Articole scrise la comanda mogulului, in alb si negru, demolarea unor afaceri pentru ca altele sa fie scoase din maneca in locul lor, ziaristi urmariti de serviciile de informatii, oameni scosi basma curata prin articole scrise mai mult sau mai putin dibaci, ziaristi colaboratori ai serviciilor, amestecul ambasadei ruse in presa romaneasca. Dosarele Serviciului Special de Informatii de la Bucuresti din perioada interbelica scot la lumina aceasta lume a intereselor si dezvaluie adevarata fata a presei. Perioada interbelica – fetisizata intr-o masura mult prea mare ca o “epoca de aur” a societatii romanesti la care trebuie sa revenim – atunci cand este confruntata cu dosarele SSI nu se dovedeste a fi cu mult diferita fata de lumea in care traim in prezent.
In dosarul 5/1934 pastrat la Arhivele Nationale in fondul Presedintia Consiliului de Ministri – Serviciul Special de Informatii se regasesc note informative si cupuri de ziare interbelice care reflecta un scandal de presa uitat cu totul in ziua de azi – dar care prezinta toate ingredientele enumerate mai sus. Pe 23 mai 1934 o nota a SSI informa ca ziarul Facla a inceput o campanie de presa impotriva achizitionarii de catre armata a unor masti de gaze de fabricatie germana. Nota citata arata ca informatiile detaliate despre mastile de gaze sunt furnizate ziaristilor Becheru si Ion Vinea de un ofiter care urma sa fie identificat. O a doua nota informativa din 2 iunie 1934 scotea la iveala faptul ca sub pseudonimul Observator se ascundea redactorul Becheru iar campania de presa ar fi fost animata de indus triasul Nicolae Malaxa – care dorea sa produca el mastile de gaze si in acelasi timp sa-l promoveze pe generalul Paul Angelescu (la randul lui un credincios colaborator al industriasului Malaxa). Seria de articole din Facla impotriva mastii de gaze Auer se incheia cu urmatorul titlu “Izbanda d-lui general ajutant Paul Angelescu”. Cateva detalii suplimentare sunt necesare pentru lamurirea acestui mic scandal de presa din 1934: fondatorul revistei Facla era N.D. Cocea, militant de stanga si autorul cifrei de 11.000 de tarani ucisi la rascoala din 1907. N.D. Cocea a fost in toata perioada interbelica omul bolsevicilor la Bucuresti. In acelasi timp N.D. Cocea a fost si un apropiat al directorului SSI Mihail Moruzov, cu care era vecin, existand banuiala ca ii furniza acestuia informatii amanuntite despre cele ce se petreceau in cercurile de stanga de la Bucuresti. Moruzov era in acelasi timp bun prieten si colaborator cu industriasul Nicolae Malaxa (vezi articolul din Sfera Politicii semnat de Stelian Tanase). Restul notelor informative din dosarul revistei Facla dovedesc faptul ca ofiterii SSI aveau informatori bine plasati in redactie, stiind exact ce se intampla sau urma sa se intample.
{gallery}gallery/03/facla{/gallery}
