Dan Costescu, ministrul Transporturilor, şi-a făcut bilanţul la 6 luni de la preluarea mandatului

La împlinirea celor 6 luni de mandat, Ministrul Costescu a trecut în revistă evoluţia activităţii celor patru moduri de transport precum şi a principalelor companii aflate în subordinea şi autoritatea Ministerului Transporturilor. Costescu a precizat pentru Ziua Veche că nu intenşionează să intre în politică.

„ …Acele procese de reformă pe care le-am anunţat şi le-am dezvoltat în primele luni au început să livreze rezultate.”

„ Ministerul Transporturilor nu are numai rolul de a coordona cele patru moduri de transport – rutier, feroviar, naval şi aerian. El este în acelaşi timp şi deţinătorul a 51 de companii şi instituţii de diverse categorii pe care trebuie să le administreze cu responsabilitate şi atenţie. În acest fel, Ministerul Transporturilor nu este doar o autoritate de control şi coordonare, dar trebuie să se manifeste din ce în ce mai mult mai ales pentru acele companii care au activitate comercială ca şi dezvoltatori de afaceri, ca şi facilitator, prin pârghiile pe care le are, prin cadrul legal pe care poate să îl dezvolte. ”

TAROM

• A fost restrcturată activitatea companiei şi selectat management nou în baza OUG 109/2011. În perioada următoare se vor recruta CEO și membri CA pentru completarea bordului.

„ Ministerul Transporturilor şi companiile lui trebuie să înceapă să “fure” manageri şi personal de la companiile private, aşa cum acestea au făcut ani la rând de la companiile de stat. Este şi acest caz.”

„ Insist asupra echipei. Experienţa cu un singur manager numit pe 109 nu duce întotdeauna la succes. Sunt sisteme foarte greu de reformat – observaţi că revin la cuvântul reformă – care nu pot fi făcute de un singur om. Există riscul ca, oricât de bun ar fi acest manager, acesta să fie absorbit de sistem. Vrem să evităm aceste riscuri prin constituirea unei echipe care să plece unită de la început, să îi definească obiectivele aşa cum i le-a trasat acţionarul – Ministerul Transporturilor – şi să le şi atingă în cadrul acestei colaborări.”

CNADNR

• A avut loc cea mai mare restructurare de la înfiinţarea CNADNR. Au fost eliminate 68 de funcţii de conducere pentru eficientizarea activităţii

„ Suntem la moment de bilanţ. Vreau să repet ce am spus. Cea mai mare restructurare de la înfiinţarea CNADNR”. Practic, acele 68 de funcţii de conducere care au dispărut înseamnă foarte mult. Au dispărut, aşa cum am spus şi data trecută, şi am înţeles că au fost întrebări pe această temă, oameni care nu mai aduceau plus valoare în companie. Ceea ce este mai important, acest cutremur a avut efect şi în centrală. Dacă observaţi, în aceste şase luni, nouă din cei 15 directori din central au plecat. Este vorba, ca să nu avem nicio confuzie, de directorul general, directorul general adjunct, directorul de implementare proiecte europene, care are tot funcţie de general adjunct, directorul de autostrăzi, directorul de drumuri naţionale, directorul tehnic, directorul de exploatare, şi lista poate continua până la cei nouă, dar i-am spus pe primii în ordine, cei mai importanţi.

 

Ceea ce vrem să facem cu această companie este să o transformăm într-o companie deschisă. O companie deschisă este o companie care selectează liber angajaţii din industrie pe criterii de performanţă, nu pe criterii de prietenii, de familie, de apartenenţă la actuale sau foste grupuri. Acesta este obiectivul nostru. Au fost deja, pentru posturile disponibile, lansate concursurile. Le veţi vedea pe site-ul companiei. Sunt deja publice şi condiţiile. Fiecare pas. Ele se desfăşoară ca la carte. Cu bibliografie cunoscută în avans. Date de examinare, perioadă de evaluare, perioadă de contestaţii, exact aşa cum trebuie să avem într-o companie deschisă unde vrem să încurajăm concurenţa.”

• Separarea investiţilor de mentenanţă

„ Separarea părţii de investiţii din cadrul CNADNR. A vorbit şi premierul despre acest subiect. Spre el ne îndreptăm. Foarte mulţi şi-au dat seama în aceste şase luni care va fi direcţia. A fost foarte clar. A venit întâi directorul general. A început să îşi facă echipa. Aceste vacantări de posturi şi reocuparea lor prin concurs înseamnă constituirea resursei umane pentru paşii care vor urma de separare. Apoi au fost create departamentele de proiectare şi control care sunt funcţii clare ale unei companii de investiţie. Am preferat să le facem din timp, să le creştem, să le aducem fără valuri, fără întreruperi în procesul CNADNR, să le dezvoltăm la nivelul la care pot lucra. În momentul când se vor maturiza şi vor fi gata să supravieţuiască separat, vor pleca. Era clar că aceste departamente sunt construite pentru compania de investiţii care se va separa în curând din compania mare. “

• DEBLOCAREA proiectelor blocate.  A fost adoptată OUG 7/2016 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură, iar timpul de obţinere a avizelor a fost redus

„ Situaţia pe care am găsit-o în noiembrie nu era una foarte bună. Aveam proiectele de autostradă blocate. În mai 2016 putem spune că acestea au fost în mare parte deblocate. Poate cel mai important element legislativ care a apărut în acest an este ordonanţa 7, cea pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură. Şi apoi eforturile care au avut loc în companie pentru implementarea prevederilor acestei ordonanţe. Lucrăm acum la pasul 2 pentru următoarea etapă de reformă. Vom completa ordonanţa de urgenţă a Guvernului numărul 84 din 2003, cea care a înfiinţat CNADNR şi care îi definea funcţionarea. Vom aduce acolo nişte elemente noi pentru a ne permite să facem următorii paşi de reformare. Avem nişte etape planificate. Va mai fi şi ordonanţa de urgenţă care va fi statua separarea şi funcţionarea companiilor separate – cea de investiţii şi cea de întreţinere.

„ În restructurările de companii nu se poate aplica acest lucru. E nevoie de nişte etape care trebuie arse în timp, vi le-am prezentat în parte înainte. Şi foarte important, metoda prin care fac restructurarea trebuie să ne afecteze cât mai puţin proiectele în derulare ale acestei companii. Dacă nu aş fi avut aceste proiecte, probabil că aş fi putut să ard etapele mult mai repede şi să mergem să restructurăm cu viteză crescută. Am încercat să evităm acea metodă în care spunem că anul acesta ne luăm adio de la orice proiect şi facem restructurare. Cu toate că şi în acest fel ar fi meritat. Pe termen lung. Am încercat să păstrăm cât mai multe proiecte în toată această atmosferă de schimbare şi am reuşit.”

• Braşov – Borş, Tronsonul Ogra – CâmpiaTurzii – a fost emis Ordin de începere a lucrărilor

„ Gilău – Nădăşelu era blocat din cauza pădurii din mijlocul autostrăzii. La 1 martie a fost rezolvată această problemă. Pe autostrada Braşov – Borş, pe care nu se întâmpla nimic de aproape doi ani, a fost emis ordinul de începere a lucrărilor pe trei loturi. 4 mai în acest an.
Pe Suplacu de Barcău – Borş constructorul a fost somat ca în două săptămâni să trimită proiectul tehnic. Şi-a asumat acest lucru odată cu trimiterea scrisorii de garanţie. Nu scrie acolo, dar vă spun. În cazul în care nu va face acest lucru, analiza de reziliere este în desfăşurare. Noi sperăm că el va reuşi.

„ Pe Sebeş – Turda, lotul 4, a fost una dintre cele mai grele situaţii pe care am avut-o din cauza faptului că nu existau autorizaţii de construire. A fost şi unul dintre motivele pentru care a fost gândită şi ordonanţa 7. Acum colegii au început să aplice ordonanţa 7 şi se fac analizele pentru intrarea în legalitate pe acele loturi. Între timp, noi am progresat. A fost emisă şi decizia de expropriere pentru imobilele de acolo.”

• Autostrada Bucureşti – Braşov, tronsonul Bucureşti – Ploieşti (3 km)–a început proiectarea în februarie 2016

„ Pe autostrada Bucureşti – Braşov a început proiectarea în februarie. S-au făcut paşi importanţi şi în relaţia cu primăria Voluntari, unde PUZ-ul era blocat din 2008. Avem speranţe că se vor sincroniza foarte bine şi vom putea la finalizarea proiectării să parcurgem şi această fază.”

• Autostrada Lugoj – Deva: se depun eforturi susţinute pentru a fi revizuit Acordul de Mediu

„ Pe Lugoj – Deva, de asemenea, el al doilea lot cu probleme. De data asta problemele sunt de mediu. L-am primit fără autorizaţie de mediu. Ştim că ordonanţa şapte se referă la toate avizele necesare obţinerii autorizaţiei de construcţie dar nu şi la cele de mediu, care nu au putu fi tratate în cadrul ordonanţei pentru că România este racordată la cerinţele de mediu ale Comunităţii Europene şi acestea sunt foarte dure şi practic nu pot fi sărite în niciun fel. Ne-am organizat în aşa fel în companie încât să se piardă cât mai puţin timp la obţinerea acestor autorizaţii.

În iunie avem planificarea pentru obţinerea acestor autorizaţii de mediu, acordurile de mediu şi se poate trece în paşii următori. Există segmente unde se lucrează deja pe unde sunt autorizaţiile de mediu emise.
Pe lotul trei avem o îmbunătăţire a ritmului de execuţie şi avem procedurile în desfăşurare pentru ecoductul suplimentar şi pentru acordul de mediu din 2013 pentru descărcarea de la Holdea.
Pe lotul patru sunt cele patru secţiuni. Poate este cel mai greu lot din această bucată, Lugoj – Deva. Termenul este în luna iulie.

• Autostrada SIBIU – PITEŞTI – forajele/investigaţiile geotehnice au început în mai; au fost deja realizate 339 foraje/investigaţii

„Este, după părerea mea, cel mai bun exemplu de relansare din blocaj. Am plecat la începutul mandatului cu două proiecte foarte grele. Acest proiect a recuperat cea mai mare parte din întârzierile pe care le avea. Stătea de mai bine de un an nemişcat. Forajele au ajuns la aproape 340. Numărul de utilaje, aşa cum am şi solicitat celui care răspunde de acest studiu la ultima vizită. Până la sfârşitul anului solicitasem să crească numărul de utilaje. Acum ne-a anunţat că le va dubla. Până pe 30 va mai trimite şase utilaje mecanizate, încă două semimecanizate şi un penetometru, ceea ce înseamnă deja mai mult decât dublu. Asta înseamnă că şi viteza va creşte de mai mult de două ori pentru că odată cu aceste utilaje i-am solicitat să aducă şi al doilea schimb. Să lucreze în două schimburi, pentru că a venit vara şi avem o perioadă mai lungă.
Avem toate şansele ca acest proiect să se termine în faza de fezabilitate mai devreme decât ceea ce am programat, adică sfârşitul anului 2016, decembrie.
Capetele sunt programate pentru 15 iulie, studiul de fezabilitate final – 15 decembrie, pe care
l-am menţionat. Termenul final este orientativ – 2021. Orice lună câştigată în fazele preliminare şi după aceea se va urmări, compania sigur va fi antrenată şi va urmări şi în fazele de implementare, de construcţie, va duce la un termen mai bun decât 2021 “

• Autostrada ORĂŞTIE – SIBIU, Lot 3 – premieră: lucrari executate în regie proprie de CNADNR; termen de finalizare – sept. 2016

„Autostrada Orăştie – Sibiu este altă ocazie pentru CNADNR de a demonstra că poate să schimbe mentalitatea şi modul de lucru. Este prima bucată care este făcută în regie proprie. Au ales această variantă pentru a evita prelungirile cauzate de licitaţii. Este pentru ei un test. S-au organizat. Există o cameră video instalată la locul şantierului. Oricine o poate consulta şi poate vedea în orice moment ce avem acolo. Termenul rămâne cel stabilit: 2016.”
Directorii generali de la toate companiile, nu numai de la CNADNR şi le-au asumat în scris termenle care vor fi urmărite cu regularitate şi cu foarte mare atenţie.. Lotul trei pe Orăştie – Sibiu, va fi lucrată de CNADNR, în regie proprie. Cealaltă bucată va fi de constructorul în sine, după ce îi vom aproba modul de reparare. Vorbeam de obiective pentru 2016. “

CFR INFRASTRUCTURĂ

• CFR prinde viteză- 166 de proceduri de achizitie demarate pentru reparaţii şi reabilitări de linii de cale ferată

„Puteţi vedea în ultimele şase luni au început 166 de proceduri de achiziţie demarate, lucru care se va vedea cu siguranţă la sfârşitul anului în viteza comercială. 166 de proceduri înseamnă ceva. Am şi câteva exemple pentru lucrările care au început deja. E vorba de 36 milioane pentru Dolj, Mehedinţi, Olt şi Argeş. Este vorba de zona Banatului – 2,7 milioane. Partea sudică a României, lucrările pentru magistrala (…) 928,2 milioane.
Rezultatele nu se văd imediat, dar la ei pentru că au început anul trecut, au început să se şi vadă rezultatele. La proiecte noi avem o mulţime de proiecte care până acum au fost blocate.
Cluj – Oradea – Episcopia Bihor care înseamnă şi electrificare. Va creşte procentul nostru de transport verde în Europa.
Bucureşti – Giurgiu – frontieră- nod frontieră, care include şi vestitul pod de la Grădiştea, care de 11 ani este prăbuşit. Am reuşit să lansăm acest proiect în sfârşit şi avem şi bucăţile din coridoarele europene, cărora le-a venit rândul după coridorul IV pe care îl ştim cu toţii, pe coridorul IV Nord, prin Ardeal.
Sunt coridoarele din sud, pe sud-est mediteranean – Craiova – Drobeta Turnu Severin şi nu este trecut aici dar este în acelaşi stadiu şi va începe şi el: Craiova – Calafat, legătura noastră spre sudul Europei, spre Bulgaria şi apoi spre Grecia. Este vorba de parte din coridorul IV transeuropean pe care l-am amintit.
În acest an se va finaliza şi partea de linie pentru frontieră – Curtici – Arad, Secţiunea Coşlariu – Sighişoara – Tronsonul Coşlariu – Micasasa Lot 3.

• Gări modernizate: Târgu-Mureş, Piteşti, Slatina, Slobozia Veche, urmează alte 47

„Din gările modernizate, Piteştiul a fost dat în funcţiune acum o săptămână şi ceva, Slobozia Veche acum trei săptămâni şi ceva. Sunt realizări de dată recentă. La sfârşitul anului, vor fi Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Copşa Mică, urmează alte 47 de staţii.
Sunt programe de reabilitare de poduri, podeţe şi tuneluri pentru toată reţeaua care vor creşte şi ele viteza de deplasare pe calea ferată. Deja se vor finaliza. Vor intra în licitaţie cele de pe Galaţi şi Craiova.
Vor fi reabilitate liniile pe care le-am spus (Craiova –  Calafat, Drobeta – Craiova – Caransebeş şi Cluj- Episcopia Bihor).
Se va demara bucata Braşov – Sighişoara, care este ultima bucată lipsă, veriga lipsă din coridorul IV. Ea a fost câştigată în cadrul programului CEF, Connecting Europe Facility. 688 de milioane. Este o realizare foarte bună a căii ferate. A reuşit să-şi securizeze din primul apel de oferte această sumă. Este o realizare mare. Trebuie să şi o urmărească şi să nu o lase să iasă din termen.”

CFR CĂLĂTORI

• În martie au intrat în circulaţie primele vagoane modernizate

„Despre CFR Călători, avem primele 30 de vagoane modernizate care au ieşit din acest proces la începutul anului. Până la sfârşit vor mai fi încă 30.”

• Va fi simplificată procedura de emitere a legitimaţiilor de călătorie pentru elevi şi studenţi

„ Această simplificare a legitimaţiei de călătorie pentru elevi şi studenţi, pe care ne-am asumat-o împreună cu Ministerul Învăţământului. Se va umbla la modificări legislative în aşa fel încât să fie gata la 1 decembrie şi atunci studenţii să poată circula doar pe baza legitimaţiei de student, nu ca acum pe baza unei legitimaţii intermediare, tichete de toate felurile. Este în cadrul procesului de simplificare.

CFR Călători are deja discuţii cu TAROM-ul pentru integrarea la nivel de bilet; 

• Wi-fi gratuit pe vagoanele nou modernizate

„Includerea biletului pentru orice pasager al TAROM-ului, şi, foarte important, integrarea cu alte mijloace de transport. Se are în vedere acelaşi proiect cu metroul, care este în cadrul Ministerului Transportului. Deci cine va coborî , de exemplu, în Gara de Nord pentru destinaţia Bucureşti vom încerca să introducem şi o călătorie cu trenul inclusă în costul biletului, dar la un preţ mult mai mic pentru aceştia. Şi pe măsură ce metroul, la rândul lui, se va integra cu RATB-ul, pentru că lucrăm şi la acest proiect, integrarea va fi mult mai mare.”

Apropo de /integrare/ cu RATB-ul, vreau să vă spun că am pregătit un memorandum pentru a colabora cu Primăria pentru a trata toate acele probleme care în mod normal mergeau pe filiera birocratică, durau luni de zile. Nu, aceste probleme vor fi tratate de o grupă comună care va analiza şi va decide rapid, va aduce către factorii de conducere spre decizie pentru a nu mai întârzia cu proiectele. Una din teme este integrarea biletelor RATB cu metroul, cea pe care v-am anunţat-o. Este un lucru pe care îl dorim cu toţii. Automatele care vor fi cumpărate în acest an pentru 41 de staţii de către metrou vor putea fi folosite, sunt compatibile, şi un grup de lucru de tehnicieni se va asigura că sunt 100% compatibile cu cele ale RATB-ului. Va fi primul pas, la sfârşitul anului vom avea acest lucru implementat – cu un bilet vom putea să circulăm, măcar la nivel experimental, la sfârşitului anului, pe aceste rute. Ca să ştiţi şi cifra – avem 41 de staţii.

CFR MARFĂ

• CFR Marfă are o nouă conducere selectata pe OUG 109/2011 și a început reorganizarea în teritoriu

„CFR Marfă, aşa cum am anunţat-o, era compania în situaţia cea mai dificilă. Aşa cum v-am spus acum câteva luni, Comisia Europeană, prin DG Competition, a cerut lichidarea acestei companii. Răspunsul nostru a fost nu. CFR Marfă nu este o companie de lichidat.
Vom continua procesul dorit de privatizare, dar aşa cum am spus, nu acum, nu cu orice preţ, ci după restructurare care va da o anumită valoare companiei şi va aduce venituri prin privatizare statului român. Primul pas a fost finalizarea procedurii selecţiei 109, iată că această selecţie a /managerului privat/ se întinde. Practic, cred că avem procentul cel mai mare din toate ministerele care deţin companii pentru 109, mai avem 5 sau 6 companii şi finalizăm, din portofoliul de 23. A venit rândul CFR Marfă, pe acelaşi principiu pe care vi l-am prezentat mai devreme, acolo a venit o echipă, am profitat de selecţia făcută de recrutor şi lângă directorul general pe care vi l-am prezentat am adus şi doi specialişti pe domeniul tehnic. Împreună au primit mandatul pentru restructurarea companiei, la aceasta şi lucrează, ei vor să redevină lideri naţionali la nivelul transporturilor feroviare, la nivel de cotă de piaţă sunt şi ei foarte aproape acum dar au pierdut mai mult de jumătate. Şi, foarte important, aşa cum a declarat directorul general, vor să redevină pe profitul operaţional până la sfârşitul anului, ceea ce este o provocare, dar nu este imposibil.

AFER

• România a semnat Memorandumul de cooperare între -Autoritatea Feroviară Română şi Agenţia Europeană a Căilor Ferate

„Autoritatea Feroviară are un rol foarte important, ea controlează de fapt reforma în calea ferată, ea controlează desfăşurarea activităţii.
S-a semnat acordul României cu ERA,  pentru a merge pe o linie comună în restructurarea Autorităţii Feroviare Române şi  a o integra în acest spaţiu unic şi acel ghişeu unic european căruia trebuie să i se adreseze toţi actorii din Europa la un moment dat.
Suntem printre primele ţări care au semnat acest lucru (n.r memorandum)., aşa cum am făcut prima reformă feroviară în ’98, cu separarea completă, tot aşa acum suntem un grup select împreună cu Anglia, cu Germania, Ungaria, Belgia şi Franţa care au făcut acest pas.

• Va fi înfiinţat un organism de Reglementare şi Strategie (reformă) Feroviară

„Se va înfiinţa acum, la momentul acesta un organism de reformă feroviară care se va ocupa de acest lucru în domeniul feroviar. Şi, de asemenea, foarte important, am solicitat pe baza experienţei pe care o au în acest domeniu, să devină mai proactivi la nivel de cercetare. Deja se dezvoltă produse noi, România nu trebuie să devină un cumpărător, România trebuie să devină un producător de asemenea produse.”

Avem în acest caz echivalentul pentru liniile mici la sistemul /ETMS/ electronic, el rulează în România deja experimental. CFR Infrastructură va deveni partener în acest proiect şi va avea, în afară de avantajul că va putea folosi această tehnică mult mai ieftin, va putea participa şi la beneficii atunci când această nouă tehnologie va fi vândută mai departe în Europa. România n-a mai făcut de mult acest lucru, acum reintră pe acest făgaş. Are o tradiţie în Calea Ferată, trebuie să o valorifice.”

METROREX

• Magistrala 6 (M6) – proiectul a fost demarat

„Magistrala 6, o considerăm una din realizările noastre. Acest proiect, după cum ştiţi, stagna de cinci ani, nu se făcea nimic, el a fost acum lansat. Are termene foarte clare – la sfârşitul anului în decembrie trebuie să înceapă licitaţiile pentru cele două mari grupări (pentru infrastructură şi pentru amenajări).

Magistrala 6 (M6)– fost finalizate documentele necesare aprobării prin Hotărâre de Guvern a indicatorilor tehnico – economici.

„În luna care urmează vom aproba hotărârea de guvern. Depindem deocamdată de primărie, sperăm ca după finalizarea alegerilor să-şi intre cât mai repede în mână pentru a aproba Planul de Mobilitate Urbană Durabil al Bucureştiului pentru că în funcţie de acesta noi putem să mergem mai departe şi să aplicăm pentru finanţare şi să menţinem acel termen de decembrie 2016.”

• Magistrala 5 Drumul Taberei: secţiunea Râul Doamnei – Valea Ialomiţei – Eroilor: pusă în funcţiune în prima parte din 2017

„Pe Magistrala 5 avem secţiunea Drumul Taberei – Râul Doamnei – Valea Ialomiţei, pe care am fost acum o săptămână pentru o vizită de lucru. Am luat, practic, fiecare staţie pentru a vedea ce probleme avem. Nu consider că cei care locuiesc în Drumul Taberei pot să mai aştepte încă 6 luni în plus. Am analizat şi cu compania şi cu constructorul posibilitatea ca să se termine în primul trimestru din 2017, asta înseamnă că la sfârşitul lui iunie trenurile să poată circula pe această magistrală. Acesta rămâne setat ca obiectiv, colegii lucrează la acest lucru, deja constructorii ne-au transmis şi planurile de mobilizare suplimentare pentru a putea intra în acest termen şi pentru a-l menţine. Cei de la metrou, de asemenea, desfăşoară ultimele proceduri pentru că şi acest proiect a venit blocat.
Deja Orizontul va fi finalizat în iunie, Favoritul şi Drumul Taberei 34 undeva în noiembrie şi încetul cu încetul vom face chiar din acest an curat în Drumul Taberei lăsând ca ultimele staţii să fie cele tehnologice – cea de la intersecţie de la Răzoare, pe unde vor fi scoase toate utilajele la sfârşit. Aşa cum v-am spus, obiectivul pentru a circula pe această magistrală este mijlocul anului 2017.”

• Magistrala 4 – cele două staţii vor fi funcţionale până la sfârşitul anului 2016

„Pe magistrala 4 sunt cele două staţii de sfârşit – Laminorului şi Străuleşti – sunt într-un grad avansat, în acest an vom finaliza aceste staţii, vom putea circula până la sfârşitul anului şi va rămâne în lucru finalizat în procent de 90% depoul şi parcul mulți-nodal de deasupra. Acest lucru nu va afecta călătorii pentru că este o problemă doar de exploatare vehicule care urmează să vină acolo al un moment dat, vor fi relocate până atunci şi gestionate din alt depou. În luna iulie sfârşitul, partea de capăt a magistralei va fi rezolvată.

• 139 de aparate de bilete automate vor fi amplasate în cele 51 de staţii ale Metrorex-ului

„ Împreună vom face un sistem care ne va face viaţa din ce în ce mai uşoară atunci când circulăm cu metroul.”

CNAB

• lucrează la Pista 2; în august, ambele piste devin operaţionale în totalitate

„Lucrările sunt în desfăşurare, termenul este august şi de atunci ambele piste vor putea fi folosite.
În această perioadă se pregăteşte şi licitaţia pentru pista numărul 1 care este programată să se desfăşoare ca reparaţie la anul, vom avea această secvenţă, vom folosi pista II.
Vor mai fi nişte schimbării pe care vi le voi anunţa în perioada care urmează şi pentru Compania Naţională de Aeroporturi.”

AEROCLUBUL ROMANIEI

• Aerodrom Clinceni certificat

„Aeroclubul României este o companie activă care după cum ştiţi ne face cinste, avem vice campioni europeni la acrobaţie, echipajul Hawks condus de George Rotaru, anul acesta au bifat şi nişte realizării tehnice.
Când am ajuns prima oară la aeroclub am aflat că Aerodromul Clinceni nu este certificat, erau nişte blocaje cu nişte terenuri care trebuiau luate de al Armată. Am accelerat acest proces şi după câte vedeţi procedura este planificată de a fi finalizată în această lună.”
Aprobat EASA pentru modificări tehnice pentru planoarele din toată lumea
„Au primit aprobarea de la EASA pentru organizaţia de proiectare şi practic pot să intre asupra planoarelor. Uzina românească de planoare este în insolvenţă şi Aeroclubul României va prelua această documentaţie devenind gestionarul modificărilor tehnice pentru planoarele din toată lumea.Vor putea să-şi asigure o sursă financiară şi ce este mai important vor putea păstra această tradiţie în aviaţie pe care România o avea.”

CONSTANTA PORT

• Avem în plan o conectare cu portul Koper (Slovenia);Vom aduce, astfel, clienţii în Portul Constanţa”

„După discuţiile pe care le-am avut acolo cu conducerea portului, cu operatorii portuari, cu sindicatele operatorilor portuarii, cu sindicatele portului s-au identificat nişte probleme urgente pe care dânşii le doreau rezolvate, s-au finalizat discuţiile cu demararea procesului de dragare, de mentenanţă care nu se făcuseră de foarte mult timp, adâncimile la mal erau foarte scăzute, navele trebuiau să vină cu pescaje mai mici, de mai multe ori, era o situaţie în care toată lumea pierdea şi operatorul portuar, şi clientul şi Administraţia Portuară, de asemenea.

Anul acesta se va face această dragare de întreţinere, jumătate din sumă pentru canalele navigabile din port, jumătate pentru zonele de chei.

Se pregăteşte dragajul de investiţie pentru 2017 care va fi decontat din POIM. S-a constituit grupul de lucru pentru revizuirea legii 22 – este legea care guvernează activitatea portului prin faptul că se referă la concesiune, subconcesiune.

Portul trebuie să înţeleagă şi administraţia trebuie să înţeleagă că în afară de a avea obiectivul de a câştiga şi de a aduce cât mai mult pentru port şi deci pentru statul român dar acest lucru nu se poate face fără să-i ajutăm şi pe operatori să-i ajutăm să se dezvolte şi aşa va trebui găsit după ce se va desfăşura la nivel tehnic grupul de lucru vor fi invitate toate părţile sociale, inclusiv operatorii pentru a avea o versiune finală şi a da drumul acestei legi foarte importante pentru această zonă portuară care este poarta României, care poate fi exploatată extraordinar.
Există un concept de a integra portul Constanţa şi ai alipi la nivel funcţional şi nu la nivel juridic şi Dunărea pentru că este un argument în plus pentru a bate celelalte porturi de la Marea Neagră, Burgasul şi Varna, care nu au decât infrastructură rutieră şi feroviară conectată. Ei vor avea şi acest mijloc ieftin, vor avea un mare avantaj.“

Şi un alt proiect la care lucrăm este dezvoltarea unui coridor între portul Constanţa şi portul Koper din Slovenia, este foarte important, Koper-ul este concurentul din hinterland, deci în terenul din spatele porturilor se bat tot timpul pe client, de exemplu zona de graniţă este Serbia. Vom aduce din clienţii din Koper făcând această infrastructură de transport îi vom ajuta să emigreze spre Constanţa prin abordarea strategică.