Radu Carp este licentiat in drept si filosofie, fiind in prezent prodecan al Facultatii de Stiinte Politice din Universitatea Bucuresti. Este doctor in drept constitutional comparat si a fost expert la redactarea Codului de Procedura Administrativa si la Legea privind libertatea religioasa si regimul general al cultelor. A fost secretar stiintific al Comisiei prezidentiale de analiza a regimului politic si constitutional.
Constitutia interzice mandatul imperativ @ Gruparea independentilor nu se grabeste in a-si forma propriul partid, pentru ca ar insemna stoparea operatiunii de migratie @ Calea revocarii sefului Senatului ar putea fi aceea a modificarii Regulamentului acestei Camere @ Propunerea de revocare a lui Mircea Geoana este o strategie a PDL de a pune la i
ncercare PSD @ Parlmentarii PSD si PNL au blocat deocamdata revizuirea Constitutiei pentru a deschide calea pentru propriile proiecte de revizuire @ Referendumul a fost validat, inseamna ca va trebui sa renuntam la una din cele doua Camere @ In locul uneia dintre Camere va exista o autoritate care ar functiona ca un organism consultativ pe langa prima Camera @ Proiectul de regionalizare al UDMR, adoptat prin asumare tacita la Senat, probabil ca nu va fi promovat, dar va fi folosit ca instrument de presiune pentru alte revendicari.
Ziuaveche.ro: Subiectul Mircea Geoana. E destul de atacat. La randul lui, ameninta ca lasa PSD fara sefia Senatului.
Radu Carp: A mai existat o incercare in 2005, a existat o contestatie depusa de grupul parlamentar al PSD la Curtea Constitutionala. CC a decis ca revocarea presedintelui Senatului nu poate avea loc in timpul mandatului. De ce? Pentru ca, argumentatia de la acea data, care in sine este opozabila si astazi, este ca presedintele Senatului are anumite functii in stat si ca este nevoie de o anumita stabilitate pentru exercitarea acestor functii. Si ca practic mandatul sau de patru ani reprezinta o aplicare a regulii constitutionale potrivit careia compozitia birourilor Camerelor se stabileste la inceputul fiecarei legislaturi. Acum, desigur, in dezbaterea publica nu s-a intrat pe fond. Aici sunt doua aspecte care ar trebui spuse si care n-au fost spuse pana in prezent. Unu, deciziile CC nu leaga CC de o eventuala viitoare decizie. Iar daca o astfel de solicitare ar veni in momentul de fata la CC, aceasta e libera sa foloseasca sau nu propria jurisprudenta. Poate o va face, dar nu se poate anticipa astfel verdictul Curtii. De ce? Pentru ca in 2005, CC invoca o decizie din 1994, care venea tocmai in sprijinul acestei continuitati a BP, in special a presedintelui Senatului. Dar daca motivele sunt altele, atunci nu putem sa anticipam verdictul Curtii. Mie mi se pare interesant ca acest verdict din 2005 a fost luat cu o majoritate de 7 la 2, practic judecatorii care au fost numiti in timpul guvernelor succesive PSD au fost de acord cu acea interpretare tocmai pentru ca era vorba de un membru PSD care detinea sefia Senatului. Iar singurii judecatori care nu erau numiti de PSD au dat o interpretare contrara. Este vorba de Constantin Doldur si de Kozsokar Gabor, numiti, unul in 1998, in timpul CDR, celalalt numit de UDMR.
Or, pentru a vedea cum s-ar putea solutiona o eventuala asemenea cauza, cred ca ar trebui sa citim cu foarte mare atentie si felul in care au fost redactate acele doua opinii separate, pentru ca la ora actuala exista un oarecare echilibru de forte in CC. Sigur ca multi dintre judecatorii din 2005 se afla si astazi in functie si probabil ca vor da acelasi verdict. Dar pe de alta parte, au existat numiri in cadrul CC care ar putea sa fie favorabile unei eventuale reexaminari a spetei, invocand tocmai argumentele care erau mentionate in cele doua opinii separate. Despre ce argumente este vorba? Sigur, cei doi judecatori la momentul respectiv spuneau ca este nevoie de stabilitate in exercitarea functiilor publice, dar pe de alta parte spuneau ca trebuie sa existe o oarecare sanctiune. La momentul respectiv, grupul parlamentar PSD cerea sa fie declarate neconstitutionale cateva articole din regulamentul Senatului, care faceau posibila revocarea din functie a presedintelui Senatului pe baza unor incalcari grave ale Regulamentului sau ale Constitutiei. Or, in momentul de fata, tocmai asta incearca sa se creeze, o bresa. Sa se invoce articolele din Regulament care au fost declarate neconstitutionale. Orice modificare a acelor articole ar face ca decizia din 2005 sa nu mai fie opozabila. Articolele din 2005 care au fost declarate neconstitutionale erau redactate destul de sumar. Or, daca ar exista o redactare mai in detaliu a faptelor grave care duc la revocarea presedintelui Senatului, acesta nu s-ar mai putea invoca decizia din 2005 a CC. Pe de alta parte, sunt destul de sceptic, chiar tinand cont de aceste particularitati, ca CC va dori sa mearga pe aceasta interpretare. Exista judecatori care sunt numiti si de catre Senat. Si in general, CC a fost destul de reticenta in a intra in autonomia de reglementare a Camerelor, astfel incat Camerele sa nu intre in autonomia de reglementare a Curtii. Si atunci, cred eu ca nu se va rezolva in cele din urma favorabil o astfel de cerere, daca va ajunge la CC. O cale exista. De a modifica articolele din Regulamentul Senatului, in asa fel incat sa nu semene cu cele care au fost declarate neconstitutionale in 2005. Deci sa se detalieze mult mai clar faptele care fac posibila revocarea presedintelui Senatului.
PSD nu poate pierde sefia Senatului
Dar raportul de forte din Senat?
Parerea mea este ca de fapt se incearca testarea PSD in formula partidului condus de Victor Ponta, doar pentru a vedea de ce sustinere se mai bucura Geoana in momentul de fata. Daca s-ar fi dorit cu adevarat revocarea lui, s-ar fi inceput prin modificarea Regulamentului Senatului, nu prin declaratii publice. Este o strategie, cred eu, destul de inteligenta, a PDL, de a pune la incercare PSD, de a vedea cine anume face declaratii publice in favoarea lui Geoana, in calitate de presedinte al Senatului. Daca nu cumva PSD ar dori inlocuirea presedintelui Senatului. Pentru ca CC ne spune clar ca presedintele Senatului poate fi inlocuit de grupul parlamentar care l-a ales pentru ca trebuie respectata configuratia Camerelor de la inceputul fiecarei legislaturi.
Deci nu exista posibilitatea ca PSD sa piarda sefia Senatului?
Nu, nu exista, potrivit deciziei Curtii. Exista aceasta posibilitate teoretica de a se modifica Regulamentul si de a detalia acele fapte care fac posibila revocarea din functie. Dar, la ora actuala, PSD detine controlul, PSD detine monopolul schimbarii presedintelui Senatului din functie. O strategie nu de a-l inlocui pe Geoana, ci mai degraba in ce stadiu se afla PSD. Sigur, daca se va observa ca nici PSD nu doreste mentinerea lui Geoana, se poate ajunge la un compromis, ca presedintia sa revina unei persoane de la PDL. Dar nu este o adevarata disputa. Disputa ar fi avut sens daca ar fi functionat in continuare Ordonanta care spunea ca Presedintele Senatului este vicepresedinte CSAT. Or, anul trecut, aceasta Ordonanta a fost declarata neconstitutionala, deci miza functiei de sef al Senatului nu mai este asa de mare.
Fiecare deputat si senator reprezinta suveranitatea in ansamblul ei, si nu in parte
Este posibil mandatul imperativ in contextul actualei Constitutii?
Prevederea din Constitutie este foarte clara: este interzis mandatul imperativ. Asta inseamna ca alegatorii nu ii pot da indicatii celui ales in Parlament. Exista si o alta forma, de mandat reprezentativ, care nu inseamna ca alesul nu mai are deloc contacte cu teritoriul, dar nu poate sa primeasca indicatii imperative. Relatia sa cu alegatorii, din punct de vedere formal, se incheie in momentul in care se valideaza alegerile. Si, sigur, pe parcursul mandatului, are in permanenta un feedback din colegiul in care este ales, dar nu poate primi indicatii.
Este necesara o schimbare a acestei prevederi?
Nu. Din moment ce in toate democratiile constitutionale apare aceasta regula. E un fel de suveranitate a Parlamentului. Din moment ce suveranitatea spune ca functia se exercita prin Parlament, e normal ca fiecare deputat si senator sa reprezinte suveranitatea in ansamblul ei, si nu in parte.
Dar migratia cum poate fi oprita?
In momentul de fata a fost oprita, prin acea decizie a Curtii Constitutionale (CC), care dateaza de la jumatatea anilor ’90, prin care, practic, un deputat sau un senator nu poate sa treaca de la un grup parlamentar la altul si trebuie sa treaca prin aceasta faza intermediara. Sa fie independent. A, ca independentii se pot ralia si pot forma propriul grup parlamentar, asta este o alta poveste. Dar in momentul in care ei formeaza un grup parlamentar, nu mai pot primi la randul lor parlamentari. Si independentii din Parlament stiu acest lucru. Deci, deocamdata avem in Parlament o grupare a celor care au demisionat din partide. Ei nu pot face altceva decat sa se transforme intr-un partid. Dar nu se poate spune, daca ar forma un partid, ca acel partid nu ar fi direct reprezentat in Parlament. Ar avea membrii sai, care nu sunt parlamentari. De aceea, gruparea independentilor nu se grabeste in a-si forma propriul partid, pentru ca ar insemna practic stoparea operatiunii de migratie.
La Senat a fost recunoscut totusi un grup.
Nu stiu sa va spun exact Regulamentul Senatului, dar din cate stiu, decizia CC este foarte clara. Sigur, daca au existat calcule din care sa reiasa ca nu vor mai exista senatori care sa demisioneze dintr-un partid, se poate forma un grup. Dar, repet, interesul independentilor nu este sa formeze un grup ca atare, sa fie inregistrati ca atare. Chiar daca ar exista anumite avantaje de pe urma statutului de grup parlamentar. Un grup are dreptul la reprezentare in organismele de conducere ale Camerei, de exemplu. Cea mai clara ilustrare este reprezentarea la nivelul Biroului Permanent (BP). A avea reprezentant in BP e in balanta cu ideea de a nu mai primi in randurile acestui grup pe niciunul din cei care ar dori sa demisioneze din alte partide. Ceea ce, deocamdata, potrivit estimarii mele, nu este cazul. Se asteapta inca Congresul PNL.
Deci se asteapta sa mai creasca.
Da, probabil ca se asteapta sa mai creasca, dupa care vor solicita acest statut de grup parlamentar. Dar, deocamdata, se afla intr-o situatie care-i convine foarte mult acestei grupari. Anume, de a fi informala. Nu exista alta alternativa, practic.
Revizuirea in blocaj total
Cum merge revizuirea Constitutiei? Sunt tot felul de sicane in Parlament.
PDL a depus un proiect de constituire a unei comisii parlamentare. Aceasta a fost o decizie luata la nivelul PDL, pentru ca exista si posibilitatea ca Guvernul sa vina cu un proiect de revizuire si sa-l supuna Camerelor. S-a mers pe ideea ca, de fapt, Parlamentul are deplina autonomie de a decide cum doreste sa modifice Constitutia: doar articolele care privesc functionarea Parlamentului bicameral sau o modificare mai larga. Acest proiect a fost supus la vot in Biroul Permanent, acolo s-a intamplat un blocaj. Sigur ca daca ar fi existat un text de revizuire, probabil ca s-ar fi discutat mai mult pe marginea lui, dar nefiind vorba de un text, ci pur si simplu de o propunere de constituire a unei comisii, blocajul a fost total. Blocajul a fost intr-un fel, irational, pentru ca proiectul respectiv prevedea reprezentarea partidelor parlamentare pe baza reprezentarii lor actuale din Parlament. Ori acest lucru ar fi convenit intr-un fel Opozitiei, care ar fi avut un numar de parlamentari foarte important in cadrul comisiei. Dar parerea mea este ca PSD si PNL au blocat acest proiect pentru a deschide calea pentru o blocare mai larga, in sensul de a castiga timp pentru a veni cu propriile proiecte de revizuire constitutionala. Strategia celor doua partide este oarecum clara in momentul de fata – a nu se crea aceasta comisie, in schimb, fiecare partid sa vina cu propriul sau proiect de revizuire si sa fie discutii pe plen legate de aceste articole. Deci practic sa nu mai existe filtrul comisiei, ci orice amendament sa se discute pe plen. Nu stiu daca e o strategie foarte buna.
Care ar fi avantajul acestei strategii?
Avantajul ar fi ca cele doua partide ar arata ca au un proiect de Constitutie cu multe puncte comune, s-ar tergiversa foarte mult dezbaterea dar s-ar crea impresia ca parlamentarii celor doua partide lucreaza, nu stau degeaba. Pe cand o comisie ar lucra mai discret. Parlamentarii nu ar fi toti reprezentati, doar trei-patru de la fiecare partid. Practic, fiecare parlamentar ar avea ocazia sa se exprime. Dar nici aceasta strategie nu e impartasita unanim de PSD si PNL pentru ca exista intotdeauna amenintarea ca, daca exista neintelegeri in Parlament, atunci Guvernul vine cu propria sa varianta de revizuire si practic discutia nu mai are loc. Deci, ne aflam intr-o situatie in care fortele politice au cate un as in maneca dar nu stiu cum sa-l maximizeze mai bine pentru a realiza revizuirea Constitutiei.
Sunt suficiente cele doua puncte de la referendum? Sau partidele vor dori o revizuire mai larga a Constitutiei?
Pai, acest time out care a fost cerut si obtinut de catre partide este indiciul clar al faptului ca la un moment dat se va incerca sa se introduca proiecte mult mai ample de revizuire. Pentru ca daca ar fi fost vorba doar de chestiunea Parlamentului, atunci lupta ar fi fost transata mult mai usor.
Cam ce credeti ca ar trebui modificat?
In primul rand, aici lucrurile sunt fara niciun fel de dubiu. Referendumul a fost validat, inseamna ca va trebui sa renuntam la una din cele doua camere. Nu inseamna automat ca se va renunta la Senat sau se va renunta la Camera Deputatilor. Va fi o singura Camera legislativa. Sigur, in locul uneia dintre Camere va exista o autoritate care ar functiona ca un organism consultativ pe langa prima Camera. Exista modelul Parlamentului European, unde exista Comitetul Regiunilor si Consiliul Economic si Social, care au un rol consultativ. Deci, cam asa cred ca se va rezolva aceasta chestiune. Va exista un organism consultativ care sa reprezinte teritoriul, dar asta depinde foarte mult si de ce formula de amenajare a teritoriului se va adopta. Deocamdata, e singura solutie: sa fie acest corp intermediar cu rolul de avizare, sa spunem. Mai este o solutie, folosita in Danemarca, anume se alege un singur Parlament care ulterior se divide in doua camere. Si acest model este posibil, dar e o speculatie teoretica. Cred ca primul model ar fi mai viabil.
Cum face presiune UDMR
Vorbeati de regiuni. Exista un proiect de regionalizare la ora actuala?
Exista un proiect de regionalizare al UDMR care a fost adoptat prin asumare tacita la Senat. Acest proiect a fost un mar al discordiei intre PDL si UDMR, pentru ca prevede infiintarea unei regiuni compacte Harghita-Mures-Covasna. Parerea mea este ca a fost strategia deliberata a UDMR ca ulterior intrarii la guvernare sa lase acel proiect in Parlament, nu neaparat pentru a-l promova, ci pentru a-l folosi ca instrument de presiune pentru alte revendicari. Acesta va declara, nu public, ca este dispus ca proiectul sa fie respins la Camera, cu conditia capatarii unor posturi importante in administratia centrala si locala. Este evident ca acest proiect nu poate sa treaca la Camera Deputatilor. La Senat a trecut printr-un artificiu.
Care e problema cu propunerea UDMR?
Propunerea UDMR instituie noi regiuni si le doteaza cu personalitate juridica, in sensul de legislative si executive proprii. Deci este un grad mai mare in directia abandonarii statului unitar. Sigur, nu un pas total, sa nu se inteleaga ca prin proiectul UDMR se incearca federalizarea Romaniei. Il vad insa ca pe un instrument de presiune la adresa actualei coalitii de guvernare. Dovada cea mai buna este ca acest proiect s-a discutat in Senat exact in perioada in care se discutau numirile pentru secretarii de stat. Ele au fost intarziate cat mai mult de coalitia de guvernare, tocmai in ideea ca UDMR sa nu aiba mai multe pretentii decat a avut in cadrul negocierilor pentru formarea guvernarii. De aceea, strategia PDL a fost de a pastra in functie multi secretari de stat din primul Guvern Boc.
