Interviu cu generalul Nicolae Ciucă, șeful Armatei României | Ziua Veche
Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Interviu cu generalul Nicolae Ciucă, șeful Armatei României

Interviu cu generalul Nicolae Ciucă, șeful Armatei României

scris de Marin Neacșu
8 afisari

Acum ceva  luni de zile, pe când explodaseră  scandalul  prelungirii mandatului Șefului Statului Major General și declarațiile Țuțuieno/Vasiliene  privind pensiile militare, l-am contactat pe domnul general Nicolae Ionel Ciucă, solicitând realizarea unui interviu care să dea răspus unor întrebări de importanță majoră –am considerat eu-pentru lămurirea unor aspecte pe marginea cărora se făceau o grămadă de speculații.

Domnul general a acceptat precizând însă că trebuie găsit momentul  în care să aibă loc întâlnirea. Acest moment a fost găsit, apoi amânat în câteva rânduri. Dorind  totuși să realizez acest interviu fie și sub o formă mai puțin convențională, pentru că în definitiv era important să obțin răspunsurile, am acceptat de comun acord varianta trimiterii întrebărilor, a primirii răspunsurile, urmând ca o eventuală întâlnire să lămurească neclaritățile și finalizeze intenția. Ocazia întâlnirii și definitivării a venit  la deschiderea anului de învățămânr la Colegiul Național Militar Tudor Vladimirescu. Întâlnirea a avut însă loc la sediul B 26 unde a avut loc interviul. Am încercat să acopăr prin întrebările mele o parte din problemele care am considerat  că merită lămurite în primul rând privind speculațiile și acuzele la adresa unuia sau altuia din factorii decidenți la nivelul MApN dar și  legate de problemele cu care se confruntă armata în primul rând, dar și militarii activi și în rezervă. Nu voi face comentarii privind răspunsurile, așa cum nu am făcut nici la răspunsurile primite de la domnul ministru prin aparatul de presă. Citiți și analizați:

MN: Domnule general, în primul rând vă mulțumesc că ați acceptat invitația de a răspunde întrebărilor mele. O să specific de la început, pentru cei care așteaptă probabil întrebări pe marginea situației în care ați fost, că nu  voi pune în mod deosebit întrebări privind acel conflict, între președinție și minister, pentru că cei care ar trebui întrebați, sunt cei care l-au declanșat  iar eu nu vreau să transform acest interviu într-o discuție politică.
NIC: Domnule colonel, ne cunoaștem de multă vreme și știti că nu se pune problema să nu fim deschiși. Ceea ce doresc să subliniez de la bun început este faptul că problemele instituționale se rezolvă instituțional, nu în public, cu atât mai mult când este vorba despre instituția Armatei Române. Am ținut întotdeauna să îi informăm pe militari despre stadiul rezolvării/nerezolvării diferitelor probleme sau inițiative și, trebuie să recunosc, că nu întotdeauna am facut-o public, dar pe canalele militare, am făcut-o cu certitudine și coerentă.

MN : Dar, pentru că tot suntem aici, nu pot să nu întreb aspecte care au urmat acelui conflict. Am văzut că ați dat unele lămuriri privind relația dumneavoastră personal (nu privată)  cu ministrul apărării, în perioada cât ați fost suspendat dar și conlucrarea dintre instituții. Aș dori totuși o lămurire: cine a semnat documentele în acea perioadă ca șef al Statului Major al Apărării, pentru că am văzut pe site-ul MapN, pe pagina privind transparența decizională, proiecte de ordine care erau contrasemnate de dumneavoastră. Și a doua întrebare este: Erați totuși consultat, având în vedere că ați fost doar suspendat, nu demis?

NIC: În privința „suspendării șefului SMAp” așa cum a fost numită, vreau doar să fac precizarea că acest concept nu este prevăzut de lege, dar pentru buna funcționare a Armatei, o parte din atribuții au fost delegate către d-ul. general-locotenent Anastasof, care a fost împuternicit locțiitor al șefului SMAp, iar altele nu s-au exercitat pentru că legea prevede ca acelea sa fie executate doar de titular. Relația cu ministrul apărării a fost întotdeauna una profesională, și deși mi-au fost afectate direct imaginea și cariera, am făcut tot posibilul să abordez problema instituțional, ca o diferență de opinie între două instituții ale statului și nu între două persoane. Am discutat cu domnul ministru și cu echipa de comandă și pe timpul cât s-a aplicat măsura suspendării. Sistemul militar este unul autoreglabil si, indiferent ce se intamplă, are un comandant, iar deciziile se iau întotdeauna ținând cont
de recomandările specialiștilor. Armata a fost întotdeaua apolitică, iar aceast status-quo i-a dat credibilitate și indiferent ce se întâmplă cu persoanele, care, trebuie subliniat, sunt efemere, Armata trebuie să ramână apolitică și așa cum am înțeles eu din Constituție, a fost, este și va ramâne ființă din ființa neamului.
Dacă ați văzut documente contrasemnate de mine acestea au fost semnate înainte de suspendarea decretului privind prelungirea mandatului și au fost promovate ulterior, dar doresc să subliniez că am discutat permanent cu echipa de comandă a SMAp.

MN: Domnule general, ne-am întâlnit în ultimii 2 ani, de două ori, în cadrul unor activități inițiate- din câte știu- de dumneavoastră, la care a participat și ministrul apărării de atunci, domnul Mihai Fifor este vorba de întâlnirile cu reprezentanții asociațiilor militarilor în rezervă și cea cu bloggerii militari, sau militarii din presa virtuală. De ce ați întrerupt acele întâlniri?

NIC: Nu le-am întrerupt, a avut loc o schimbare a leadership-ului politic la nivelul ministerului, ca atare, a fost o altă abordare. Personal, am continuat întrevederile cu toate asociațiile care au solicitat acest lucru. Aveam planificate mai multe întâlniri, inclusiv de genul celei cu bloggeri militari, dar, fără a avea nici cea mai mică intenție să mă scuz, impactul perioadei de suspendare a modificat toate liniile de planificare specifice unei abordări coerente a angajamentelor asumate. Revenind la întrebare, recunosc că nu am mai putut determina o decizie pentru a avea întâlniri în corpore cu asociațiile, dar am făcut-o sectorial cu toate cele care au solicitat ori am avut activități planificate.

MN: Îmi amintesc că una din inițiativele dvs atunci era de a înființa, la nivelul SMAp, o structură, un birou care să aibă ca domeniu de activitate relația cu aceste asociații ale militarilor activi sau în rezervă. Ce s-a întâmplat cu acea inițiativă, ce s-a întâmplat cu planul pe care l-ați întocmit atunci cu sprijinul și la propunerile asociațiilor? De ce a fost abandonată această idee?

NIC: Ideea nu a fost abandonată și planul a fost întocmit. La nivelul Ministerului Apărării Naționale există un departament care are atribuții în acest sens, iar la nivelul SMAp nu s-a reușit constituirea acelui birou pentru că ar fi însemnat să duplicăm o structură deja existentă în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul și Caliatatea Vieții Personalului. 

MN: În ultimul timp, atât la nivelul MApN, cât și la nivel guvernamental, dar și politic, s-a constatat o intensificare a ”atenției” acordate problematicii militarilor și pensiilor militare. S-au înființat consilii, grupuri de lucru, comisii. Dumneavoastră, ca șef al SMAp, structura pe care o conduceți, structura militară a conducerii armatei, ați fost informați, întrebați, invitați la discuții? Pun această întrebare pentru că fiind aspecte care țin de moralul, salarizarea armatei, calitatea vieții personalului, deci factori care concură la starea de operativitate a armatei, perspectivele militarului de carieră, mi s-ar părea normal să fiți consultat dumneavoastră și structura pe care o conduceți.

NIC: În ceea ce privește pensiile militare, am prezentat public poziția Statului Major al Apărării și anume că, încă de la prima reglementare, din vremea domnitorului A. I. Cuza, personalul militar a beneficiat, și beneficiază și astăzi, de pensii militare de stat și nu de pensii speciale, așa este prevăzut în lege, iar alte comentarii le consider de prisos. Sigur că analiza tehnică este atributul specialiștilor în domeniu, dar consider că este foarte important să se înțeleagă rolul și locul pensiilor militare de stat în ansamblul relațiilor care determină și definesc statutul cadrelor militare – stabilit prin lege organică și determinat de misiunea Armatei. Statutul impune interdicții și restrângeri ale drepturilor și libertăților personale care se manifestă pe întreaga durată a carierei militare. De asemenea, odată cu trecerea în rezervă a militarului de carieră, aceasta nu înseamnă și o încetare a calității de militar. Aceasta subzistă până în momentul la care nu mai este posibilă îndeplinirea obligațiilor militare, caracteristică specifică profesiei de militar. 

Pensia militară de stat este o compensație a limitărilor și constrângerilor menționate anterior, specifice doar acestei profesii, pe durata întregii cariere militare.  Aceasta se concretizează și pe recunoștința față de sacrificiile și privațiunile suferite de militari și familiile acestora pe timpul carierei, care este unul dintre principiile pe care se fundamentează sistemul pensiilor militare de stat.

La nivelul ministerului, sunt constitute grupuri de lucru la care participă și reprezentanți din SMAp, însă, foarte important de subliniat este că aceste reglementări sunt abordate integrat, la nivel interministerial și interinstituțional, iar acest lucru necesită o sincronizare și armonizare mult mai laborioasă!

MN: Legat de acest aspect, deși mulți spun că știu, puțini cunosc. Multă lume vă învinuiește că nu ați fost mai activ în aceste aspecte care țin de problemele sau politica privind salarizarea, calitatea vieții personalului și drepturile militarilor. Ce le răspundeți, sau care sunt totuși atribuțiunile șefului SMAp în acest domeniu? Sunteți factor consultativ, dați avize, sunteți întrebat, solicitat?

NIC: Asa cum am precizat la una din întrebările anterioare, poate nu am reușit să comunicăm public așa cum ar fi trebuit și îmi cer scuze pentru asta, singurul vinovat sunt eu, dar asta nu înseamnă că nu ne-am implicat.

Da, SMAp este consultat, ne exprimăm punctul de vedere, prin avize, atunci când ni se solicită. Susținerea acestor inițiative însă, nu intră în competența SMAp. Noi, militarii din SMAp, mergem în Parlament, în Camera Deputaților, la Senat sau în comisiile specifice pentru a susține propunerile, dar mai mult de atât nu ne permite legea. Este, cred eu, un aspect ce ține de normalitate, nu doar să fim la fel cu armatele țărilor NATO sau UE, în ceea ce privește obligațiile militarilor, ci și în ceea ce privește drepturile acestora. În limitele impuse de prevederile legale pe care încercăm permanent să le adaptăm și pentru care am făcut și facem propuneri susținute, dar mai departe de aici, fără a ne delimita de responsabilitate, sunt alte structuri îndrituite să ducă la bun sfârșit proiectele și inițiativele lansate.

Le transmit tuturor camarazilor, de la soldat la general, de la personal civil contractual la funcționar public că am făcut tot ceea ce ne-a stat în putință pentru a beneficia de drepturile salariale cuvenite, pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și ridicarea standardelor de calitate a vieții.

MN: Dacă tot am ajuns la capitolul imputări, bănuiesc că totuși cunoașteți că mulți militari v-au reproșat pe paginile de socializare militare faptul că nu ați demisionat la declanșarea conflictului președinție-guvern, legat de prelungirea mandatului dumneavoastră, nu neapărat pentru că nu ați fi meritat să rămâneți ci tocmai pentru a vă păstra imaginea nemurdărită de jocuri politice care poate vă erau străine. Ce le răspundeți ?

NIC: Domnule colonel, revin la afirmația de la începutul acestui interviu, ne cunoaștem de ceva vreme, iar cei care mă cunosc știu cât de importante sunt pentru mine onoarea și demnitatea militară. Am slujit Țara 38 de ani, am făcut din acest lucru un mod de viață, cu o dedicare pe care foarte puțini o pot înțelege, iar pentru asta doresc să le mulțumesc tuturor comandanților și profesorilor mei, dar în aceeași masură și subordonaților care au contribuit major la desăvârșirea mea profesională și ducerea la îndeplinire a tuturor misiunilor primite. Ca atare, aș fi făcut orice mai puțin să-i dezamăgesc.

Cred că trebuie să vedem imaginea de ansamblu și să înțelegem contextul și nu mă refer aici la un conflict, ci la faptul că am fost numit prin mandat, mandatul a fost prelungit prin decret al Președintelui Țarii, care, conform Constitutiei, este Comandantul Fortelor Armate. Cum aș fi putut să plec așa, pur și simplu, mai ales că în formularea propunerii nu se respectaseră prevederile legale în vigoare. Personal, consider că demisia mea ar fi întărit ideea de nesiguranță și instabilitate a sistemului, iar dacă s-a făcut apel la instanța judecătorească, aceasta trebuia să hotărască. 

Militarii nu abandonează niciodată lupta, chiar dacă aici nu am fost decât „obiect” al disputei.

MN: Și acum o întrebare legată de înzestrare. Care este situația înzestrării armatei? Cu ceva timp în urmă, domnul ministru Leș afirma că situația armatei este dificilă, citez: ”Situația nu este una foarte simplă. Dacă ajungi la situația de război, lucrurile se complică foarte urgent. Bineînțeles că Armata Română are stocuri, de armament, de muniție, pentru a rezista astfel încât, conform regulilor, să poți rezista până vin partenerii să te susțină”. Întrebare: Asta este strategia României, să reziste câteva zile până vin –dacă vin – aliații? Dar dacă suntem atacați de o țară aliată, pe cine așteptăm? Are statul Major al Apărării această variantă în vedere?

NIC: Programele de înzestrare, fie că este vorba despre Avionul MULTIROL al Forțelor Aeriene, Sistemul de rachete sol-aer cu bătaie mare – HSAM, Sistemul lansator multiplu de rachete cu bătaie mare – HIMARS,  fie de Corveta multifuncţională, Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), Modernizare aeronave IAR 99, Transportorul blindat pentru trupe, Platforme de transport auto, multifuncționale – pe roți și aici nu sunt toate, ele continuă, chiar dacă unele nu se derulează conform așteptărilor și nevoilor noastre. Sunt aspecte care țin de respectarea procedurilor legale, dar sunt și aspecte care țin de derularea proceselor de achiziție, propriu-zise! Unele dintre ele se desfășoară conform graficelor, iar cu altele suntem în întârziere.

Trebuie înțeles că avem nevoie de predictibilitate, avem nevoie de stabilitate pentru că aceste lucruri nu se pot întâmpla de azi pe mâine, tehnica militară nu se găsește pe raft și, în plus de asta, trebuie gândită soluția integrată, partea de interoperabilitate este extrem de importantă, și între elementele de tehnică, și între categorii de forțe și cu aliații.

„Apărarea începe acasă!”, spunea generalul Breedlove, din funcția de SACEUR. Am apreciat consensul politic pentru alocarea a 2% din PIB. După cum bine știți, după intrarea României în NATO, bugetul alocat armatei a fost în continuă scădere, lucru care a afectat serios partea de înzestrare. Trebuie, de asemenea, să înțelegem că lucrurile nu se vor rezolva peste noapte, nici în privința dotării, nici în privința operaționalizării. Avem calendare și planuri foarte bine stabilite și vreau să subliniez că Armata României are capacitatea de a-și îndeplini misiunea de apărare a țării. Suntem membri ai celei mai puternice alianțe din lume dar, acest lucru nu vine doar cu drepturi, vine și cu îndatoriri, trebuie să participăm la securitatea colectivă.

MN: Tot domnul ministru Leș  promitea, că o să repunem în funcțiune fabrica de pulberi de la Făgăraș. Nu întreb când, nu întreb cu ce, întreb, dacă puteți să răspundeți, DE CE NU O MAI AVEM, cine a lăsat să fie abandonată și dacă în CSAT a pus cineva problema tragerii la răspundere a celor care au adus economia de război la sapă de lemn încât nu ne mai putem produce nici praful de pușcă?

NIC: Știți că militarii nu comentează deciziile politice. Putem vorbi despre implicațiile, efectele și consecințele acestor decizii în ceea ce privește sistemul militar și securitatea României, dar nu despre deciziile politice.

Ce se înâmplă cu fabrica de pulberi de la Făgăraș nu vă pot răspunde, nu pentru că nu ne interesează, ci pentru că funcționează în structura altui minister.

La nivelul SMAp stabilirea nevoilor de echipamente și tehnică militară vizează asigurarea capabilităților necesare Fortelor Armate pentru îndeplinirea misiunilor, prin dezvoltarea unei structuri de forțe moderne, dotată adecvat, dislocabilă, cu capacitate de autosusținere și sistem de comandă-control eficient. 

MN: Apropo, la această oră, România mai are o doctrină de apărare, sau are numai cărți albe cu pagini negre?

NIC: Pentru prima dată, începand cu anul 2015 am reușit să derulăm și să închidem un ciclu de planificare coerent și fără sincope. Ca atare, Romania are toate documentele programatice să poată planifica tot ceea ce ține de apărare. Doresc să fac mențiunea că ne aflăm în perioada în care trebuie să pregătim începerea următorului ciclu de planificare, iar datoria noastră este să începem procesul de revedere cu toate implicațiile lui. 

MN: Am vorbit de înzestrare. Ar mai fi câteva aspecte de lămurit aici. Domnul ministru Gabriel Leș a anunțat că achiziția corvetelor a bătut pasul pe loc din cauza unor probleme sau clarificări cerute specialiștilor militari. Totuși, cât la sută este decizie militară și cât politică în astfel de achiziții? Pot militarii să spună nu, atunci când factorul politic decide sau alege un anumit partener? Dacă opinia dumneavoastră și a SMAp este negativă față de un proiect, iar ministrul, sau guvernul, Parlamentul îl doresc, cine decide?

NIC: Achizițiile efectuate sau în curs de angajare au urmat etapele reglementate în acest domeniu respectiv stabilirea nevoilor pt misiune și emiterea cerințelor operaționale, inițierea achiziției și derularea programului de achiziții.  La nivelul SMAp se stabilesc nevoile de misiune și cerințele operaționale. Procesul de achiziție este asigurat de către Departamentul pentru armament, în baza Legii 98/2016 privind achizițiile publice și a HG 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniul securității și apărării. Până la această dată nu a existat nici o situație în care un program de achiziții să fie demarat de Parlament sau Guvern. Fiecare din elementele enumerate mai sus sunt rezultatul analizelor efectuate în cadrul unor organe de decizie colectivă. Decizia nu este a unei persoane indiferent de poziția acestuia. 

MN: Știu că nu răspundeți declarațiilor politice, deci nu o să vă întreb ce părere aveți sau cum comentați, ci doar dacă ați fost informat, sau vi s-a solicitat opinia legat de intenția de a se construi două spitale din fondurile MApN. Repet, cunosc faptul că SMAp nu are atribuțiuni în stabilirea politicii financiare a MApN, dar orice ban luat de la apărare se răsfrânge în starea operativă a armatei, mai ales în condițiile în care așa cum spunea ministrul Leș, nu mai avem nici praf de pușcă. Deci ar fi normal să fiți consultat. Ați fost măcar informat?

NIC: La nivelul SMAp există o concepție foarte bine conturată în ceea ce priveste medicina militară cu cele două componente ale ei: staționară și operațională. Cea staționară este atributul Directiei Medicale și răspunde pentru asta, cea operațională este în responsabilitatea SMAp, dar nu putem să spunem că se pot dezvolta ori lucra sectorial. Cele două domenii trebuie să se dezvolte coerent, în deplină complementaritate unul cu celalalt.

În Romania există unsprezece spitale militare, în Germania cinci, nu văd de ce ne-ar trebui înca două spitale?! 

MN: Tot din domeniul ”achizițiilor” e și următoarea întrebare. Ce se întâmplă cu cariera militară? Am văzut în presa militară că recent la Sibiu a avut loc ceremonialul avansării în grad a unei promoții de cadre pe filiera indirectă. Pe de altă parte, programul rezerviștilor voluntari, cu toată bunăvoința, s-a dovedit a fi un fiasco. Poate e cazul ca CSAT să discute serios problema încadrării armatei, nu doar a înzestrării care este oricum nesatisfăcătoare. Chiar nu interesează pe nimeni faptul că tinerii nu sunt atrași de cariera militară? Nu analizează nimeni cauzele? Probabil tinerii văzând cum sunt tratați militarii, plecând de la pensionari, cărora li se blochează și fură pensiile, până la șeful SMAp, târât prin tribunale, consideră că nu este o meserie respectată. Acest aspect nu este o vulnerabilitate la adresa securității naționale?

NIC:Resursa umană este cea mai de preț valoare a oricărui sistem, cu atât mai abitir pentru cel militar. Înapoia tehnicii și a echipamentelor militare, se află omul, militarul, iar concluzia este evidentă… Există campanii de promovare a carierei militare, facem tot posibilul să ajungem la tineri, să fim în mijlocul lor, să le răspundem la întrebări, spre exemplu anul acesta am participat la festivalurile muzicale Neversea și Untold cu standuri de promovare. Referitor la știrile legate de reducerea pensiilor militare, acest lucru afectează atât militarii activi, în rezervă și retragere, cât și potențialii recruți. Țin să menționez încă o dată că pensiile militare nu sunt pensii speciale.

Revenind la promovare și recrutare, fac precizarea că am lucrat îndeaproape cu DGMRU pentru a găsi cea mai eficientă formulă de promovare a carierei și aș face mențiunea că anul acesta am avut chiar și patru candidați pe un loc la instituțiile militare de învățământ, inclusiv pentru posturile de soldați profesioniști. Ceea ce nu a funcționat, și aici trebuie să vă dau dreptate, este partea cu rezerviștii voluntari, care se desfașoară mult sub așteptări, iar asta este atât din vina noastră a instituției, cât și a unei percepții defectuoase la nivelul receptorilor. Facem eforturi susținute, inclusiv cu mediul asociativ militar și civil pentru a relansa proiectul, vizând inclusiv modificarea legii.

MN: Nu există riscul ca armata să se transforme dintr-una de profesioniști într-o armată de civili îmbrăcați militar, introduși pe ușa din dos? Cum se simt cei care au trudit 4 ani de Liceu Militar și încă 3 ani de Școală militară, iar după ce așteaptă ani de zile pentru promovare se trezesc dați la o parte de cei care se anajează pe filieră indirectă la 40 de ani, direct pe funcții de șefi și cu grade mai mari ca ei? Dacă tot întroducem civili în armată fără o pregătire temeinică, de ce mai cheltuim bani pe instituțiile de învățământ militar și nu mărim soldele încât să fie tentante și să aducem în armată vârfurile din facultăți care, cu o pregătire și cheltuială minimă, să ocupe locurile pe care le ocupă acuma cei veniți pe filieră indirectă?

NIC : Militar de carieră fiind am încercat, de la cel mai mic nivel să asigur un mediu concurențial loial, să promovez valorile militare și să avem după cum bine știti un ghid al carierei cât mai coerent. Astăzi, când noi avem această discuție, sunt convins că stiți de existența ordinului M124 care este o alternativă pentru asigurarea specialităților militare deficitare ori care nu sunt asigurate de către instituțiile militare de învățământ: juriști, contabili, medici, constructori, de exemplu. 

Ceea ce doresc să subliniez este faptul că cei care intră în sistem pe această cale nu pot depășii gradul de locotenent colonel. În atare conditii, cei care absolvă instituțiile militare de învățământ au toate șansele să promoveze în carieră până la gradul de general și pot ocupa cea mai înaltă funcție din Armată.

Instituțiile militare de învățământ sunt unități cu tradiție, de elită, recunoscute atât național cât și internațional, care asigură resursă umană de calitate, atât de necesară transformării instituției într-o Armată modernă și interoperabilă. 

MN: Ar fi multe întrebări de pus, multe aspecte de lămurit, multe dureri sau neajunsuri de rezolvat. O să închei totuși, cu o ultimă întrebare și speranța că îmi mai acordați un interviu după terminarea mandatului. Întrebarea e legată oarecum tot de cariera militară. Având în vedere experiența cu numirea înlocuitorului dumneavoastră, acum, după toate câte s-au întâmplat, ați fost contactat de domnul ministru și consultat privind succesorul dumneavoastră? S-a făcut ceva pentru a nu se repeta în decembrie 2019 situația din decembrie 2018?

NIC: Decizia privind numirea șefului apărării nu îmi aparține. Am convingerea că lucrurile se vor așeza, propunerile se vor face la timp și legal și se va evita punerea instituției militare în aceiași ipostază ca cea de la finalul anului trecut.

MN: La final vă mulțumesc și vă doresc succes în activitățile viitoare!

NIC:Am onoarea sa va salut!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult