Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Alexe Rău, din Chişinău: Dorim să fim împreună, sub steagul U.E.

Alexe Rău, din Chişinău: Dorim să fim împreună, sub steagul U.E.

scris de Marius Bâtcă
490 Afisari

Alexe Rău este, din 1992, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova fiind și membru al Uniunii Scriitorilor din cel de-Al Doilea Stat Românesc. Autor a 14 cărţi şi a peste 400 de articole ştiinţifice, studii, cercetări publicate în reviste de specialitate din ţară şi de peste hotare – România, Franţa, Rusia, Belarus, SUA, Serbia, Germania ş. a. -, director al unor proiecte de importanţă naţională – precum sistemul integrat SIBIMOL, Biblioteca Naţională Digitală a Moldovei, Programul Naţional „Memoria Moldovei” etc. -, iniţiatorul ideii şi directorul cercetării naţionale „Timpul şi spaţiul lecturii în Moldova”, Alexe Rău este un model de promovare a culturii românești. Un context în care mi-a acordat acest interviu.

Alexe Rău

Alexe Rău este, din 1992, director general al Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova

Filosof şi bibliosof

– Domnule Alexe Rău ce înseamnă pentru dumneavoastră Biblioteca Naţională?

Este memoria unei naţiuni, dar şi una a viitorului, fiind, după două decenii, şi o parte esenţială a vieţii mele. Ar mai exista apoi şi o abordare în termeni filosofici şi de specialitate. De exemplu, există arhetipul de bibliotecă-labirint, care prefigurează felul de a fi al bibliotecilor ştiinţifice, specializate. Un model memorabil de biblioteca-labirint a construit Umberto Eco în romanul “Numele trandafirului”. Există apoi arhetipul de bibliotecă-paradis. Noi cunoaştem fraza înaripată a lui Borges, în care acesta compara paradisul cu o bibliotecă. Cu mult înaintea lui, însă, a fost comparat un anumit tip de biblioteci cu paradisul. E vorba de bibliotecile personale, de familie, unde nu te confrunţi cu teroarea labirintului, ci ştii exact unde se află orice carte, ziar, revistă şi alte documente. Bibliotecile publice sunt aşezate pe străvechiul arhetip al casei cu scrisuri. Iar bibliotecilor naţionale le corespunde arhetipul de bibliotecă-turn. Asta pentru că primele biblioteci naţionale europene, în special cea franceză, erau amplasate într-unul din turnurile castelului sau palatului regal. Ce presupune acest arhetip? Primo: turnul este văzut de pe un vast teritoriu, de departe şi, deci, este un element al imaginii, poate chiar al blazonului acelui teritoriu,al ţării. Secundo: din acel turn se vede întreg teritoriul, deci biblioteca naţionala este un observator naţional în domeniul cărţii, lecturii şi biblioteconomiei. Terzio: ceea ce e situat sus, în turn, se bucură de o securitate aparte. Iar o bibliotecă naţională are drept misiune principală colectarea, conservarea, salvgardarea şi transmiterea către generaţiile viitoare a tot ce este scris şi imprimat în teritoriul ţării. Aici iese în prim plan funcţia de memorie a acestui tip de instituţie. Această teorie a mea, parte componentă din noua disciplină universitară pe care am elaborat-o, bibliosofia, s-a născut din dragostea mea pentru această instituţie. Am încercat, aşadar, să sfinţesc, în felul meu, laic, locul unde îmi câştig pâinea cea de toate zilele. Această stare de fapt mi-a modelat fiinţa. Graţie ei, am devenit filosof şi bibliosof, cărturar în general.

Flacăra românismului

Ca un conaţional, cu harul scrierii, ce părere aveţi despre viaţa literară din cele două state româneşti?

– Harul de a scrie mi se trage de la tatăl meu, care a făcut gulagul în Siberia, la Sverdlovsk, unde a fost supus la munci forestiere grele. S-a întors acasă graţie morţii lui Stalin şi amnistiei anunţate cu acel prilej, la sfârşitul acelui an apărând şi eu pe lume, astfel că şi naşterea mea s-a datorat morţii lui Stalin. Dar tata s-a întors acasă cu sănătatea ruinată şi a murit,în chinuri de mucenic, la numai 40 de ani trăiţi. După moartea lui am găsit într-un scrin,în podul casei părinteşti, un caiet cu poezii şi o colectie întreagă de scrisori în versuri, din gulag, pe care le adresa mamei . Pe fiecare plic era scris:”De m-aş face-un fluture mic/Să fiu pus în acest plic/Şi când plicul va fi rupt/Eu să ies să te sărut”…

Cât priveşte viaţa literară din Republica Moldova, Uniunea Scriitorilor de la noi a fost aceea care a menţinut vie, chiar şi în condiţiile regimului comunist sovietic, flacăra românismului. Casa scriitorilor a fost locul în care s-a constituit şi a crescut mişcarea de eliberare şi renaştere naţională din Basarabia, în anii optzeci ai secolului trecut. Autoritatea acestei Uniuni de creaţie era una extraordinară. Scriitorii patrioţi ca Grigore Vieru, Ion Vatamanu, Dumitru Matcovschi, Nicolae Dabija, Leonida Lari, Andrei Vartic, Ion Hadârcă şi alţii erau adevăraţi eroi ai neamului.

În ultimele două decenii s-a evidenţiat procesul de integrare şi de sincronizare a scriitorilor basarabeni în/cu viaţa literară din România şi fenomenul concentrării activităţilor de popularizare a literaturii, dar si de organizare vieţii literare pe lângă biblioteci. La Chişinău a fost înfiinţată o filială a Uniunii Scriitorilor din România. Sunt organizate activităţi comune, zile ale poeziei, colocvii si convorbiri literare, festivaluri – Nichita Stănescu şi Lucian Blaga -, antologii comune, întâlniri cu cititorii de pe ambele maluri ale Prutului. În cadrul bibliotecilor au fost înfiinţate numeroase cenacluri. Tonul îl dau cenaclurile REPUBLICA şi IDEAL, de la Biblioteca Naţională. REPUBLICA, cenaclul care işi trage numele de la opera omonimă a lui Platon, întruneşte tineri scriitori care îşi caută locul lor în cetate. La cenaclul IDEAL se adună poeţii, prozatorii, dramaturgii, artiştii plastici, compozitorii şi interpreţii ce şi-au cucerit deja un loc în cetate. Două aripi ale păsării care se numeşte cultura românească din Republica Moldova.

Un suflu nou a conferit vieţii literare colaborarea Bibliotecii Naţionale cu Institutul Cultural Român “Mihai Eminescu” din Chişinău. Acesta finanţează venirea în Chişinău a câte unui scriitor de peste Prut pe lună, pentru a putea fi organizate şedinţe, ateliere, lansări de cărţi noi, în special în cadrul cenaclului REPUBLICA. Astfel, tinerii scriitori însuşesc, din start, tehnica şi ideologia scrisului practicate actualmente în literatura română, devenind astfel posibilă o sincronizare profundă.

Este firesc să dorim să fim împreună

– Cum vedeţi viitorul românilor de dincolo și dincoace de Prut?

– În acest an s-au împlinit 200 de ani de la anexarea Moldovei, din stânga Prutului, la imperiul rus. Am organizat, cu ocazia acestei triste comemorări, în colaborare cu Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional de Istorie al României, Arhiva Naţională a României, două expoziţii de mare rezonanţă: ”ANUL 1812” şi “Basarabia 1812-1947: oameni,locuri,frontiere”. Documentările făcute în vederea conceperii şi desfăşurării acestor expoziţii au scos în evidenţă faptul că şi în condiţiile vitrege, tragice în care s-au pomenit românii moldoveni din stânga Prutului, ei nu şi-au uitat limba, tradiţiile şi obiceiurile româneşti. Au supravieţuit. Iar după căderea imperiului sovietic, setea de unitate a izbucnit cu o nouă forţă. Suntem un neam şi este firesc să dorim să fim împreună. Sigur că interesele geopolitice ale marilor puteri, în special ale Rusiei, le fac pe acestea să creeze noi şi noi impedimente în calea visului nostru cel neîmplinit, cum zicea Octavian Goga. Tocmai de aceea dorim să ne integrăm în UE, să fim împreună sub steagul constelaţiei de naţiuni europene.

Basarabenii în lume

Ce lucruri frumoase s-au mai întâmplat la Biblioteca Naţională a Republicii Moldova?

– În 2012, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova împlineşte 180 de ani de la fondare. Drept care, pe parcursul întregului an se desfăşoară o suită de activităţi culturale şi ştiinţifice consacrate trecutului, prezentului şi viitorului acestei instituţii. Aş remarca Simpozionul ştiinţific Anul Bibliologic, Gala laureaţilor Premiilor Naţionale GALEX (instituite de Biblioteca Naţională), expoziţiile eveniment “Memoria ca formă de justiţie” şi cele consacrate împlinirii a două sute de ani de la răpirea Basarabiei, organizate în colaborare cu Ambasada României şi cu Institutul Cultural Român. Recent am lansat campania naţională cu genericul “Lectura ne conduce cu plăcere în lumea bunelor maniere”. Este în curs de pregătire un întreg repertoriu de publicaţii (circa douăzeci titluri) consacrate aniversării. Dintre acestea aş remarca numărul aniversar al revistei Magazin Bibliologic, editată de Biblioteca noastră, ediţia “Istoria Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova în documente”, în două volume, volumul al treilea al Catalogului general al cărţilor vechi şi rare, volumul al şaselea al colecţiei “Basarabenii în lume”. Evenimentele aniversare principale vor avea loc în cadrul ediţiei a 21-a a Salonului Internaţional de Carte, în perioada 31 august- 5 septembrie.

Să rămână români şi în era globalizării!

Ce vă doriţi cel mai mult?

– Să fie depăşită criza economică, să fie eradicată sărăcia şi să fie găsite resursele financiare necesare pentru redotarea Bibliotecii noastre, astfel ca să ajungă la nivelul bibliotecilor naţionale europene. Iar bibliotecarii să aibă nişte salarii decente, care să le asigure minimul de existenţă. Pe plan personal aş vrea să mă întâlnesc cu adevărat cu fericirea. Iar tuturor românilor le doresc să rămână români, chiar şi în era globalizării!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult