Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Birocrația europeană face concurență serioasă celei de la noi

Birocrația europeană face concurență serioasă celei de la noi

scris de Teodor Seran
2 afisari

Europarlamentarul Iosif Matula a povestit la Întâlnirile Ziuaveche.ro cum se lucrează la Bruxelles. ”Totul este foarte bine reglementat în instituțiile europene. Vorbim de așa numita birocrație europeană, care poate părea uneori excesivă, dar care ne plasează pe toți pe picior de egalitate. Știi sigur că, dacă vei urma cei câțiva pași recomandați, îți vei atinge obiectivul”, spune Iosif Matula.

Iosif_Matula

Iosif Matula

Ziuaveche: Când aţi văzut pentru prima oară oraşul Bruxelles?

Iosif Matula: În Belgia și, respectiv, Bruxelles, am venit încă înainte de a deveni europarlamentar, în calitate de președinte al Consiliului Județean Arad, în cadrul unor parteneriate cu administrațiile belgiene. Cât despre Parlamentul European, am avut ocazia să-l vizitez cu o lună înaintea confirmării mele oficiale în plenul acestei instituții, ocazie cu care mi-am putut forma o opinie despre ceea ce înseamnă muncă în instituțiile europene.

ZV: Ce aţi făcut în prima zi ca europarlamentar?

IM: Prima zi la Parlamentul European a fost dedicată unor proceduri administrative în vederea confirmării oficiale ca europarlamentar, a preluării biroului și acreditării asistenților de la birourile din Bruxelles și Strasbourg. Cel mai important moment, însă, din punct de vedere simbolic, a fost validarea în plenul legislativului comunitar, la Strasbourg. Trebuie să precizez că am preluat funcția alături de alți câțiva colegi, în urma alegerii în parlamentul de la București a unora dintre europarlamentarii români, după scrutinul legislativ de la finele anului 2008.

ZV: Este o condiţie sine qua non ca un europarlamentar să cultive sentimente patriotice?

IM: Din punctul meu de vedere, da. E vorba de un nou model de patriotism, care lasă loc și ideii europene. Aceasta, după cum știți, își arogă un număr de atribuții care aparțineau, anterior, statelor naționale. Dar la Bruxelles activează și europarlamentari eurosceptici, care îi reprezintă pe acei cetățeni care resping ideea contopirii într-o Uniune Europeană. Pot spune, însă, că europarlamentarii români dau dovadă de patriotism.

ZV: Cât a durat adaptarea dumneavoastră la statutul de europarlamentar?

IM: Adaptarea a durat destul de puțin, datorită faptului că totul este foarte bine reglementat în instituțiile europene. Vorbim de așa numita birocrație europeană, care poate părea uneori excesivă, dar care ne plasează pe toți pe picior de egalitate. Știi sigur că, dacă vei urma cei câțiva pași recomandați, îți vei atinge obiectivul.

ZV: Cum sunt priviţi europarlamentarii români la Bruxelles?

IM: În general, suntem bine priviți, atât datorită muncii constante și a interesului față de activitatea parlamentară, cât și datorită faptului că votul României contează destul de mult, noi fiind a șaptea țară ca mărime din Uniune, cu toate avantajele ce decurg de aici.

ZV: Este necesar sau obligatoriu în activitatea unui europarlamentar român, statutul de „bielă-manivelă”, pus în acţiune pe traseul Bruxelles – România şi retur?

IM: Fără legătura cu electoratul, munca de la Parlamentul European ar fi inutilă. Aceasta este singura dintre instituțiile comunitare care e votată în mod direct de către cetățenii europeni, pe care îi reprezintă în deciziile luate la Bruxelles și Strasbourg. Prin urmare, toți cei 736 de europarlamentari își desfășoară activitatea pe cele două planuri: cel legislativ, la Bruxelles și Strasbourg, precum și cel practic, în relația directă cu cetățenii.

Consider că rolul de a prelua informația europeană și de a o transmite în țară este deosebit de important, astfel încât cetățenii să poată beneficia de toate avantajele apartenenței la UE. La fel de important este și să ducem la Bruxelles problemele cetățenilor care ne-au ales, pentru a le găsi o rezolvare.

ZV: Care au fost „ nodurile tari” ale adaptării dumneavoastră la viaţa europarlamentară?

