeniul intelligence, atât prin prisma oportunităților generate de noile descoperiri tehnico-științifice, cât și prin prisma provocărilor pe care acestea le implică. Comunitățile de informații sunt nevoite să se adapteze rapid la noile realități și să coopereze pentru a putea contracara amenințări tot mai diversificate și nu întotdeauna perceptibile, provenite din direcții dificil de anticipat.

Articol publicat în Revista Intelligence

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult

BREAKING NEWS