Cu ani în urmă, pe pământ canadian, am cunoscut mai mulţi ofiţeri ucraineni, exemplari prin dragostea lor de ţară, severitatea propriei conduite şi portul ţinutei militare – şi azi una care atrage privirile prin eleganţa sa. Unul dintre ei mi-a spus, după luni de studiu reciproc, ca semn de prietenie, că soarta arealurilor care au aparţinut României şi au fost samavolnic cotropite de Uniunea Sovietică este aidoma teritoriilor iniţial ucrainene, care şi acum sunt dincolo de frontiera ucraineano-rusă.
Recent am avut un dialog informal cu ataşatul militar ucrainean, tânărul şi eficientul colonel Oleg Korobeinyk, care mi-a confirmat că a citit interviul ce mi l-a acordat ambasadorul Rusiei la Bucureşti. Urmarea acestei convorbiri? Ihor Holovchenko, secretarul 2 al Ambasadei Ucrainei în România m-a contactat şi astfel s-a născut interviul cu Excelenţa Sa Teofil Bauer, ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în România.
Ucraina nu este stat membru al CSI!
– De la bun început doresc să clarific ce statut are Kievul în CSI. Ucraina n-a semnat Statutul CSI şi nu îi recunoaşte dreptul de subiect internaţional. De aceea, de jure, Ucraina nu este stat membru al CSI, fiind totuşi stat întemeietor şi participant la CSI.
În contextul întrebării dumneavoastră este important de a menţiona că Ucraina nu face parte din acordurile politico-militare cu scop de a crea alianţe de apărare, inclusiv în cadrul CSI, astfel nu este parte a Tratatului de securitate colectivă (OTSC).
În schimb, parteneriatul constructiv cu NATO este una dintre priorităţile politicii de securitate a Ucrainei. Documentele de bază, care stabilesc cadrul relaţiilor noastre cu Alianţa sunt Charta despre parteneriat special dintre Ucraina şi NATO, precum şi Legea Ucrainei „Despre principiile politicii interne şi externe”, care constată intenţia Ucrainei, ca stat din afara blocurilor militare, de a continua parteneriatul constructiv cu NATO. Statornicia acestui deziderat se confirmă şi în Strategia securităţii naţionale a Ucrainei.
Reieşind din cele menţionate, România, ca stat-membru al NATO, este un partener important în cadrul colaborării Ucrainei cu Alianţa.
– În primul rând, noi am dori să intensificăm dialogul dintre cele două ţări la un nivel înalt. În acest scop, în 2013 ne-am propus să organizăm o serie de vizite, în special al ministrului afacerilor externe al Ucrainei în România, şi de asemenea, ale preşedintelui României şi prim-ministrului României în Ucraina.
O atenţie deosebită în cooperarea bilaterală acordăm colaborării comerciale şi economice, de aceea, printre planurile pentru anul viitor se numără desfăşurarea celei de-a doua reuniuni a Comisiei mixte ucraineano-române privind cooperarea economică, industrială, ştiinţifică şi tehnică, Forumul Economic ucraineano-român (probabil în cadrul vizitei prim-ministrului României în Ucraina), efectuarea a cel puţin a două misiuni economice a antreprenorilor români în regiunile din Ucraina, precum şi organizarea altor evenimente, destinate consolidării cooperării economice şi stabilirii contactelor între reprezentanţii cercurilor de afaceri din cele doua ţări.
Consolidarea securităţii în regiune
– Cum se vede, de la Kiev, cooperarea dintre statele riverane la Marea Neagră şi ce credeţi că trebuie făcut pe viitor?
– Statele bazinului Mării Negre participă la un şir de diverse formate ale colaborării regionale. Ucraina este interesată, în primul rând, ca o astfel de cooperare să contribuie la prosperitatea economică în ţările de la Marea Neagră şi la consolidarea securităţii în regiune. Printre principalele priorităţi se află dezvoltarea infrastructurii regionale de transport transfrontalier şi aderarea sa la coridoarele deja existente de transport internaţional.
Asigurarea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova
– Ucraina, ca şi România, sunt interesate, în egală măsură, în privinţa unui progres constructiv în rezolvarea viitorului Transnitriei. Care este poziţia actuală a guvernului ucrainean, în această problemă?
– Poziţia Ucrainei privind reglementarea problemei transnistrene este constantă deja, de mulţi ani şi constă, în primul rând, în soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean, pe baza asigurării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, prin atingerea acordului politic dintre părţile conflictuale – Chişinău şi Tiraspol – privind orânduirea statului reunit. Rolul cheie în acest proces are formatul de negocieri „5+2”, în cadrul căruia Ucraina este mediator şi garant.
Măsuri de siguranţă
– În România, la Deveselu, interceptoarele americane vor fi instalate ca parte a scutului american anti-rachetă. Acesta va proteja practic teritoriul României, cel al Republicii Moldova şi o semnificativă parte a Ucrainei. Cum comentaţi această viitoare realitate?
– Fiecare stat, inclusiv Ucraina şi România, au dreptul de a alege, în mod liber, formele şi modalităţile apărării teritoriilor lor, faţă de ameninţările militare externe. Este important ca aceste măsuri de siguranţă să nu provoace apariţia, în regiune, a unor surse de tensiune. Această abordare este valabilă şi pentru planurile de amplasare, în România, a elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA din Europa. Nu am informaţii despre înţelegerile care prevăd posibilitatea extinderii ariei de acoperire a sistemului menţionat al SUA, din România, asupra teritoriului ucrainean sau cel moldovean.
– Era vorba doar de aspectul tehnic – al razei probabile de acţiune a interceptoarelor americane.
150.000 de etnici români
– Ce contribuţii bilaterale sunt avute în vedere pentru dezvoltarea armonioasă a ucrainienilor care trăiesc în România şi a românilor care sunt acum în Ucraina?
– În Europa secolului XXI, politica faţă de minorităţile naţionale este unul dintre factorii care determină nivelul de democraţie al unui stat sau altul.
Conştientizând acest lucru, Ucraina face tot posibilul pentru integrarea comunităţilor etnice în societatea ucraineană şi, în acelaşi timp, creează condiţiile necesare pentru păstrarea şi dezvoltarea culturii autohtone, limbii şi tradiţiilor lor. Rolul principal în acest proces îl reprezintă sprijinul complet oferit de stat pentru educaţia în limba maternă.
În contextul răspunsului la întrebarea dumneavoastră, ar trebui reamintit faptul că, în Ucraina, unde locuiesc peste 150.000 de etnici români, din bugetul de stat este finanţată funcţionarea a peste 70 de şcoli cu predare în limba română a tuturor obiectelor de studiu.
Îi felicit pe cetăţenii români!
– Pe 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Aveţi un mesaj, în acest sens, pentru cititorii publicaţiei ZIUAVECHE.RO?
– Aşa a fost să se întâmple că, 1 decembrie – Ziua Naţională a României – coincide cu un eveniment semnificativ din Ucraina – în această zi, în urmă cu 21 de ani, la Referendumul naţional, poporul ucrainean a votat în sprijinul proclamării independenţei Ucrainei. Realizând importanţa deosebită a acestei zile pentru fiecare dintre cele două naţiuni vecine, sincer îi felicit pe cetăţenii români, la principala sărbătoare a ţării lor şi le doresc pace, conciliere si prosperitate.
– Într-adevăr, un referendum şi primele alegeri prezidenţiale în Ucraina au avut loc la 1 decembrie 1991, când peste 90% din ucraineni şi-au exprimat susţinerea pentru independenţă. Fie ca Excelenţa Voastră să aibă satisfacţia de a fi contribuit substanţial la apropierea dintre două state ce vor să respire liber în comunitatea europeană. Vă mulţumesc frumos pentru răspunsurile punctuale, la interogaţiile pe chestiuni şi azi sensibile.
Comments are closed.