IM: Am constatat cu surprindere faptul că la Parlamentul European nu există putere și nici opoziție, niciunul dintre grupurile politice nedeținând majoritatea în plen. Astfel, totul se discută, totul se negociază, ajungându-se la o poziție comună cu alte grupuri politice, în funcție de tema abordată și de interesul unuia sau altuia dintre statele implicate. De asemenea, am putut constata la modul concret influența pe care o au grupurile politice, care reunesc partide naționale, în funcție de orientarea doctrinară. Grupul din care fac eu parte – Grupul Partidului Popular European – este cel mai mare din Parlamentul European, reușind să-și impună punctul de vedere în multe dintre proiectele adoptate în comisii și în plen. Țara noastră beneficiază de sprijinul acestui grup, astfel încât interesele ne sunt bine susținute. Un lucru care m-a surprins a fost și faptul că birocrația de la Bruxelles face concurență serioasă birocrației românești, întrecând-o pe alocuri. Diferența este dată, însă, de eficiența acestui mecanism la nivel european.

european-parliamentZV: Care este proporţia dintre iniţiativele din Parlamentul European şi activităţile pe care le organizaţi, sau la care participaţi în ţară?

IM: La Parlamentul European îmi petrec mai bine de jumătate din timp, mai precis 4 zile pe săptămână. Acolo activitatea este structurată în cadrul grupurilor politice, care pregătesc poziția oficială față de diferite proiecte legislative și non-legislative, în cadrul comisiilor de specialitate din care trebuie să facă parte fiecare europarlamentar, dar și în ședințele plenare. Mai există și timp dedicat delegațiilor interparlamentare cu state terțe și deplasărilor externe. În fine, calendarul nostru de lucru prevede și activități în circumscripția unde am fost aleși. Pe lângă aceasta, la fiecare sfârșit de săptămână, sunt prezent în mijlocul oamenilor din Regiunea Vest, la diverse întâlniri tematice, de unde preiau problemele care își pot găsi rezolvarea la Bruxelles.

ZV: Care este limba în care comunicaţi la Parlamentul European şi care este gradul de însuşire al acesteia?

IM: La Parlamentul European există 23 de limbi oficiale, printre care se numără și româna. Asta înseamnă că toate documentele și toate reuniunile oficiale beneficiază de serviciul de traducere și interpretare al parlamentului. În rest, în relațiile cu colegii din alte țări folosesc limbile engleză și franceză, la un nivel fluent.

ZV: Unde locuiţi în Bruxelles?

IM: Există mai multe posibilități de cazare pentru un europarlamentar care își desfășoară activitatea la Bruxelles și Strasbourg. Personal, dacă în prima parte a mandatului am locuit la hotel, ulterior am închiriat un apartament nu departe de sediul instituției. Cât despre săptămâna de plen de la Strasbourg, toată lumea stă la hotel, ceea ce uneori face dificilă găsirea și rezervarea unei camere.

ZV: Descrieţi o zi obişnuită de lucru în Parlamentul European.

IM: De regulă, munca începe în fiecare dimineață la ora 8:30-9:00 și se termină, mai ales în timpul ședințelor plenare, aproape de miezul nopții. În timpul acesta, avem activități în comisiile parlamentare, reuniuni ale grupurilor politice din care facem parte, voturi și dezbateri în plen, întâlniri cu diverse organizații, primim grupuri de vizitatori, participăm la întâlniri pregătitoare, dar ne rezervăm și timp pentru studiu. După cum puteți observa, e o activitate intensă, iar ceea ce este perceput public reprezintă doar o mică parte a agendei zilnice a unui europarlamentar.

ZV: Consideraţi că alegătorii cunosc activitatea europarlamentarilor români, desfăşurată în Parlamentul European, sau pentru mare parte dintre ei, această activitate reprezintă o necunoscută?

IM: Unii dintre alegători cunosc destule lucruri despre Parlamentul European și restul instituțiilor comunitare. Alții sunt mai puțin interesați. Ceea ce lipsește, însă, e un mai mare interes pentru temele europene din partea formatorilor de opinie.

ZV: Între grupările politice existente în Parlamentul European există diferenţe de opinii generate de culoarea politică sau doar opinii diferite cu caracter constructiv?

IM: Desigur că există diferențe ideologice semnificative între grupurile politice, care sunt plasate atât la dreapta, cât și la stânga eșichierului politic. Dar, după cum vă spuneam, poziția față de anumite teme se negociază întotdeauna, existând destule situații în care liberalii, spre exemplu, pot vota propuneri ale socialiștilor și invers sau pot vota alături de popularii europeni.

parlamentul_europeanZV: Cum se manifestă activitatea de lobby în Parlamentul European?

IM: Lobby-ul este o practică legiferată și cât se poate de comună la Bruxelles și în Europa. Știu că faceți referire la cazul recent al unui europarlamentar român din grupul socialist, dar nu putem percepe activitatea de lobby doar pe baza unui exemplu negativ. În Parlamentul European avem un registru al lobby-știlor, deocamdată facultativ, dar totul e public și transparent. Sunt înregistrate datele organizației care face lobby, domeniile sale de interes, dar și cifra de afaceri. În curând, însă, acest registru va deveni obligatoriu, iar deputații va trebui să noteze întâlnirile pe care le au cu grupurile de lobby, în cazul în care preiau rolul de raportori pentru diverse proiecte legislative.

La momentul actual, lobby-știi primesc o legitimație, pe baza căreia au acces liber în parlament timp de un an, putând solicita întâlniri cu oricare europarlamentar, în măsura timpului disponibil al acestora din urmă. E o activitate legală, atâta vreme cât europarlamentarul în cauză susține o anumită măsură din convingere și nicidecum în schimbul unor presupuse beneficii materiale, așa cum s-a întâmplat recent.

ZV: Există o „ luptă” subterană pe care o poartă europarlamentarii şi  cu ce scop?

IM: Nu există așa ceva, ci doar unele divergențe punctuale ce au la bază disputele din politica națională.

ZV: Dacă urmăriţi activitatea politică din ţară şi dacă ea vă influenţează deciziile?

IM: Ca europarlamentar, este obligatoriu să urmărești scena politică națională, europeană și internațională. Altfel, nu poți avea o poziție bine argumentată în relația cu colegii din România, dar și din celelalte țări. Iar pentru a susține la Bruxelles interesul românilor, actualitatea politică și socială, preocupările de moment ale oamenilor, sunt determinante.

ZV: Credeţi în viitorul Uniunii Europene?

IM: Cred în viitorul Uniunii Europene, ca entitate ce reunește statele continentului, asigurând cea mai lungă perioadă de pace pe care am cunoscut-o, dar și posibilitatea de a obține bunăstare materială pentru fiecare dintre cetățenii săi. Mai cred că trebuie să respectăm principiul subsidiarității pentru că cea mai bună decizie este aceea adoptată la un nivel cât mai apropiat de cetățean.

ZV: Care credeţi că sunt problemele grave cu care se confruntă în prezent România?

IM: Criza economică și financiară care a afectat Europa, dar și restul lumii, este cu adevărat o provocare pentru orice guvern. În acest context, UE a lansat Strategia Europa 2020, care își propune o regândire a sistemului economic, social, dar și educațional, astfel încât să putem crea locuri de muncă, respectând totodată mediul înconjurător și generând soluții alternative la provocările din domeniul energetic. O problemă importantă este și găsirea de resurse suficiente pentru investițiile în educație, cercetare și inovare, domenii care contribuie la creșterea competitivității economice a oricărei țări. Personal, mi se pare gravă și neîncrederea generației tinere în viitor și suspiciunea permanentă pe care o manifestăm unii față de ceilalți. Probabil că vom putea realiza mult mai multe în momentul în care vom începe să colaborăm și să construim lucruri împreună.

ZV: Credeţi ca România este „ ruda săracă”  din Uniunea Europeană?

IM: Absolut deloc. Țări precum Spania, Portugalia sau Grecia au aderat acum mulți ani la Uniunea Europeană și încă mai au de făcut pași pentru a recupera decalajul față de alte state. Noi am făcut progrese mari în ultimii ani, iar rapoartele Eurostat arată că România se plasează pe primele locuri în Europa la anumite capitole de creștere economică.

ZV: Care sunt provocările cele mai grave care îi aşteaptă pe cetaţenii Europei în următorul deceniu?

IM: Aprovizionarea cu energie, folosirea surselor de energie regenerabilă, protecția mediului, securitatea socială și rezolvarea dezechilibrelor de pe piața muncii, competitivitatea economică la nivel mondial, dar și unitatea noastră pe plan extern sunt tot atâtea exemple unde se impune o acțiune fermă și bine fundamentată din partea instituțiilor europene, dar și a celor naționale și regionale.

ZV: Care este deviza după care vă orientaţi în viaţă şi în activitatea zilnică?

IM: În tot ceea ce întreprind, atât la Bruxelles și Strasbourg, cât și în țară, caut să promovez interesul pe termen lung al României.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult