Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Ambasadorul Ion Jinga despre viaţa românilor din Marea Britanie (interviu)

Ambasadorul Ion Jinga despre viaţa românilor din Marea Britanie (interviu)

scris de Ziua Veche
11 afisari

Data de 1 ianuarie 2014 va marca un moment important în viaţa cetăţenilor români din Marea Britanie, deoarece aceştia vor beneficia de acelaşi statut de care se bucură ceilalţi cetăţeni ai UE, inclusiv cetăţenii britanici care trăiesc în România, însă trebuie afirmat cu tărie că cetăţenii români nu cer nimic în plus faţă de dreptul oricărui cetăţean european de a călători şi lucra fără restricţii în oricare stat membru al UE, a declarat, într-un interviu pentru Agerpres, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, dr.Ion Jinga.

Ion Jinga

Diplomatul român a apreciat că Marea Britanie este unul dintre cei mai apropiaţi prieteni, parteneri şi aliaţi pe care România îi are în Europa, iar dezvoltarea parteneriatului strategic româno-britanic s-a concretizat în ultimii ani prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, coordonarea pe dosare de actualitate ale agendei europene şi internaţionale, consolidarea cooperării în materie de securitate şi apărare, dar şi printr-un nivel fără precedent al schimburilor comerciale bilaterale şi investiţiilor britanice în România.
Cum evaluaţi în prezent relaţiile bilaterale dintre România şi Marea Britanie, în mod deosebit în plan politic şi economic?
Ion Jinga: Relaţiile româno-britanice se circumscriu Parteneriatului Strategic lansat în anul 2003, parteneriat ce a cunoscut un nou dinamism în anul 2011, când a fost reconfirmat la cel mai înalt nivel şi actualizat în conformitate cu actualul statut al României, de ţară membră a UE şi NATO. Calitatea şi substanţa dialogului dintre cele două ţări sunt apreciate în termeni elogioşi de ambele părţi, iar ministrul britanic de externe, domnul William Hague, mi-a spus că niciodată în istoria lor România şi Marea Britanie nu au avut relaţii atât de bune ca în prezent.

Aprofundarea şi diversificarea parteneriatului strategic româno-britanic s-a concretizat în ultimii ani prin intensificarea dialogului politico-diplomatic, coordonarea pe dosare de actualitate ale agendei europene şi internaţionale, consolidarea cooperării în materie de securitate şi apărare – foarte apreciată de către partenerii noştri britanici, dezvoltarea unei cooperări de succes în domeniul afacerilor interne şi, nu în ultimul rând, printr-un nivel fără precedent al schimburilor comerciale bilaterale şi investiţiilor britanice în România. Putem spune că Marea Britanie este unul dintre cei mai apropiaţi prieteni, parteneri şi aliaţi pe care România îi are în Europa.
Din bogatul calendar al acţiunilor bilaterale în anul în curs, remarcăm vizitele la Londra ale preşedinţilor Senatului şi Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, vizita la Londra şi Oxford a ministrului român al Educaţiei naţionale, două vizite ale şefului Statului Major General al armatei române, vizita consilierului prezidenţial pentru Securitate naţională, prezenţa ministrului Turismului la lansarea filmului ‘Wild Carpathia’. Dinspre Londra spre Bucureşti, reţinem vizitele preşedintelui Camerei Comunelor – un eveniment, pentru că acesta efectuează foarte rar deplasări în străinătate, a ministrului britanic pentru energie şi schimbări climatice şi a ministrului pentru afaceri europene din FCO, precum şi vizitele în România ale Prinţului de Wales, Contelui şi Contesei de Wessex. Sperăm ca în perioada următoare această listă să includă şi alte contacte româno-britanice la nivel înalt. Acestei agende politice i se adaugă numeroase consultări la nivel de experţi din cele două ministere de Externe, dar şi la nivelul altor ministere şi instituţii departamentale.

În ceea ce priveşte relaţiile economice şi comerciale dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, acestea au cunoscut în ultimii ani un dinamism fără precedent.

Îmi face plăcere să remarc că ne aflăm într-o poziţie favorabilă şi puternic ascendentă pe piaţa britanică, România înregistrând nivele record în istoria relaţiilor bilaterale atât pe palierul exporturilor româneşti, cât şi pe cel al balanţei comerciale pozitive, iar acest lucru se întâmplă în relaţia cu una dintre cele mai puternice economii de pe glob, cea britanică.

Astfel, la finele anului 2012, schimburile comerciale dintre România şi Marea Britanie au atins nivelul record de 3 miliarde euro, din care 1,62 miliarde euro au reprezentat exporturile româneşti către spaţiul britanic, balanţa comercială fiind în favoarea României cu +317 milioane euro. Ritmul de creştere al exporturilor româneşti către Marea Britanie a fost în anul 2012 de 7%, depăşind de departe atât pe cel al exportului total al României, cât şi pe cel al exportului către statele membre ale UE.

Această tendinţă crescătoare a continuat şi în prima parte a anului 2013 când, în primele 5 luni de zile (perioadă pentru care există deja date statistice), s-a ajuns la un volum total al schimburilor comerciale între cele două ţări de 1,36 miliarde Euro, ceea ce reprezintă o creştere cu 19% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012.

Ceea ce doresc, însă, să subliniez este creşterea remarcabilă a exporturilor României către Marea Britanie, de peste +33% în primele 5 luni ale anului 2013 faţă de aceeaşi perioadă din anul 2012, ajungându-se la un volum de 841 milioane Euro. Creşterea este de +46% dacă ne raportăm la primele 5 luni din 2011 şi, respectiv, de +70% faţă de primele 5 luni din 2010.

Exporturile României către Marea Britanie în acest interval din 2013 depăşesc importurile cu 313 milioane euro, adică echivalentul soldului pozitiv înregistrat pe întreg anul 2012, ceea ce ne face să fim optimişti în privinţa evoluţiei comerţului bilateral până la finele acestui an, dar şi motivaţi să continuăm activitatea de promovare constantă a intereselor economico-comerciale româneşti pe piaţa britanică.

Din perspectiva schimburilor comerciale româno-britanice, un bilanţ al ultimilor ani arată că volumul acestora a evoluat de la 1,8 miliarde euro în 2009, la 3 miliarde euro in 2012, adică o creştere de 60%. După primele 5 luni din 2013, aceleaşi statistici arată că Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord se plasează pe poziţia a 5-a ca destinaţie a exportului românesc către spaţiul comunitar, respectiv poziţia a 6-a în topul pieţelor externe de desfacere a mărfurilor româneşti, şi pe primul loc între statele membre ale UE în ceea ce priveşte excedentul comercial al României.

Îndrăznesc să afirm că aceste performanţe reprezintă şi rezultatul acţiunilor, eforturilor şi profesionalismului echipei Ambasadei României la Londra de promovare permanentă a ofertei româneşti de export, de identificare şi valorificare a oportunităţilor existente pe piaţa britanică.

În luna iulie a fost înfiinţat la Bucureşti un Centru de afaceri româno-britanic, prin intermediul căruia guvernul de la Londra speră ca, până în 2017, să crească cu circa 60% exporturile în România. Consideraţi oportună existenţa unui centru omolog la Londra în vederea valorificării mai eficiente a potenţialului economic dintre cele două ţări?
Ion Jinga: Cred că iniţiativa de creare a centrului de afaceri româno-britanic în Bucureşti, sprijinit financiar de Guvernul britanic, prin intermediul căruia se doreşte acordarea de sprijin informaţional şi servicii de consultanţă comercială companiilor britanice interesate să dezvolte afaceri şi proiecte investiţionale în România, reflectă interesul crescând al mediului de afaceri britanic pentru ţara noastră. Faptul că această măsură este corelată cu un obiectiv concret – acela de a majora exporturile britanice în România cu 60% până în anul 2017 – este şi consecinţa balanţei comerciale pozitive a României pe piaţa britanică, pe care am menţionat-o anterior şi pe care prietenii noştri britanici încearcă să o echilibreze. Un astfel de demers nu poate fi decât benefic pentru dinamica schimburilor economice româno-britanice. După cum spuneam, în ultimii ani exporturile româneşti pe piaţa britanică au crescut constant, în primele 5 luni ale acestui an creşterea fiind de peste 30%, contribuind astfel la scăderea deficitului balanţei comerciale totale a României, prin înregistrarea unui sold pozitiv semnificativ pe relaţia cu Marea Britanie. Suntem mândri de aceste rezultate la care Ambasada noastră la Londra şi-a adus contribuţia, servind, şi în acest fel, interesele României.

Portalul de afaceri şi centrul de afaceri britanico-român fac parte dintr-o strategie a Marii Britanii ce are drept priorităţi intensificarea relaţiilor comerciale cu 20 de ţări din întreaga lume, între care au fost selectate doar două state membre UE din Europa Centrală şi de Est: România şi Polonia. Cred ca acest lucru spune mult, iar proiectul britanic vine în întâmpinarea anunţului Guvernului României că anul 2013 este anul oportunităţilor de afaceri oferite de România!

În ţara noastră sunt înregistrate în acest moment 4.738 de societăţi britanice, cu un capital subscris de 721,11 milioane Euro. Marea Britanie ocupă locul 13 în topul investitorilor străini în România, cu o pondere de 2,13% în totalul investiţiilor străine. În anul 2013 se observă o creştere a numărului societăţilor britanice active în România, cu o medie lunară de circa 10-15 societăţi noi, ceea ce confirmă atractivitatea ţării noastre în domenii precum industria extractivă, construcţii şi infrastructură, IT&C, agricultură, turism şi activităţi de intermediere financiară şi asigurări.

În privinţa creării unui centru similar românesc, România are deja implementat, de câţiva ani, la Bucureşti, acest model de portal de comerţ exterior, un instrument interactiv destinat oamenilor de afaceri români care doresc internaţionalizarea activităţii lor prin realizare de exporturi sau de parteneriate, iar informaţiile cuprinse în această platformă pot fi accesate de orice agent economic în mod gratuit. Portalul, ca instrument de susţinere şi promovare a firmelor româneşti, este administrat de către Ministerul Economiei, iar o mare parte din conţinutul platformei – informaţii comerciale, oportunităţilor de afaceri, ştiri, anunţuri privind licitaţiile internaţionale şi proiecte joint-venture – este realizat şi postat de către reprezentanţii comerciali ai reţelei externe a acestui minister, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice ale României, inclusiv la Londra.

Plasarea României, şi în acest mod, pe harta intereselor economice şi investiţionale britanice nu poate avea decât efecte benefice pentru sporirea vizibilităţii şi atractivităţii mediului de afaceri românesc.

Prin pasiunea sa pentru România, Prinţul Charles este o reclamă ‘vie’ făcută ţării noastre şi turismului românesc. În ce măsură implicarea sa în păstrarea comunităţilor rurale tradiţionale din România poate influenţa percepţia britanicilor de rând, şi – de ce nu? – a politicienilor britanici, faţă de ţara noastră şi de români în general?
Ion Jinga: Proiectele în care Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales este implicat în România, în domenii precum dezvoltarea durabilă, protecţia mediului, agricultura ecologică, turismul rural, conservarea patrimoniului cultural şi arhitectural al satelor româneşti, adaugă substanţă şi vizibilitate parteneriatului strategic româno-britanic. Cred că pasiunea Alteţei Sale Regale pentru România are un impact pozitiv asupra percepţiei ţării noastre la nivelul clasei politice, al cercurilor de afaceri şi opiniei publice din Marea Britanie, în general. Personal, sunt un admirator al activităţii pe care Prinţul de Wales o desfăşoară atât în mod direct, cât şi prin fundaţia care-i poartă numele, pentru conservarea mediului şi a patrimoniului natural universal, iar entuziasmului cu care moştenitorul coroanei britanice vorbeşte despre frumuseţile naturale ale României nu i se poate răspunde decât cu recunoştinţă şi respect. Exemplul său este urmat de tot mai mulţi britanici, care doresc să investească în România, să-şi cumpere o casă, sau să viziteze una dintre cele mai frumoase ţări din Europa.

Anul acesta – ultimul în care cetăţenilor români li se mai aplică restricţii de circulaţie în Marea Britanie şi alte câteva ţări din UE – la Londra au fost vehiculate mai multe cifre privind numărul de români care vor sosi în Marea Britanie începând din ianuarie 2014. S-au făcut numeroase speculaţii, de la cazul ipotetic că întreaga populaţie a României poate pleca spre Marea Britanie, până la statistica oferită cel mai recent de Migration Matters Trust, potrivit căreia numărul de români şi bulgari care vor sosi în Marea Britanie anul viitor ar putea ajunge la circa 20.000. În aceste condiţii, cât de justificate consideraţi că sunt temerile unor politicieni britanici privind un posibil exod al lucrătorilor români si bulgari după 1 ianuarie 2014 şi cum pot fi ele interpretate?
Ion Jinga: Majoritatea estimărilor vehiculate în ultimele luni privind numărul de români care vor sosi în Marea Britanie, începând cu 1 ianuarie 2014, trebuie privite în contextul mai larg al analizei relaţiei dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană, din perspectiva repatrierii unor competenţe de la nivel comunitar la nivel naţional, a provocărilor economice cu care se confruntă Regatul Unit, a atitudinii profund euro-sceptice manifestată de o parte a presei britanice şi de unii politicieni.

Presa britanică a preluat adesea estimările alarmiste ale unor think-tank-uri anti-imigraţie, cum ar fi Migration Watch, privind afluxul de români post-2014, sau declaraţiile Partidului pentru Independenţa Marii Britanii (UKIP). Se fac referiri şi la situaţia liberalizării precedente a accesului pe piaţa muncii din Marea Britanie, când estimările iniţiale ale guvernului au fost cu mult depăşite de prezenţa reală a lucrătorilor din ţările Europei Centrale şi de Est care au aderat la UE in 2004.

Nimeni nu poate oferi cifre exacte privind numărul cetăţenilor români care ar putea alege ca destinaţie Marea Britanie după eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii, iar această incertitudine lasă câmp deschis speculaţiilor – pornind de la fabulaţia unor tabloide că 29 milioane de cetăţeni români şi bulgari vor ‘invada’ Marea Britanie, până la ‘predicţia’ că 50.000 de persoane din cele două ţări vor sosi în fiecare an în Regatul Unit – fără să spună şi timp de câţi ani – avansată de Migration Watch sau, mai recent, că ar fi vorba de 20.000 – conform Migration Matters Trust.

Nu cred în cifre alarmiste şi sunt suficiente argumentele logice pe care le-am folosit de fiecare dată când presa britanică mi-a solicitat opinia – iar în ultimele opt luni au fost peste 100 de interviuri, articole sau citări ale subsemnatului în mass media din Regatul Unit. Ceea ce pot afirma cu certitudine este că 1 ianuarie 2014 va marca un moment important în viaţa cetăţenilor români din Marea Britanie, deoarece aceştia vor beneficia de acelaşi statut de care se bucură ceilalţi cetăţeni ai UE, inclusiv cetăţenii britanici care trăiesc în România.

România şi-a epuizat capacitatea de a exporta forţa de muncă, iar prezenţa cetăţenilor noştri este acum necesară acasă, pentru a susţine creşterea economică. Conform unui sondaj realizat de către BBC, cetăţenii români care ar intenţiona să vină în Regatul Unit ar face acest lucru în pe baza unei oferte ferme pentru un loc de muncă, iar majoritatea lor au studii superioare, un loc de muncă şi resurse financiare peste media celorlalţi imigranţi din Marea Britanie.

De asemenea, circumstanţele actuale sunt diferite faţă de cele din anul 2004, deoarece atunci singurele ţări care şi-au deschis graniţele pentru forţa de muncă din noile state membre UE au fost Irlanda, Suedia şi Regatul Unit. Multe alte ţări din Uniunea Europeană au eliminat restricţiile pentru cetăţenii români şi bulgari cu mult înaintea Marii Britanii, iar începând cu 1 ianuarie 2014 restricţiile vor fi eliminate pe întreg teritoriul Uniunii, astfel încât riscul unei presiuni migratorii româno-bulgare asupra Regatului Unit este minim.

Dincolo, însă, de aceste argumente, trebuie să afirmăm cu tărie că cetăţenii români nu cer nimic în plus faţă de dreptul oricărui cetăţean european de a călători şi lucra fără restricţii în oricare stat membru al UE, în virtutea aplicării uneia din cele patru libertăţi fundamentale ale Uniunii: libera circulaţie a persoanelor.

Nu trebuie să ne scuzăm pentru că invocăm acest drept, nici ca cineva să considere că ni se face o favoare, pentru că libera circulaţie a persoanelor este parte din statutul României de stat membru al UE. Acest statut implică nu doar drepturi, ci şi numeroase obligaţii de care România se achită cu onestitate şi fair-play, şi cred că suntem îndreptăţiţi să cerem din partea partenerilor noştri europeni acelaşi fair-play atunci când este vorba de respectarea drepturilor cetăţenilor români.

Statisticile oficiale britanice indică o creştere cu un sfert a numărului românilor şi bulgarilor pe piaţa muncii în al doilea trimestru al anului faţă de primul trimestru. Consideraţi că această tendinţă se va menţine şi după 1 ianuarie 2014 sau credeţi că a fost vorba doar de o evoluţie sezonieră?
Ion Jinga: Datele publicate recent de Oficiul Naţional pentru Statistică din Regatul Unit au fost scoase de context şi interpretate greşit de o parte a presei britanice. În primul rând, aceste date se referă la numărul cetăţenilor români aflaţi în diverse forme de angajare în Marea Britanie în intervalul aprilie-iunie 2013, iar nu la numărul muncitorilor români care au sosit în Marea Britanie în perioada respectivă. Aceste statistici confirmă că muncitorii români aleg Marea Britanie pentru oportunităţile economice pe care le oferă, iar nu pentru a accesa sistemul de beneficii sociale.

Explicaţia creşterii numărului de permise de muncă eliberate cetăţenilor români şi bulgari în semestrul II/2013 este simplă şi nu are nimic de-a face cu numărul noilor veniţi pe teritoriul britanic: urmare demersurilor Guvernului român şi Ambasadei României la Londra, Ministerul de Interne britanic a îmbunătăţit recent procedura de eliberare a autorizaţiilor de muncă, timpul de procesare fiind redus semnificativ de la aproximativ 9 luni la sfârşitul anului 2012, la 6 luni, sau chiar de 3-4 luni la nivelul lunilor martie-aprilie (inclusiv cu posibilitatea de urgentare dacă solicitantul a primit o ofertă fermă de angajare), astfel încât în trimestrul II/2013 au fost procesate atât cereri din 2012, cât şi din 2013.

Prin îmbunătăţirea procedurii de obţinere a documentelor, cetăţenii români care se aflau deja în Marea Britanie şi depuseseră cereri pentru permise de lucru au dobândit mult mai repede şi într-un număr mai mare decât anterior dreptul de muncă în Regatul Unit.

Mobilitatea lucrătorilor români în Marea Britanie este determinată de o multitudine de factori, fiind dificil de prognozat tendinţe pentru un anumit interval de timp. Principalii factori care influenţează numărul celor care lucrează în Regatul Unit sunt oferta de locuri de muncă şi profilul solicitanţilor (calificare, îndemânare, experienţă profesională, adaptabilitate şi flexibilitate). Majoritatea lucrătorilor români care au dorit să îşi exercite dreptul la mobilitate profesională pe teritoriul UE au făcut deja acest lucru, ceea ce va determina, probabil, un potenţial scăzut de mobilitate în viitor.
Comentariile şi exagerările apărute într-o anumită parte a presei britanice au fost catalogate de către majoritatea analiştilor, inclusiv de Migration Matters Trust, drept ‘nefondate şi inflamatorii’. Mult mai credibile sunt rapoartele în domeniul migraţiei care se bazează pe analiza modelelor istorice de migraţie în UE şi pe factori macroeconomici precum impactul recesiunii asupra Marii Britanii şi oportunităţile limitate de locuri de muncă în anumite domenii. Acestea au avansat estimarea de 20.000 cetăţeni români şi bulgari care vor sosi anual în Marea Britanie, începând cu 1 ianuarie 2014, o cifră mult mai apropiată de tendinţele migratorii actuale ale cetăţenilor români, şi pe care am folosit-o şi eu în panoplia de argumente pe acest subiect.

Care ar fi, în opinia dumneavoastră, domeniile în care românii ar excela pe piaţa britanică a muncii, cunoscând specificul acesteia (economia Marii Britanii fiind concentrată pe sectorul serviciilor)?
Ion Jinga: Comunitatea românească din Marea Britanie este, în general, bine integrată în societatea britanică şi deţine calificări profesionale peste medie, marea majoritate ocupând locuri de muncă în sectoare deficitare ale pieţei muncii (medici, asistenţi medicali, asistenţi sociali) sau în domenii care nu prezintă interes pentru forţa de muncă locală, dar care sunt necesare economiei şi societăţii britanice (agricultură, construcţii, îngrijirea persoanelor în vârstă). Există, de asemenea, un segment important de elite, pentru că circa 40% din românii veniţi în Regatul Unit au studii superioare. Conform estimărilor unor organizaţii profesionale, în Marea Britanie lucrează peste 2.000 medici români şi cam tot atâtea asistente medicale venite din România. Acestora li se adaugă circa 5000 tineri români care urmează studii universitare în Regatul Unit, un număr semnificativ de specialişti în domeniul financiar-bancar, artişti, arhitecţi, profesori, specialişti în IT şi cercetători. Mulţi dintre ei sunt recunoscuţi şi respectaţi, ori pe cale de a dobândi notorietate, în universităţi, centre de cercetare sau în Centrul financiar al Londrei.

Comunitatea românească din Marea Britanie este constituită în mare parte din persoane calificate şi înalt calificate care au ales aceasta ţară pentru oportunităţile profesionale oferite de piaţa britanică a muncii.

Câteva mii de medici români şi asistente, educaţi în universităţile din România, lucrează acum în sistemul sanitar din Marea Britanie, iar zeci de mii de constructori români şi-au găsit de muncă în acest sector în Regatul Unit. Cum pot fi convinşi românii cu asemenea calificări să rămână în România, având în vedere că în ţara noastră există un deficit de forţă de muncă în aceste domenii?

Ion Jinga: Aşa cum am precizat deja, majoritatea cetăţenilor români care au ales ca destinaţie Marea Britanie sunt persoane calificate, care îşi desfăşoară activitatea în sectoare deficitare pe piaţa autohtonă a muncii, în special în domeniile sănătăţii, cercetării, IT, construcţii, etc. Reversul medaliei îl constituie, însă, riscul exodului de creiere. Autorităţile române sunt preocupate de acest fenomen si caută metode de menţinere în ţară a specialiştilor şi de atragere a tinerilor absolvenţi români, inclusiv a celor din universităţile străine, prin dezvoltarea unor programe prin care să fie încurajaţi să-şi deschidă propriile afaceri în România, prin consolidarea colaborării cu asociaţiile studenţilor din alte ţări, cu scopul de a-i determina să ocupe un loc de muncă sau stagiu de perfecţionare în România.

Cred că România şi-a epuizat potenţialul de ‘export’ al lucrătorilor în străinătate, dovadă fiind apariţia unor deficite de personal în sectoare-cheie. Este momentul în care putem inversa tendinţa migraţionistă, pentru a răspunde proactiv cerinţelor unei economii româneşti în creştere. Unul dintre proiectele pe care le-am creat şi lansat ca ambasador al României în Marea Britanie a fost organizarea unei Conferinţe anuale a studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor români din Regatul Unit, plecând de la premisa că fiecare naţiune responsabilă îşi adună elitele şi că România nu îşi mai poate permite să piardă o parte din cele mai bune creiere ale sale. Această conferinţă s-a dovedit a fi un succes, dovadă că a ajuns anul acesta la cea de-a şasea ediţie.

Cum sunt priviţi lucrătorii români deja prezenţi în Marea Britanie comparativ cu cei proveniţi din statele intrate în Uniunea Europeană în 2004 (polonezi, cehi, slovaci, sloveni, unguri, estonieni, letoni, lituanieni, ciprioţi şi maltezi)?

Ion Jinga: În prezent, lucrătorilor români încă li se aplică restricţii pe piaţa muncii, în comparaţie cu cei proveniţi din statele UE-8 (Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Estonia, Letonia şi Lituania) ceea ce-i diferenţiază în privinţa condiţiilor de acces pe piaţa muncii, modul de reglementare a statutului legal de angajat sau lucrător pe cont propriu, precum şi locurile de muncă disponibile. Cu toate acestea, la ocuparea unui loc vacant angajatorii britanici pun accent pe pregătirea profesională şi calitatea aplicantului, indiferent de naţionalitate, ceea ce conduce la o competitivitate sporită pe piaţa muncii.
După cum relevă cele mai recente date statistice privind numărul lucrătorilor români în Marea Britanie, care arată o creştere semnificativă prin comparaţie cu lucrătorii de alte naţionalităţi, putem concluziona că cetăţenii români sunt între cei mai apreciaţi de către angajatori. Premierul britanic, David Cameron, a menţionat public aprecierea sa pentru cetăţenii români oneşti şi muncitori, recunoscând că lucrătorii români sunt în marea lor majoritate apreciaţi de angajatori, îşi plătesc taxele şi contribuie la dezvoltarea economiei britanice.

Care sunt cele mai întâlnite cazuri de conflicte de muncă între lucrători români şi angajatori britanici şi cum pot fi ele reduse sau eliminate?
Ion Jinga: Exercitarea dreptului la liberă circulaţie şi şedere pe teritoriul Marii Britanii, în contextul menţinerii restricţiilor pe piaţa muncii, a condus la cazuri în care lucrătorii români s-au aflat în situaţii de vulnerabilitate. Având în vedere condiţiile stricte de eligibilitate pentru emiterea autorizaţiilor de muncă, precum şi procedurile complexe şi îndelungate pentru procesarea cererilor cetăţenilor români, o parte dintre aceştia au ales să desfăşoare activităţi pe cont propriu, situaţie care prezintă o serie de riscuri.

Pe lângă faptul că lucrătorilor pe cont propriu nu le sunt aplicabile prevederile legislaţiei muncii, care garantează un set minim de drepturi la locul de muncă (timp de muncă, perioade de repaus, salariu minim, anumite norme de sănătate şi securitate în muncă, condiţii de încetare a raporturilor de muncă), o parte dintre aceştia au, in realitate, statut de angajat, devenind de cele mai multe ori victime ale exploatării prin muncă sau nefiind plătiţi corespunzător pentru serviciile prestate. Prin negarea statutului de angajat, actualele restricţii pe piaţa muncii au privat lucrătorii români de o serie de drepturi la locul de muncă.

De exemplu, în agricultură sau în industria de procesare a alimentelor, cetăţenii români au fost expuşi anumitor riscuri la locul de muncă. În aceste sectoare au fost întâmpinate probleme în special cu privire la condiţiile de cazare, numărul orelor de muncă şi nivelul comisioanelor solicitate de agenţiile intermediare. Astfel de sesizări sunt transmise de către Ambasada României, spre investigare, Autorităţii Britanice pentru Licenţierea Operatorilor (Gangmasters Licensing Authority – GLA) sau altor autorităţi britanice competente, în funcţie de aspectele semnalate.

Principala soluţie pentru diminuarea semnificativă a unor astfel de cazuri constă în eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii şi implementarea completă a legislaţiei UE privind libertatea de circulaţie a lucrătorilor. Eliminarea restricţiilor va pune în legalitate lucrătorii romani aflaţi deja in Marea Britanie, care vor beneficia în acest fel de drepturi egale şi de o protecţie socială corespunzătoare. Totodată, este esenţială creşterea nivelului de informare în rândul comunităţii româneşti asupra drepturilor şi obligaţiilor pe piaţa muncii, mai ales în condiţiile în care lipsa informaţiilor corecte reprezintă una dintre cauzele care conduce la creşterea nivelului de vulnerabilitate în rândul lucrătorilor români. Nu în ultimul rând, este extrem de importantă colaborarea la nivel bilateral cu autorităţile britanice, pentru orice aspect legat de prezenţa lucrătorilor români în Marea Britanie, pentru prevenirea oricărei forme de muncă ilegală sau de încălcare a drepturilor lucrătorilor români. Şi din această perspectivă, implicarea Ambasadei României este permanentă şi totală.

Ce trebuie să ştie românii care îşi propun să vină în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă? Ce sfaturi le daţi?

Ion Jinga: Înainte de a lua decizia de a se îndrepta spre Marea Britanie, este recomandabil ca cetăţenii români să se informeze din surse sigure cu privire la condiţiile de şedere şi acces pe piaţa muncii, precum şi despre drepturile şi obligaţiile ce le revin pe teritoriul acestui stat. Totodată, este esenţial ca cetăţenii români să fie informaţi privind costurile pe care le implică şederea în Marea Britanie şi să se asigure că deţin resurse suficiente pentru a se întreţine până în momentul angajării şi obţinerii unor venituri.

Verificarea condiţiilor în care se realizează accesul pe piaţa muncii din Marea Britanie se poate realiza prin contactarea agenţiilor de ocupare din zona de domiciliu, a autorităţilor britanice cu competenţe în domeniul ocupării forţei de muncă, precum şi a Ambasadei României la Londra. În cazul în care se află în posesia unei oferte de angajare în Marea Britanie, cetăţenii români trebuie să se asigure că aceasta este reală, prin stabilirea unor contacte prealabile cu companiile angajatoare.

Nivelul scăzut de informare înainte de a lua decizia de a pleca la muncă în străinătate are adesea efecte nedorite deoarece, necunoscându-şi drepturile, cetăţenii români pot deveni victime ale exploatării, fie prin neacordarea drepturile salariale sau a celor referitoare la timpul de muncă şi de odihnă, fie prin desfăşurarea de activităţi în condiţii ilegale. În acest caz, este foarte important ca cetăţenii români să sesizeze instituţiile abilitate să urmărească modul de aplicare a legislaţiei din domeniul muncii.

Cetăţenii români trebuie să ştie că Ambasada României la Londra, prin Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi sociale, le stă la dispoziţie cu informaţii şi servicii de consiliere în domeniul muncii şi social, cu privire la legislaţia aplicabilă în domeniul accesului pe piaţa muncii, relaţiilor de muncă şi securităţii sociale, precum şi în cazul unor litigii de muncă care pot interveni între lucrătorii români şi angajatorii acestora.

Ce demersuri face ambasada pentru a contribui la rezolvarea situaţiilor în care se află cetăţeni români de etnie romă, despre care presa britanică relatează frecvent că ocupă ilegal spaţii publice şi sunt evacuaţi de autorităţi sau comit infracţiuni?
Ion Jinga: Comunitatea de etnie romă prezintă o problematică socială ce trebuie abordată la nivel european şi care poate fi rezolvată doar prin acţiuni comune de cooperare între statele membre UE pe teritoriul cărora trăiesc aceste comunităţi. Statisticile arată că în Europa trăiesc circa 12 milioane de cetăţeni de etnie romă, iar conform ultimului recensământ aproximativ 60.000 dintre aceştia au cetăţenie română, cea ce reprezintă 5% din întreaga comunitate la nivel european, sau 3% din populaţia României. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a cetăţenilor de etnie romă constituie o prioritate pentru autorităţile române. Incluziunea lor socială se poate realiza printr-o abordare integrată, prin coordonarea măsurilor din domeniile educaţiei, ocupării, sănătăţii şi asigurării accesului la locuinţe. Ambasada României la Londra a dezvoltat o cooperare fructuoasă cu parteneri multipli din Marea Britanie pentru identificarea unor soluţii viabile şi de durată, la nivel guvernamental, consilii locale, organizaţii non-guvernamentale, servicii sociale.

Trebuie precizat că, raportat la dimensiunea comunităţii româneşti şi la fenomenul infracţional şi antisocial din Marea Britanie, numărul cetăţenilor români de etnie romă implicaţi în asemenea fapte este foarte mic, iar infracţiunile comise de aceştia sunt cu grad redus de risc.

Manifestările antisociale pe care le comit sunt însă foarte vizibile, deoarece se petrec în general în zone aglomerate, comerciale sau în interiorul unor comunităţi locale cu valori sociale bine stabilite, iar acest context este exacerbat şi de prezentarea uneori excesivă, de către mass-media britanică, a situaţiilor în care se găsesc unii cetăţeni români de etnie romă.
La nivelul Ambasadei României la Londra funcţionează doi ataşaţi de afaceri interne care acţionează, în baza mandatului primit de la MAI, alături de agenţiile de aplicare a legii britanice, în vederea prevenirii şi combaterii oricăror fapte antisociale săvârşite de cetăţenii români în Marea Britanie.

Ambasada a iniţiat o serie de proiecte împreună cu partenerii britanici, unele cu finanţare europeană, prin intermediul cărora au fost aduşi la Londra ofiţeri de poliţie români specializaţi în domeniile respective. În prezent, sunt şapte ofiţeri de poliţie români care lucrează în Marea Britanie, urmând ca începând cu luna octombrie 2013 numărul acestora să crească la 15, prin detaşarea pe lângă Metropolitan Police Londra (New Scotland Yard), în cadrul unui proiect cu finanţarea europeană, a încă opt ofiţeri din cadrul Poliţiei Române.

Colaborarea româno-britanică pe această linie este foarte bună. Referitor la problematica cetăţenilor români de etnie romă care ocupă ilegal spaţii publice, în cursul lunilor iunie şi iulie a.c., reprezentanţi ai Ambasadei alături de ofiţeri de poliţie română şi de autorităţile britanice, au participat la două operaţiuni (STEFANO şi CHEFORNAK) care au fost finalizate prin repatrierea în România a unui număr semnificativ din persoanele identificate în asemenea situaţii. Aceste persoane au fost întâmpinate în România de autorităţile cu competenţe în domeniul muncii şi asistenţei sociale, pentru a li se oferi asistenţă şi consiliere.
Mesajul pe care l-am transmis în mod constant partenerilor noştri britanici este că autorităţile de la Bucureşti şi Ambasada României la Londra manifestă toleranţă zero faţă de orice fel de fapte antisociale, că dorim să protejăm imaginea României şi buna reputaţie a românilor ce trăiesc în Marea Britanie. Ambasada noastră este interesată atât de partea de aplicare a legii, dar şi de cea de asistenţă socială a cetăţenilor români aflaţi în aceste situaţii, sens în care suntem implicaţi în mai multe proiecte cu autorităţile britanice şi cu societatea civilă din Marea Britanie.

Fiind un bun cunoscător al problematicii europene, cum comentaţi solicitarea recentă a ministrului olandez pentru afaceri sociale, Lodewijk Asscher, de modificare a legislaţiei europene pentru a combate ceea ce el a numit excesul de libertate de mişcare de care profită imigranţii est-europeni şi pentru a gestiona mai bine problemele ridicate de sosirea acestora?
Ion Jinga: Fiind ambasadorul României în Marea Britanie, nu pot comenta declaraţiile unor oficiali din alte state UE. Ceea ce pot spune, însă, fără ezitare, este că libera circulaţie a persoanelor constituie un principiu fundamental al construcţiei comunitare şi include dreptul cetăţenilor din oricare stat UE de a circula liber către celelalte state membre, cu scopul de a ocupa un loc de muncă şi de a locui pe teritoriul respectivului stat membru împreună cu familiile lor. De acest drept se bucură toţi cetăţenii europeni, inclusiv cetăţenii olandezi care şi-au stabilit reşedinţa într-un alt stat european decât cel de origine. A limita acest principiu, doar pentru că Europa resimte încă efectele crizei economice, ar echivala cu negarea însăşi a esenţei Uniunii Europene, între fondatorii căreia se numără şi Olanda, stat unde libera circulaţie a persoanelor are profunde rădăcini istorice – să ne amintim doar că unii dintre cei mai mari navigatori şi promotori ai comerţului liber, dar şi gânditori luminaţi şi artişti, au fost olandezi.

Din perspectiva mobilităţii forţei de muncă româneşti către alte state membre UE, s-a dovedit că aceasta este în strânsă legătură cu cerinţele pieţelor muncii din ţările respective, fapt menţionat inclusiv în raportul Comisiei Europene privind funcţionarea măsurilor tranzitorii la libera circulaţie a lucrătorilor din România şi Bulgaria (noiembrie 2011). În marea lor majoritate, lucrătorii români au avut şi continuă să aibă un rol pozitiv pentru economiile ţărilor de destinaţie, deoarece lucrează în domenii de activitate care duceau lipsă de forţă de muncă. Aşa cum am precizat, în Marea Britanie este vorba, în principal, de sănătate, cercetare, servicii financiare, construcţii, servicii publice.

În ceea ce priveşte preocuparea pentru combaterea exploatării lucrătorilor migranţi, dar şi a posibilelor abuzuri la sistemele de beneficii sociale, însăşi eliminarea restricţiilor privind accesul pe piaţa muncii din toate statele Uniunii Europene va pune în legalitate lucrătorii deja aflaţi în ţările respective, care ar beneficia, în acest fel, de drepturi egale şi de o protecţie similară cu lucrătorii autohtoni. În cadrul întâlnirilor bilaterale cu partenerii britanici, autorităţile române şi-au afirmat permanent deschiderea pentru colaborarea privind orice aspecte legate de prezenţa lucrătorilor români în Regatul Unit. Sunt convins că aceeaşi disponibilitate a fost manifestată în dialogul cu toate statele UE în care se află comunităţi româneşti.

1 comentariu

briel 27-08-2013 - 22:10

Jinga este un adevarat diplomat. Vorbeste bine, e echilibrat si in plus e prezentabil. O alegere fericita.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult