Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Ion Giurescu: Când “ceauşeii” vor ieşi la pensie va fi dezastru

Ion Giurescu: Când “ceauşeii” vor ieşi la pensie va fi dezastru

scris de Mihaela Popescu TAULET
19 afisari

Celor care au pensii mici în România nu le pasă dacă unui militar i s-a tăiat pensia de la 30 milioane la 15 milioane. Că ei oricum iau şase sau şapte milioane în mână, marea majoritate a pensionarilor fiind sub 1 000 lei, cam 80% dintre ei”, a spus vicepreședintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ion Giurescu, la Întâlnirile Ziuaveche.ro.


Ion Giurescu la Intalnirile Ziuaveche.ro

Ion Giurescu


“La stat, te duci ca să furi, pentru că nu ai un salariu tentant şi aşa nu poţi trăi. Şi dacă nu poţi să faci aşa ceva, te duci în privat şi nu pierzi vremea la stat”, a mai declarat Ion Giurescu.

Citeşte interviul integral:

Z.V.: Ce este şi cu ce se ocupă Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private? Cum este ea structurată şi organizată?

Ion Giurescu: Comisia este alcătuită din departamente, cu o anumită funcţie fiecare: de autorizare, de reglementare, de control şi de supraveghere. Reglementarea reprezintă zona de legiferare, pentru că noi scoatem şi norme. Normele sunt actul legal care se publică în Monitorul Oficial şi care după, se aplică celor din piaţă. Sunt acte secundare ce vin ca o completare în cadrul legislativ.

Autorizarea vizează pe toţi cei care intră în piaţă; ei trebuie să se autorizeze la noi unde sunt vizate toate modificările care se fac şi care trebuie după aprobate, tot de noi. Cele mai importante sunt supravegherea şi controlul.

Supravegherea se realizează în baza datelor care vin din piaţă şi care sunt selectate cu anumită regularitate, în funcţie de importanţa lor. Raportările pot fi zilnice sau lunare.

Prin control noi vedem exact ce se întâmplă în piaţă şi vizăm anumite aspecte specifice şi destul de detaliate ale administratorilor de pensii. Controlul este de două feluri: cel de fond, care se realizează în principiu o dată pe an la fondurile mari şi controlul tematic care se aplică în urma unor sesizări sau ale unor constatări făcute de noi, sau aflate pur şi simplu pentru că există şi acest sistem. Atunci trimitem controlul să vedem cum putem să preîntâmpinăm anumite nereguli. În fond, rolul nostru este de reglementator şi regulator al pieţii. Ca şi Banca Naţională.

Z.V.: De când funcţionează Comisia?

I.G.: Funcţionăm din 2006, când iniţial am fost aleşi de Parlament, (noi – Consiliul celor cinci – suntem în subordinea Parlamentului), iar piaţa a început să funcţioneze în 2007.

Z.V.: Cum s-a realizat implementarea normelor şi ne puteţi spune dacă sunt acordate la legislaţia europeană?

I.G.: Am reuşit să dăm normele pentru funcţionarea pieţei,pentru demaraj, ca să zicem aşa. Nici nu se putea autoriza dacă nu existau aceste norme specifice şi între timp le-am completat cu altele privind funcţionabilitatea sistemului. Este obligatoriu ca legea şi toate normele ei să fie în acord cu legislaţia U.E. şi a directivelor europene, pentru că nu există scăpare de la asta. În plus noi suntem membri într-o Comisie Europeană, EIOPA, cum se numeşte acum. Ea cuprinde toţi supraveghetorii din Europa pe domeniul asigurărilor şi pensiilor private. E noua structură, care de fapt a existat şi înainte, dar cu o altă configuraţie. A început  să funcţioneze de la 1 ianuarie anul acesta şi este compusă din patru comisii pe Europa : aceasta a noastră, care cuprinde asigurările şi pensiile private, mai este una pe piaţa de capital,o alta cu asigurările de viaţă şi toate tipurile de asigurări, piaţa bancară şi o comisie pentru riscul sistemic care cuprinde toţi supraveghetorii din Europa pe toate tipurile de pieţe. Preşedinţii celor trei comisii specializate, sunt prezenţi în acest comitet şi încearcă să înglobeze problemele întregii pieţe financiare europene. Acestea au fost constituite după criză.

Sistemul european va induce si alinierea pensiilor

Z.V.: Alinierea la legislaţia europeană a demarat deja?

I.G.: O să înceapă alinierea şi pe pensii. În domeniul ăsta, până acum, fiecare ţară a fost lăsată să facă aşa cam ce vrea şi ce s-a putut, vorbim de pensiile  private. Pe pensiile de stat s-a facut o aliniere mai veche. Există o directivă a Uniunii Europene care gestionează sistemul, noi nu avem treabă cu această zonă. Acum vom avea o mai mare dependenţa faţă de U.E., care nu a existat până acum, dar la ora asta ei bugetează cu 40% fiecare comisie. Cu restul de 60% venim noi şi completăm, de unde la un moment dat va fi clar o influenţă politică mult mai puternică pe comisii.

Z.V.: În ţările occidentale sistemul de pensii este organizat într-o manieră mixtă, adica pensii cu capitalizare şi pensii bazate pe o grila distributivă. Pentru cele cu capitalizare, fiecare individ cotizează în parte cât consideră, iar cele date prin distribuţie sunt cele pentru care se reţin taxele de către stat angajatorilor. Pensiile cu capitalizare au fost introduse în România de câţiva ani şi încă predomină sistemul distributiv de pensie. Cum vedeţi evoluţia acestei pieţe, mai ales în contextul actual ?

Ion Gurescu, la birouI.G.: Există în lume două sisteme de pensii mari. Anume, sistemul de stat şi cel privat, care are mai multe forme. Vestul beneficiază de aşa numitele pensii ocupaţionale. Adică, în pachetul salarial şi în contractul de muncă la angajare într-o întreprindere privată există şi această pensie ocupaţională care e plătită în principiu mai mult de angajator şi mai puţin de angajat. Se merge de la sută la sută, până la doua treimi pentru angajator şi o treime se suportă de către angajat. Şi sunt marea majoritate defends benefits. Adică, oamenii ştiu că, în momentul în care vor ieşi la pensie, vor încasa o anumită sumă.

La noi, în România, sistemul nu este încă implementat, o să vedem. Există acum un proiect de lege în curs, deşi a existat înainte un proiect de lege privind pensiile ocupaţionale, care a fost abrogat. Acum se promoveaza un altul : sistemul de pensii facultativ, unde poate să participe fiecare dintre noi, având alături sau nu, angajatorul, care nu e obligat să cotizeze în acest caz. Aici, la noi toţi salariaţii au pensii facultative. Noi contribuim cu o parte şi ei cu o parte. Pentru aceste pensii există şi deductibilitate în codul fiscal. Nu e o deductibilitate mare, ci doar de 400 euro pe an, iar pentru noi, ca angajator, se aplică o deductibilitate din impozitul de 16%. Noua lege a pensiilor prevede şi ea deductibilitate pe această zonă şi la C.A.S.. Pentru că până acum se plătea partea de C.A.S. care era destul de scumpă. Şi acum pentru aceşti 400 euro pe an nu trebuie să plăteşti partea de C.A.S.. În zona pensiilor obligatorii se dă o sumă din cota parte pe care o plăteşte angajatul la C.A.S.. Începând de anul ăsta se va da 3%. Ideea e să se ajungă până la 6%.

De ce s-au făcut aceste pensii în zona noastră?! Vorbim de zona centrală şi estic-europeană. Răspunsul este pentru că noi am fost într-un sistem, în care exista numai pensia de stat şi în al doilea rând suntem ţări sărace care nu pot să-şi permită să pună mulţi bani de o parte pentru pensii. Ce va face un om care are 150 euro salariu ?! Cum va putea pune el bani deoparte ?! Evident că n-are această posibilitate. Şi atunci pensiile obligatorii nu micşorează salariul, nu afectează salariul, veniturile şi omul vrând-nevrând depune nişte bani acolo. Bun ! Ce este afectat în aceasta situaţie? Într-o oarecare măsura este atins bugetul de stat, bugetul de asigurări sociale (BAS-ul). Pentru că banii se iau de acolo şi se mută în zona pensiilor obligatorii. Trec dintr-un buzunar într-altul. Dar pe de altă parte cam 90% din banii investiţi în acest sistem sunt investiţi şi rămân în România. Cam 65% sunt în titluri de stat. Ceea ce este important, pentru că în România statul are nevoie de bani să se împrumute. Şi de la noi se împrumută ieftin, din zona pensiilor private. Nu i se cer interese mari. În plus, sunt interesaţi şi cei de aici să cumpere titluri de stat.

« Nu există nimic»

Z.V.: Când se va definitiva regularizarea pieţei se va afla ea sub imperiul deciziei politice? Şi dacă da, decizia politică este una coerentă, cursivă în acest sens? Există strategii, etape prestabilite, scenarii care pot fi adoptate ? Ce se întâmplă având în vedere că aderarea a impus şi a derulat nişte costuri enorme, iar alinierea veniturilor la standardul european încă nu s-a făcut, ci numai aceea a preţurilor ?

I.G.: Bun. Păi corect şi drept, vă spun că nu există nimic. Nici o gândire, ca să lămurim. Există o lege care a apărut acuma pe pilonul unu, pentru pensiile de stat, care măreşte vârsta de pensionare, la bărbaţi, o duce la 65 de ani şi la femei la 63. Aşa este modelul european. Este şi o recomandare a Uniunii Europene să se mărească vârsta de pensionare, pentru că a crescut şi speranţa de viaţă. De la Bismarck încoace durează războiul acesta privind vârsta pensionării. Şi atunci, parcă se va duce vârsta de pensionare către 65, dacă nu la un moment dat, chiar spre 70. Asta în timp.

În România la ora actuala problema mare este că există foarte puţini angajaţi, faţa de populaţia activă. Avem cel mai scăzut număr şi este legată chestiunea şi cu numărul de şomaj şi cu natalitate şi cu cei plecaţi afară la muncă. Avem acum cel mai mic număr de angajaţi după ’90 încoace. 4 200 000 de angajaţi, ceea ce e puţin pentru o populaţie activă de 9 000 000. Mai sunt cei cu persoană fizică autorizată (PFA). Aceştia sunt  mici ca număr, iar salariile la fel de mici, cu toate că la noi sunt destul de mari cotele. Ponderea în PIB, în venituri este mică faţă de alte ţări, salariile deasemenea mici, numărul de oameni angajaţi mic şi el. Asta e o mare problemă pentru România. O alta, ar fi aceea a « bum-ului » persoanelor în jur de 40-42 de ani, care susţin la ora asta sistemul. Ei sunt  « ceauşeii », cum se spune, cei care s-au născut în perioada ceauşistă. În momentul în care aceştia vor ieşi la pensie va fi un dezastru. Vor intra foarte mulţi în pensie şi vor ieşi foarte mulţi din sistemul de pensii, adică cei care susţin efectiv, sistemul. În momentul acela se va produce un hiatus. Ar trebui construit sistemul doi, pe care oamenii politici nu-l iubesc. Pentru că e simplu : omul politic vede pe termen scurt, pe patru ani. Aşa vede el, în general, nu vede mai mult. Deci interesul de azi e proiectat pe mâine şi atunci pe el îl aranjează să aibă mai mulţi bani acum la bugetul de asigurări sociale, pentru a plăti pensionarii ceva mai bine. Nimeni nu se interesează de crearea locurilor de muncă. De unde, avem o mare problemă. Vom vedea cum va fi pe viitor. Un exemplu prost e Ungaria, care a naţionalizat pilonul doi. Se pare că Uniunea Europeană va lua nişte decizii ca să nu se mai întâmple aşa ceva. Ungurii au profitat şi de faptul că au venit acuma la conducerea Uniunii. Au susţineri politice externe, dar ăsta e un alt subiect care merită dezbătut aparte şi într-un context diferit. E clar, că e necesar şi se va interveni pe sectorul ăsta şi UE va scoate o lege mai coerentă pentru sistemul de pensii, în afară de pensionarea la o vârstă mai înaintată atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Z.V.: Cum se întâmplă cu cei plecaţi afară ?

I.G.: Cu aceştia e diferit. În principiu, ei dacă sunt declaraţi  acolo cu serviciul, plătesc pentru pensie. La ora asta în Uniune se contorizează respectivii bani şi se adună la pensia pe care o vor lua în ţara, unde se vor pensiona. Asta dacă lucrează declarat, dacă lucrează la negru nu mai este cazul. Cu sezonierii este incert pentru că practic, ei nu nu sunt prinşi în nici un sistem şi nu există pentru nici un sistem. Aşa e mai problematic. În final, ei nu vor beneficia de sistemul de pensie, ci vor intra probabil într-un sistem de ajutor social, sau într-un sistem complementar. Sau să faci în aşa fel încât să spui că peste 65 de ani vor beneficia oricum de un ajutor social. Însă aşa încă nu există. Nu s-a creat această variantă, posibilă dealtfel. Noi nu avem în ţară aşa ceva.

Z.V.: Natalitatea?

I. G.: Pentru natalitate nu a existat şi nu există nici o politică pentru creşterea ei. Natalitatea pentru români este la o cifră estimată la 1,3 şi un pic mai mare pentru alte naţionalităţi conlocuitoare.  Atâta timp cât nu faci o politică pentru creşterea natalităţii, cifrele n-au cum să urce. Nu există sisteme de a prelua copilul după ce-l naşti, nu există nici organizare medicală bine pusă la punct. Deci dacă ai mai nimic, atunci e normal că oamenii nu mai sunt dornici să aibă copii. Şi culmea, cei mai atinşi sunt cei care câştigă bani şi care ar avea oarecare posibilitate. Ei nu concep copii pentru că n-au serviciile necesare create pentru ajutor şi preluarea copilului. Nu se opresc cu munca şi nu şi-o pot permite pentru că nu au vizibilitate pentru o perioadă de măcar câţiva ani. Nu este predictibilitate pentru mai nimic. De exemplu : Franţa a dezvoltat o politică natalistă încă din ’56. Au 1 000 000 de copii pe an care se nasc. Fiecare familie are în medie doi, trei copii. Au asigurat rata de înlocuire la pensie: ies doi, intră doi. Contează şi mortalitatea la copii, care la noi e destul de crescută.



Militarii şi pensia de carieră = economie

Z.V.: Scandalul pensiilor militare. Cauze, efect, soluţii.

I. G.: Acum sunt două posibilităti: putem comenta tehnic şi putem comenta politic. Dacă vom comenta politic, putem spune că celor care au pensii mici în România nu le pasă, dacă unui militar i-a tăiat pensia de la 30 milioane la 15 milioane. Că ei oricum iau şase sau şapte milioane în mână, marea majoritate a pensionarilor fiind sub 1 000 lei, cam 80% dintre ei.

Dacă vom comenta tehnic, trebuie văzut aşa: în primul rând, noi am făcut legea cu pensiile militarilor împreună cu cei din America, pentru că atunci era prevăzută intrarea în NATO. Legea a fost aprobată în 2001. Odată trebuia să le creem o pensie de carieră, aşa numita pensie ocupaţională şi după trebuia să scoatem mulţi oameni din armată, la momentul respectiv. Atunci am configurat nişte condiţii ca să se întâmple acest lucru fără agitaţie şi fără probleme atât pe plan intern, cât şi pe plan extern legat de aderarea noastră la NATO. Au fost oameni scoşi la 40, 45 de ani în momentul respectiv, iar armata de la vreo 200 000 de oameni a rămas undeva cu vreo 80 000 de angajati permanenţi, pentru o anumită perioadă şi cu anumite salarii compensatorii.

Introducerea lor în sistemul public de pensii mi se pare o chestie nenormală, până la urmă, dacă o luăm tehnic, pentru că amesteci un sistem care exista până acuma, cu unul care n-are nici o legătura cu sistemul de pensii cunoscut de ei. Şi atunci e foarte greu, imposibil chiar ca pensia să  bată, respectiv, finalul calculului să bată. Ei erau legaţi de ultimul salariu şi le creşteau pensiile de câte ori salariile celor care munceau şi aveau acelaşi grad creşteau, adică le creştea solda, le creştea şi pensia. Era 70% sau 80% din solda la zi. Băgându-i în sistemul nou, nu mai au nici o legătură cu solda, au legătură cu vechimea, mulţi n-au vechime pentru că au fost scoşi din considerente pentru aderarea NATO. Casele specializate la ora asta pe zona instituţiilor de acest gen, sunt trei şi nu au datele necesare despre vechime. În plus, s-a realizat totul în pripă, într-o lună de zile au calculat o groază de pensii, iar Legea 19 e în aşa fel făcută ca pensiile în timp să scadă ca valoare, în loc să crească. E clar făcută aşa.

Z.V.: Bun. Şi care ar fi scopul ?

I.G.: Scopul vizează o anumita economie la buget. Atât.

Z .V.: Genul ăsta de măsură va rămâne nepopulară ?

I.G.: Va rămâne nepopulară pentru unii. Pentru cei cu pensii mici nu e nepopulară. Percepţia lor e diferită. Nu uitaţi că noi avem obiceiul să moară şi capra vecinului. Genul ăsta de măsura se traduce şi prin ce au încercat să transmită, cum că nu mai există nimeni privilegiat în România şi că toata lumea intră în acelaşi sistem.

Z.V.: Teoretic, dacă dorim să devenim capitalişti şi nu socialişti egalitari, trebuie să existe privilegiu. Acela al muncii. Sunt necesare anumite categorii privilegiate, sunt sănătoase pentru o societate. Nu poţi reduce pe toată lumea la unison…

I.G.: Privilegiaţi există în orice societate, fi ea socialistă, fie capitalistă. Şi în comunism erau privilegiaţi. Nu există sistem fără. Ce se întâmplă acum, e doar o politică de stat.

Z.V.: Păi atunci de ce m-am muncit şi m-am facut militar de carieră şi nu m-am făcut strungar? Reţeta se poate aplica şi altor categorii, profesorilor, medicilor, s.a.m.d….

I.G.: Da, normal. Aceasta era o pensie de carieră. La început când intrai, ştiai cât aveai la sfârşit. Aşa era pensia de carieră.

Z.V.: Nu şi in cazul lui Prunariu.

I.G. : Logic : a fost în cosmos, acolo nimeni nu calculează; era bine să se lucreze în cosmos.

La stat te duci ca să furi

Z.V.: Cum vedeti 2011? Politicul va concorda cu economicul?

I.G.: Nu. Politicul, la ora asta, în ceea ce priveşte zona de economie nu văd nici un specialist, nici pe finanţe, nici pe macroeconomie. Nu există macroeconomişti în ţară de calitate în momentul de faţă, care să poată să creeze programe. Avem foarte puţini. Sunt câţiva în Banca Naţională, mai sunt câţiva pe afară, iar cei mai buni s-au dus în privat. Pentru că statul nu le oferă nimic tentant.

La stat, te duci ca să furi, pentru că nu ai un salariu tentant şi aşa nu poţi trăi. Şi dacă nu poţi să faci aşa ceva, te duci în privat şi nu pierzi vremea la stat. În Vest există bugetari care sunt bine plătiţi, cu aceleaşi competenţe ca în sistemul privat.

Nu există programe de creştere economică. Singurele planuri care au existat în România au fost cele făcute cu FMI-ul şi sectorial cu Banca Mondială. Iar Uniunea Europeană nu poate să supravegheze şi să gestioneze tot. Are şi ea problemele ei la ora asta, ca şi greşelile ei. La un moment dat cei de la UE vor impune anumite direcţii mari, pentru a nu-şi crea mari probleme de viitor, cum ar fi cheltuieli sociale exagerate pentru pensionari, dar în rest, nu poate interveni pe fiecare stat şi să-i spună ce să facă în parte. Noi oricum, din câte cred eu, vom avea în continuare un acord cu FMI-ul şi Banca Mondială. Cei de la UE ne vor direcţiona bugetul, care e cea mai bună politică şi lege a unei ţări. Acolo se dau direcţiile de dezvoltare şi de ce anume se întâmplă social şi economic.


Săracii României

Z.V.: Care e zona socială cea mai săracă a României? Sunt pensionarii?

I.G.: Pensionarii nu sunt cei mai săraci în România. Cei mai săraci sunt familiile monoparentale şi familiile cu mulţi copii. Ce e foarte trist, este că nu există nici o strategie, nici aici. Protecţia socială e prea generoasă şi nu în sensul că se distribuie mulţi bani, ci în acela că se distribuie fonduri la prea multă lume şi nu toţi sunt de protecţie socială şi n-ar avea neapărat nevoie, în sensul ăsta vorbesc. Protecţia socială a mai fost acordată şi pe criterii politice în anumite zone, sate, comune, etc. . Şi asta duce către populismul care nu se regăseşte numai în România, el este universal  valabil peste tot în lume.

Cine este Ion Giurescu

1976-1981 : absolvent al Facultății de Căi Ferate, Drumuri, Poduri și Geodezie ;

2004 : doctor inginer ;

1980-1989 : inginer, Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor ;

1989-1992 : inginer principal, Ministerul Agriculturii ;

1992-1996 : Subsecretar de Stat, Guvernul României ;

1996-2000 : Deputat, Parlamentul României ;

2001-2004 : Secretar de Stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ;

2004-2006 : Deputat, Parlamentul României ;

2006–2011 : Vicepreședinte, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private

Ion Giurescu

6 comentarii

nicu 31-01-2011 - 14:24

cum comparati dvs un salariu munim pe ecomonie de 670 lei si o pensie militara de 3000, adica pensia militarului iii de 4.47 ori mai mare sa nu mai aduc aminte si de cei 1,5 milioane de pensionari cap cu o pensie de 350 lei, sa fiti sigur ca cap-iisti au lucrat mai mult ca militarii si au dat tarii alimente drepe recunostinta u o pensi e de 100 de ori mai mica ca militarii sai multumil conductorului iubit ion ilescu

Bumerang 31-01-2011 - 15:08

Jocuri cu numere, inutile.
Aceste comparatii cu sistemele din vest, si jonglari cu cifre, sunt bune doar pt divertisment.

Indiferent in ce sistem plateste romanu’ de rand, el depinde de bugetul si de situatia politica din momentul in care va lua pensia, inclusiv cea privata organizata printr-o forma sau alta de stat.
Ma face sa rad afirmatia, ca banii investiti in pensiile de ocupatie sau alte genuri de pensii private organizate de stat, se va face in obligatiuni romanesti! E ca si cum i-ai da bani lui Iliescu , Basescu, etc sa-i administreze 🙂

In state ca si Romania (Grecia, si Balcanii in general), bugetarii traiesc bine, iar marea majoritate a privatilor nu. Asa a fost, asa va fi!

Ma intreb insa, ce se va intampla atunci cand din cei 4 milioane de activi, se mai duc vreo unu doua in vest, dupa ce pica ultima bariera de pe piata muncii ? Nici nu mai trebuie asteptat momentul in care decreteii ajung la pensie, caci cei destepti vor ajunge la pensie in alte parti, si nu in Romania!

Si atunci de unde bani de pensii?? Se va retrece la economia de subzistenta, la tara. Cu porcu’, gasca si gaina, plus ajutor social pt ulei si zahar. Bine, cine mai e in stare si stie cum se creste un porc sau se pun cartofi!

Romania ar avea o sansa colosala, daca s-ar axa pe „economia pensionarilor vestici” originari sau nu din Romania. Acestia cauta locuri de trait relativ ieftine, si au o pensie destul de buna in comparatie cu veniturile din Romania. Plus ca mai apare si nostalgia celor plecati. Insa, o piedica extreme este INFRASTRUCTURA.

Pensia buna din vest nu ma incanta cu nimic daca n-am un medic de doamne ajuta, sau un drum. De tzeparii de pe strada si din toate birourile oficiale ce sa mai vorbesc. De murdarie si de mentalitatea de manelist la fel.

In ceasul al 12-lea, s-ar mai putea face ceva. Da’ n-ai cu cine!

Banatanul 02-02-2011 - 18:47

Dl-le Ion Giurascu Vorbiti despre Privilegii?

“Sunt necesare anumite categorii privilegiate, sunt sănătoase pentru o societate”. Foarte corect, Da intradevar sunt normale dar numai pentru o societate NORMALA asa este. Insa domnule Ion Giurascu se pare ca in mod intentionat evitati esentialul. Cine are caderea si legitimitatea intro societate NORMALA sa decida cui si cum se distribuie privilegiile dar mai ales sa defineasca criteriile dupa care sunt alesi acei subiecti ai privilegiilor si pentru cit timp? Mai mult Privilegiile chiar daca sunt discrete, privilegiatii au menirea sa fie servanti la vedere si cu transparenta.

Dar intr-o societate in care cei de stinga sunt la ei acasa, iar criminalii adica Comunistii si Securistii nu sunt judecati pentru crima savirsita impotriva atit a cetatenilor Natiunii Romane ca persoane particulare cit si a organizatiei lor numita statul Roman in perioada 1948-2011, nu poate fi acceptat termenul de privilegii si privilegiati deoarece aceast statut se degradeaza in miinile criminalilor adica cei de stinga.

D-le Ion Giurescu, in Rominia mai intii trebuie sa:
-fie judecati toti parvenitii din ultimii 60 de ani;
-sa se aplice restitutiom in integrum a tot ce sa furat de la persoanele fizice;
-sa se intabuleze tot pamintul extravilan de pe suprafata Romaniei;

Astfel se vor forma cele doua clase sociale fara de care o societate NORMALA nu poate sa existe:
1) Clasa proprietarilor de pamint;
2) Clasa proprietarilor de industrie;

Si numai dupa aceeia putem spera la mai bine si la o societate legitima investita cu atributele necesare a definii privilegiile si subiectii lor.
Or cei de stinga din Rominia de astazi tocmai acesti pasi doreste sai evite si in acest caz termenul privilegii se traduce „excrocherie cu ciucur”.

In ceea ce priveste impertinenta cu care va exprimati cetatenilor romani adica “Ceausistii” arata frustrarile si complexele tipice celor de stinga si a celor care au parvenit ca urmare a „Epocii de Aur”, communisti si securisti deavalma si cit de mic la suflet sunteti. Care este vina pe care o poarta cei ce sau nascut in vremea lui Ceasca? Adica aceast infractor Ceausescu Nicolae este Dumnezeu? Si noi astialalti am intrat abuziv in gradina lui numita RSR al PCR? pe care numai Tovarasii de incredere au dreptul sa o locuiasca?

batranu i 03-02-2011 - 18:06

Militar si pensia de cariera = economie.M-am intors de la imormantarea fostului cpt.cdor.ing.(r)Croitoru Constantin un profesionist desavarsit,nu exista elicopter care sa decoleze de pe aerodromul Alexeni fara ca acesta sa-si dea ok prin semnatura in carnetul de zbor.Si ia venit decizia prin care ia luat gradul facandu-l DOMN si-ii marise pensia la 2000 lei nu a mai apucat sa se bucure de ia si sa o primeasca la 52 de ani a plecat in ceruri lasand in urma o sotie bonlava si doi copii care sunt la varsta cand aveau nevoe cel mai mult de tatal lor.Dumnezeu sa-l odihneasca.putea si el sa fie inmormantat cu onoruri militare dar de unde ca onorurile militare sunt acum pentru altii nu pt.militari care au slujit sub drapel.DA domnule GIURASCU este ca a facut economie acest pensionar militar?

batranu i 03-02-2011 - 19:14

NENE GIURASCULE lasa pensiile private dute si explica lui anca boagiu cum e cu autostrazile ca vad ca esti de meserie ori dute si da o mana de ajutor lui domnul tabara la sistemul de irigatii ca la fel te pricepi ca doar esti om cu compas om tehnic las-o dracului de politica si de pensii private ca iar o sa avem popi la agricultura croitori la turism etc etc fa lucril asta te rog si atunci o sa cred ca se misca ceva in tara asta .SA VA DEA dUMNEZEU SANATATE DLE GIURASCU si nu uitati ce v-am rugat..

Florin 04-02-2011 - 13:50

Mai ce de-a specialisti are Romania!!!! Domnule Giurescu felicitari.Nu crdeam ca mai exista cineva sa radiografieze asa societatea romaneasca. Forumistii astia au innebunit. Nu pot distinge niste pareri avizate, de realitatea cruda.Atata intoleranta exista la unii domni care scriu mai sus incat mi-e greata. Ne meritam soarta! Multumesc Domnule Giurescu!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult