Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Istoria politică a omenirii se suprapune cu istoria protocolului şi a etichetei

Istoria politică a omenirii se suprapune cu istoria protocolului şi a etichetei

scris de Roland Catalin Pena
32 afisari

Ioana Vârsta, lector la Institutul Diplomatic Român, a scris o carte de prezentare a standardului de protocol european actual. În opinia sa, pentru a dezvolta afaceri transnaţionale semnificative trebuie respectat un cod de comunicare şi relaţionare cu celelalte persoane. Lucrarea conţine şi un capitol dedicat istoriei protocolului în lume.

coperta cartiiZiuaveche.ro: Protocol şi etichetă diplomatice. Cum a venit ideea unei asemenea cărţi?

Ioana Vârsta: Fiind lector al Institutului Diplomatic Român, pe această disciplină, am avut posibilitatea să constat că există un foarte mare interes pentru acest domeniu, interes venit din partea tuturor zonelor societăţii – instituţii publice, companii, ONG-uri, profesii liberale sau persoane care acum urmează studiile post-universitare. Aceştia sunt cursanţii IDR şi cred că este remarcabil că au această preocupare. De la ei şi de la stafful IDR ştiu că o asemenea lucrare în limba română, care să fie acoperitoare şi practică, este bine venită. Le mulţumesc şi pe această cale.

ZV: Citind această lucrare, Protocol şi etichetă diplomatice, mi-am dat seama că, dincolo de chestiunile de fond pe care România le are de rezolvat, sunt şi o serie de chestiuni de formă, de stil, care nu ne sunt prea familiare. Am văzut pentru prima oară, într-o lucrare în limba română, că politica cu relevanţă, că afacerile performante se fac într-un anume fel pentru a avea succes.

I.V.: Da, aşa este. Şi aşa este de mult. Încă din antichitate. De fapt, întreaga istorie politică a omenirii se suprapune cu istoria protocolului şi a etichetei. În cadrul lucrării, un capitol întreg este dedicat istoriei protocolului în lume prin care am încercat să arăt faptul că protocolul, ca formă de evidenţiere a puterii depline în interiorul unei societăţi şi ca ritual a interacţiunii între puteri statale în relaţiile externe, a avut diverse forme de exprimare care au evoluat şi s-au adaptat obiectivelor sociale şi politice ale fiecărei epoci istorice. Este, bineînţeles, prezentată şi o scurtă istorie a protocolului românesc, în care am încercat să evidenţiez influenţa otomană până la momentul Unirii Principatelor Române şi adoptarea normelor franceze în materie, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În Transilvania, uşor de intuit, funcţionau regulie Imperiului Habsburgic, adoptate şi la Budapesta.

Alexandru Ioan CuzaLucrarea, pe care îmi faceţi onoarea să o comentăm acum împreună, este de fapt o prezentare a standardului de protocol european actual. Bineînţeles, fiecare dintre ţările europene au o serie de reguli specifice, aceasta fiind amprenta culturală pe care şi-o pun peste regulile generale, reguli care sunt unanim acceptate şi respectate.

Revenind la întrebarea dumneavoastră iniţială, într-adevăr, pentru a face politică internaţională cu relevanţă, pentru a dezvolta afaceri transnaţionale semnificative trebuie respectat acest cod de comunicare şi relaţionare cu celelalte persoane. Pot să vă asigur că România are şi politicieni, şi diplomaţi, şi oameni de afaceri care cunosc aceste reguli şi le respectă. Cum, la fel de adevărat este şi faptul că sunt şi foarte mulţi cărora le sunt străine, iar acest fapt pare cel puţin neadecvat în momentul în care erorile au loc în public.

ZV: Puteţi să îmi daţi un exemplu de om politic român care a făcut o gafă memorabilă în materie de protocol?

I.V: Aş putea, dar nu o voi face pentru că este contrară regulilor de etichetă. Nu este potrivit să vorbeşti critic despre o persoană, mai ales în absenţa acesteia. De altfel, pe parcursul întregii lucrări am încercat să prezint aşa cum ar trebui să se desfăşoare lucrurile corect, fără să aduc în discuţie contraexemple celebre la un moment dat.

ZV: Atunci să ne referim la străini. George W. Bush a fost criticat pe parcursul ambelor sale mandate pentru gafele de protocol pe care le-a făcut.

I.V.: Pentru că presa acreditată la Casa Albă a fost foarte atentă, în permanenţă, la aceste detalii. Protocolul în SUA este unul foarte elaborat, iar în perioada de câteva luni în care noul preşedinte american îşi preia mandatul, pe lângă stabilirea direcţiilor politice ale mandatului şi conceperea întregii strategii după care acesta urmează a se desfăşura, este adoptat şi codul de protocol care se va aplica, inclusiv măsurile de securitate. Jurnaliştii acreditaţi transcend mandatele de preşedinte şi observă diferenţele de la un mandat la altul, de la un preşedinte la altul, precum şi erorile. Presa din România nu este tot timpul la fel de atentă la aceste detalii, deşi ar fi extrem de educativ acest exerciţiu. Sunt şi excepţii, cum ar fi domnul Valentin Stan, care aduce frecvent în discuţie chestiuni din acest domeniu, ceea ce este de remarcat.

Protocolul şi eticheta nu pot suplini fondul

ZV: Dacă nu putem să dăm exemple negative, atunci măcar un exemplu pozitiv, remarcabil,  românesc avem, în materie de protocol?

I.V.: Da, Nicolae Titulescu. Iar acest fapt a fost remarcat inclusiv de presa străină din acea vreme.

De fapt, acest exemplu mă ajută inclusiv pentru a demonstra faptul că a reuşit să performeze în activitatea diplomatică şi pentru că din acest punct de vedere era desăvârşit.

Black_Tie_Suit_Hire_SingleTrebuie înţeles că protocolul şi eticheta presupun gesturi, atitudini şi cuvinte, adică este o formă de comunicare verbală şi non-verbală care vine în sprijinul transmiterii mesajului de fond. Protocolul şi eticheta nu pot suplini fondul, însă asigură forma pentru ca fondul să fie bine înţeles şi acceptat.

Şi din acest punct de vedere, Nicolae Titulescu trebuia încă o dată amintit.

ZV: Diplomaţia în sine este un domeniu foarte strict atunci când ne referim la protocol si etichetă. Este un fapt cunoscut tuturor.  De ce aceste reguli, atât de multe şi de complexe trebuie respectate şi de ceilalţi?

I.V.: În primul rând, nu este o percepţie corectă faptul că protocolul şi eticheta sunt specifice exclusiv mediului diplomatic. Ceea ce este specific acestui mediu este doar faptul că atenţia pentru aceste detalii este mult mai mare. Dar toate aceste reguli, în mare majoritate, ar trebui respectate şi la nivelul celorlalte instituţii, şi la nivelul companiilor.

Este foarte important să ştim cum trebuie plasate mai multe persoane la un prezidiu, indiferent dacă evenimentul este public sau privat, de exemplu. Cum la fel de importantă este ordinea vorbitorilor la un eveniment public. Inutil să amintesc despre regulile de etichetă la masă sau de regulile de protocol referitoare la modul în care persoanele trebuie plasate la masă. Scrisorile de business trebuie să fie la fel de riguros redactate ca documentele diplomatice. Inclusiv în ceea ce priveşte ţinuta adoptată în diferite momente ale zilei şi la diferite tipuri de evenimente exigenţa ar trebui să fie aceeaşi. Eu sunt de părere că forma atrage fondul, mai precis, sunt convinsă de faptul că dacă va exista foarte multă rigoare faţă de aceste detalii atât în instituţii, cât şi în companii, această rigoare va ajunge să se regăsească, cu timpul, în orice.

ZV: Unde pot fi urmate cursuri despre protocol si etichetă? Există în tara noastră  vreun curs care să completeze informatiile din această carte?

I.V.: Da, după cum v-am mai spus, eu recomand cursurile organizate de Institutul Diplomatic Român.  Pentru cei care au fost interesaţi de acest domeniu până în prezent, el  are deja o notorietate apreciabilă, dovadă sunt cursanţii din acest moment ai IDR, care sunt persoane cu vârsta între 25 şi 55 de ani, de cele mai variate profesii, atât din instituţii publice, cât şi din mediul privat.

Este de apreciat că persoane din cele mai diverse domenii doresc să îşi completeze studiile şi aleg cursurile IDR.

ioana varsta

Ioana Varsta

I.V.: Mă voi opri doar la câteva dintre ele, cele pe care le putem observa fiecare dintre noi, chiar dacă nu participăm în mod frecvent la evenimente oficiale. Trebuie să ştim să stabilim corect ordinea de precădere pentru a aşeza corect persoanele la un prezidiu şi pentru a stabili corect ordinea de vorbitori. Este recomandabil să avem tot timpul suficiente cărţi de vizită la noi, pentru a putea da câte una fiecărei persoane din cadrul grupurilor cu care ne întâlnim. Ţinuta pe care o adoptăm la diverse evenimente, organizate în diverse momente ale zilei trebuie aleasă corect.

Black Tie nu înseamnă  costum business de culoare închisă şi cravată neagră, ci smoking cu papion negru şi cămaşă albă pentru papion. În momentul în care avem întâlniri bilaterale, cele două delegaţii trebuie să aibă un număr egal de membri şi delegaţia gazdă trebuie să cuprindă doar omologii invitaţilor prezenţi.

Pentru multe alte detalii în acest sens, recomand tuturor celor interesaţi, chiar dacă nu urmează un curs specializat, să lectureze această lucrare. Sistematizarea tuturor acestor informaţii mi-a fost utilă şi mie şi am încercat să nu o redactez ca un manual rigid, ci ca pe o carte captivantă, uşor de citit.  Conform principiului că o imagine face cât o mie de cuvinte, multele imagini din carte vin să completeze explicaţiile.

Pot să promit că în viitor voi completa această lucrare cu altele care vin să adauge informaţii suplimentare despre acest vast domeniu.

Cine este Ioana Vârsta

Este absolventă a Facultăţii de Automatică şi Calculatoare a Universităţii Politehnica Bucureşti şi a Facutăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti şi de 15 ani activează în domeniul comunicării publice.

Este lector al Institutului Diplomatic Român.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult