Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Cristian Sima: Cel mai afectat de inflaţie va fi sectorul agricol. Acolo e de investit!

Cristian Sima: Cel mai afectat de inflaţie va fi sectorul agricol. Acolo e de investit!

scris de Ziua Veche
7 afisari

.Fondatorul primei societăţi de brokeraj din România (WBS), Cristian Sima, se arată sceptic privitor la viitorul nostru pe termen scurt: Guvernanţii ar trebui selecţionati măcar după criteriul de cunoaştere al limbii române şi, după ce o să facem asta, poate o să ieşim din criză. Greu de crezut !

@ Despre Fondurile de Investiţii spune că au imaginea şi credibilitatea compromisă după Caritas, Safi şi FNI

@ Investiţia imobiliară bună sau rea e acolo, ea există. Pui mâna pe ea. Fondurile…Gândiţi-vă la FNI : azi ai ceva, o hârtie şi un număr pe un calculator şi mâine poţi să n-ai nimic, avertizează Cristian Sima

Ziuaveche.ro Domnule Cristian Sima, vă rugăm să ne faceţi o scurtă caracterizare a pieţei fondurilor de investiţii în România, trecând în revistă evoluţia fondurilor româneşti, ritmul pieţei şi tendinţele actuale.

Cristian Sima Fondurile de investiţii care există la ora actuală sunt de dimensiuni foarte mici, sunt gestionate de obicei de către bănci sau de câteva case de brokeraj, dar şi acelea au o bancă în spate. De obicei, sunt bazate pe achiziţionarea de acţiuni româneşti în cea mai mare parte sau de cupoane la Fondul Proprietatea, că asta e moda cea mare acum. Există un fond care a cumpărat peste 50% din active numai cupoane la Fondul Proprietatea, fond particular, gestionat de Intercapital. Problema e că, normal, un fond mutual sau un hedge funds n-ar trebui să deţină mai mult de 10% dintr-un activ suport. În occident e greu să pui banii la un fond într-un procent mai mare de 10%. Un fond al lui Societe Generale, de exemplu, nu poate să cumpere nici Microsoft, nici Apple, oricât de bune ar fi ele, într-un procent mai mare de 10%. Şi există o logică: logica e, ca, dacă acţiunea respectivă se prabuşeşte puternic, să nu fie deţinătorii de unităţi de fond afectaţi într-o proporţie foarte mare. Pentru că în momentul în care ai 50% din fond şi o singură acţiune, iar fondul respectiv scade 10%, acţiunea scade şi ea cu 10% şi atunci unitatea de fond scade şi ea cu 5%. Au mai apărut acum fonduri care te îmbie să cumperi acţiuni legate de societăţi care exploatează aur, o face tot Intercapital, şi deşi în România pe piaţa bursieră de la Sibiu poţi să cumperi aur direct la termen cu doar 4% sută marjă, deci cu 4% poţi să cumperi o uncie de aur, adică cu patruzeci şi ceva de dolari poţi să achiziţionezi o uncie de aur. Aurul la Sibiu e cotat în lei, accesibil oricărui cetaţean, fondurile astea legate de aur nu cumpără aur direct de la Sibiu, sau de la Chicago, sau din altă parte sau lingouri cu delivery, ele cumpără acţiuni la societăţi care exploatează aur. Dar nu cumpără la marile societăţi din Africa de Sud, care merg foarte bine, cumpără la Roşia Montană.

Nimeni nu anunţă investitorii în ce şi-au băgat banii

Z.V. De ce ?

C.S. Întrebaţi-i pe ei ! Sunaţi-l pe Răzvan Paşol şi întrebaţi-l de ce nu cumpără aur direct dacă tot are un i-fond gold pe care l-a lansat acum şi vrea bani de la oameni. Oricum toate fondurile de investiţii au imaginea şi credibilitatea compromisă după Caritas, Safi şi FNI. Nici unul nu a înţeles că singurul lucru cu care poate să-şi perie credibilitatea compromisă, nu de ei, ci de cei de dinainte, de predecesori, e sa fie transparenţi. Deci nimeni nu vrea să anunţe investitorii în ce şi-au băgat banii exact, la ce preţuri au cumpărat aceştia şi aşa mai departe. Iar CNVM-ul e destul de tolerant la capitolul asta.

Nici străinii nu sunt mai cinstiţi ca ai noştri

Z.V. Cine mai bagă astăzi  bani în România în fonduri de investiţii?

.C.S. Păi bagă destui de mulţi. Există un fond de investiţii destul de mare a lui Erste Bank, fosta BCR, aşa ca să vedeţi că nici străinii nu sunt mai cinstiţi decât ai noştri şi după ce ce au cumpărat aproape 6% din acţiunile BVB, acţiunile au crescut aşa peste noapte de la 25 lei la 42 lei, acolo la 42 fondurile de investiţii a lui Erste au cumpărat bine-mersi acţiunile şi acuma acţiunile BVB cad. Stilul clasic. Suveică, vântu-i trebuie şi…merge ! Fondurile la noi sunt foarte mici. Nici măcar nu există vreun fond care să sară de 100 milioane, de 50 milioane. Mai există şi fondurile de pensii. Fondurile de pensii, nu mă întrebaţi cum sunt gestionate, pentru că n-am văzut nici un raport, nu ştiu unde se duc banii ăia şi ce se întâmplă cu ei. Trebuie să vorbiţi cu unii de la o societate de asigurări care au un fond de pensii şi să-i intrebaţi ce fac cu banii ăia. Unde ii plasează. Numai în România? Gândiţi-vă: e foarte greu să-i plasezi în România. Un fond din ăsta care a plasat banii în România, ţinând cont ca piaţa acţiunilor spot pe care ei le-au cumparat are un volum între 2 si 3 milioane de euro pe zi, hai 6 milioane euro în zilele mai bune. Dacă un fond sau două au de lichidat zece milioane, prabuşesc acţiunea sau bursa. Pentru ca bursa este foarte mică, foarte slabă la noi. Încă o problemă care ar trebui scoasă de mult, ar fi aceea că tot ce s-a întâmplat cu SAFI, dar şi FNI, s-a întâmplat pentru că li s-a permis să cumpere acţiuni necotate. Lucru care nu există în Europa. Deci asta e problema fondurilor. E foarte bine fondurilor astea să le dai libertatea ca să cumpere şi să vândă tot ce vrei, dar problema e cine le supraveghează ?! Şi cine îi supraveghează, nu prin reguli dure supraveghează, pentru că a omorât piaţa fondurilor ; după afacerea FNI, au pus atâtea restricţii că nimeni n-a mai creat nici un fond ! Deci ei trec de la o extremă la alta!

Aveai de luat, dar nu mai era !

Când era Vîntu (FNI) se făcea orice, cu banii făceai ce voiai, cumpărai şi castraveţi ; când era Danielescu, de la Cataramă (SAFI), ăla avea altă tehnică: împrumuta bani la firmă, ca şi cum fondul ar fi fost bancă, dobânzile alea imense le punea deja în bilanţ şi ziceai « eu am de luat nu ştiu cât… », aveai de luat, dar nu mai era ! N-avea provizioane pe el, n-avea nimic ; lucra ca o bancă fără reguli. Ei şi am trecut de la chestia asta fără reguli, la ceva îngrădit numai de reguli, astfel încât e foarte greu să mai faci ceva în România.

Z.V. Ce recomandaţi cetăţenilor care dispun de cash ? Ce să facă ei cu banii ? Unde să-i investească ?

Inflaţia va fi galopantă

C.S. Eu sunt de părere că în viitorii cinci ani inflaţia va fi galopantă. Cine ţine cash-ul în bancă la dobânzile astea foarte mici, nu va avea decât de pierdut. Şi atunci îi dau sfatul să ţină cât mai puţin cash şi să investească. Cel mai bine ar fi să investească într-o afacere proprie din care să câştige şi el şi familia, nu să se îmbogaţească, dar să-şi asigure un trai. Ăsta ar fi cel mai bun lucru. Dacă deja are afacerea şi aştia sunt bani economisiţi, atunci să-i investească în ceea ce crede el că va fi cel mai afectat de inflaţie. După părerea mea cel mai afectat de inflaţie va fi sectorul agricol, pământurile agricole, recoltele, cerealele, cafeaua, zahărul, tot ce vreţi dvs…

Z.V. În momentul actual, investiţia într-un fond e mai sănătoasă decât investiţia imobiliară ?

C.S. Nu. Investiţia imobiliară bună sau rea e acolo, ea există. Pui mâna pe ea. Fondurile…Gândiţi-vă la FNI : azi ai ceva , o hârtie şi un număr pe un calculator şi mâine poţi să n-ai nimic ! Deci fondul de investiţii poate să dea faliment să ajungă zero, în schimb clădirea, oricât de proastă ar fi ea, poate să-i scadă preţul cu jumate, cu 60%, dar e acolo, există, pui mâna pe ea. Şi clădirea şi pământul. Nu ţi le fură nimeni.

Z .V. Legislaţia actuală care reglementează activitatea fondurilor e completă? Dacă nu, ce măsuri s-ar impune de urgenţă?

C.S. Ca CNVM-ul să se ducă la AFS, adică la CNVM-ul britanic, pe pagina de fonduri, unde sunt regulile şi să dea COPY/PASTE şi să traducă în limba română şi să nu schimbe nici o virgulă, nici un cuvânt, să nu inventeze nimic şi să-l pună pe ăla şi ar fi cel mai bine. Altfel facem democraţia originală suedeză a lui Iliescu. Şi uite unde am ajuns !

Z.V. Ar fi interesant un fond de investiţii care să intermedieze şi să recupereze din pachetul băncilor nişte credite imobiliare, care ar diminua şi ar face mai volubilă lichiditatea bancară ?

Bancherii noştri nu au fost obişnuiţi să piardă

C.S. Da. Dar pentru asta băncile ar trebui să accepte să-şi vândă creditele neperformante. Păi hai să vedem: o bancă care are un credit imobiliar la un dezvoltator de 41 milioane. Dacă e băgat in insolvenţă, a doua zi trebuie să facă provizioane de 18 milioane. Şi dacă vine un client şi-i cumpără creditul cu 20 e fericit pentru că recuperează atât ăia 18 blocaţi cât şi 20 cash. Şi e perfect fericit. De ce băncile nu o fac şi nu încearcă să le vândă direct? O dată din cauza imaginii şi o dată pentru că bancherii noştri nu au fost obişnuiţi să piardă. Ei nu taie pierderea de la rădăcină. Adică un bun jucător la bursă, sau un bancher occidental cum au fost Merill Lynch sau Goldman Sachs, în momentul când au intrat în criză, au zis « trebuie să scap » şi au scăpat de anumite active toxice, vânzându-le şi cu cinci cenţi la dolar, cu zece, cu douăzeci, a luat cât a putut, dar le-au vândut. N-au aşteptat să se facă un cent sau zero. Cei care le-au cumpărat, unii au câştigat, unii au pierdut şi aşa mai departe. Asta se numeşte să accepţi să îţi iei pierderea acasă în orice fel de strategie investitorială. Nu poţi să ai toate speculaţiile câştigătoare. Soros spunea : « orice speculaţie necâştigătoare, devine investiţie pe termen lung ». La ora actuală băncile româneşti sunt pline de investiţii pe termen foarte lung. Şi atunci ei ajung să îşi taie această pierdere numai forţaţi. Forţaţi de insolvenţe, forţaţi de diverse circumstanţe. Greşeala mare că nu s-a întâmplat şi la noi ca la ei, este pentru că nu a exista nici un fel de selecţie naturală. În timp ce în SUA am avut o superbancă care a dat faliment, plus 1800 de falimente de bănci mai mici şi care băncile alea mai mici erau de dimensiunea lui Transilvania sau Carpatica de aici, în România nu am avut în ultimii doi ani de zile nici un faliment de bancă. Cât nu va exista selecţia naturală, vom avea tot gunoiul băgat sub preş şi prin gunoiul ăla mai există şi o verighetă. Nu ştim care e verigheta că e amestecată cu gunoiul.

Mulţi ar fi interesaţi de active toxice

Z.V. Dar un astfel de fond ar fi atractiv şi interesant în vederea curăţarii « gunoiului » ?

C.S. Da. Mulţi ar fi interesaţi de active toxice. În America a cumpărat statul în primul rând. Cel care a cumpărat cel mai mare volum de active toxice e statul. Dar problema e că nu ştiu dacă e bună soluţia. Părerea mea e că nu-i bine nici ce fac ei acolo. Şi anume tipăresc bani şi cu bani tipăriţi cumpără active toxice. Pentru a injecta direct. Nici asta nu-i o selecţie naturală.

Ne trebuie o guvernare cu mână forte, luminată, cu profesionişti şi mulţi intelectuali

Z.V. Cum vedeţi anul care vine ?

C.S. Anul care vine economia mondială va avea de suferit. În unele ţări va exista acel « U », adică am căzut, stăm la nivelul ăsta şi creştem mai târziu, în nici un caz nu va fi o revenire în « V », să nu vă aşteptaţi ca anul viitor PIB-urile să crească, ba dimpotrivă să scadă şi nu numai la noi, ci în toată Europa şi în toata lumea şi pericolul va fi inflaţia. Cine va reuşi să lupte bine cu inflaţia, va ieşi primul din criză. Noi vom importa inflaţia asta. N-am creat-o noi, nu încercăm să o creăm, nu încercăm să devalorizăm moneda. Dacă vrei neapărat să lupţi, poţi să lupţi, dar nu cred că avem mari şanse. Şi asta independent de cine va fi la guvernare. Ceea ce ne trebuie este o guvernare cu mână forte, luminată, cu profesionişti şi mulţi intelectuali. Guvernanţii ar trebui selecţionati măcar după criteriul de cunoaştere al limbii române şi, după ce o să facem asta, poate o să ieşim din criză. Greu de crezut ! Greu de crezut pentru că la ora actuală şomajul e foarte mic în România. Deci România până nu ajunge la un 15-20% şomaj nu înţelege că e în criză.

Abandonul este momentul cel mai dur

Z.V. Care a fost cel mai minunat moment din viaţa dvs. şi care a fost cel mai dur ?

C.S. Cel mai plăcut moment din viaţa mea a fost când s-a născut fi-mea. Cel mai dur?! Au fost foarte multe! Pe alea mi le aduc aminte cel mai bine şi e greu să fac o selecţie. Mi-e foarte, foarte greu să fac o selecţie, dar, oricum şi asta e sigur, cel mai dur moment va fi cel în care mă voi blaza. Pesemne mă voi blaza până la sfârşitul vieţii pentru că există o curbă aşa descendentă a vârstei şi la un moment dat o sa fiu blazat. Şi ăla o să fie momentul cel mai dur. Am încercat să nu fiu blazat niciodată, să am întotdeauna speranţe, idei şi să le pun în practică. Uneori am reuşit, alteori nu am reuşit, dar entuziasmul mi-a rămas. Dar la un moment dat mă voi blaza, e uman să se întâmple aşa. Eu sper să fie după 80 de ani şi atunci pesemne va fi momentul cel mai dur pentru că aşa este abandonul. Abandonul este momentul cel mai dur. Când abandonezi să lupţi pentru orice, ăla e momentul cel mai dur.Şi în căsnicie, momentul în care abandonezi şi te duci la avocat să ceri divorţul ăla e momentul cel mai dur. Până atunci, mai ai o speranţă !

Cine este Cristian Sima

Preşedinte WBS Holding Ltd.

Membru în Consiliul de Administraţie SIBEX

– Acţionar Hotnews.ro

Membru în Consiliul de Administraţie Casa Română de Compensaţie

– A creat o companie financiară proprie, BBB, înregistrată în Montpellier, Franţa

A dezvoltat şi aplicat formula Cross -Ross-Rubinstein pentru calculul garanţiilor
poziţiilor short

A elaborat strategii de mărire de capital pentru FIAT, Montedison şi Ferfin în
cooperare cu CRF si BMI

– A creat Industrial Basket-ul italian A şi B (SBC Warburg)

– A creat warrant-ul Super Mario – Super Sima, cotat la Bursa din Londra

-Absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Bancare Siena, Italia

Licenţiat în Matematică

– Master în Matematică

– Doctorat în Matematică

Lucrări şi publicaţii:

– On a Possible Converse of the Lagrange Theorem in R**n1982, Revue Roumaine de Mathematiques Pures et Appliquees

AF Algebra and Their Bratelli Diagrams1986, American Mathematical Monthly

K-Theory for Connes Representative Groups-1992, Annuario di Scuola Normale di Pisa

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult