Judecatoarea Mona Pivniceru: “Catusele la Costiniu au fost o demonstratie de forta!”

Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania, judecatoarea Mona Maria Pivniceru, de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a fost prezenta luni in redactia ziuaveche.ro pentru discutii pe problemele actuale ale Justitiei romane. Judecatoarea Mona Pivniceru este de doua ori doctor in Drept, profesor universitar si unul dintre cei mai titrati magistrati. Si-a inceput cariera judiciara ca avocat in Baroul Vaslui, dupa care, in 1991, a devenit judecator la Judecatoria Iasi, apoi la Tribunalul Iasi si Curtea de Apel Iasi. In 2008 a preluat sefia AMR – cea mai importanta asociatie profesionala a magistratilor din Romania, iar de cateva luni este judecator la sectia civila a instantei supreme.

 

 

In CV-ul dvs.apareti ca sunteti necasatorita. Este un handicap pentru un judecator?

Nici vorba, este o cultura a libertatii individuale. Poate ca nu am avut timpul suficient din cauza profesiei. Poate ca, initial, profesia mea a devenit un refugiu. In prezent o iau ca pe o stare de  normalitate.

Toata lumea da in judecatori si procurori. De ce credeti ca opinia publica a devenit atat de ostila?

Am impresia ca este un efect pervers al Legislativului si Executivului, care in mod deliberat au aruncat efectele problemelor pe sistemul judecatoresc. Exemplu: Legea 10/2001, unde degeaba un judecator recunoaste dreptul de proprietate sau la despagubiri unui cetatean, cand in realitatea omul nu-si incaseaza banii de la stat nici pana acum. Alte cazuri frecvente sunt cand statul a eliberat doua titluri de proprietate pe acelasi teren, de care judecatorul afla cand judeca un cu totul alt litigiu. Lumea se supara si nu intelege ca de cele mai multe ori nu judecatorul este de vina. El aplica legea asa cum este, chiar daca legea e proasta.

Multi se plang ca in situatii similare, magistratii dau solutii diferite. Aici numai este vorba de legi proaste. Cum vedeti fenomenul?

Se intampla din cauza dezordinii in reglementarea competentelor instantelor. Avem peste 40 de instante care se pronunta irevocabil, in diferite materii (cea mai frecventa este legea fondului funciar). In toate judetele tari, la tribunale si curti de apel se dau solutii finale. In absenta unor legi care sa prevada mecanisme de unificare a practicii judiciare, cum putem sa pretindem solutii unitare!? Ar trebui sa existe o instanta superioara, comuna tuturor instantelor sau mecanisme procedurale de unificare, astfel incat sa devina obligatorie o anumita interpretare a legii pe fiecare speta in parte.

Sunteti presedinte al AMR, cea mai importanta asociatie profesionala a magistratilor din tara. Simtiti ca aveti autoritatea necesara sa impuneti o anumita conduita in sistem? V-ar asculta magistratii daca ati proceda in aceasta directie?

Corpul magistratilor este format din judecatori si procurori cu multa personalitate. E greu sa impui un punct de vedere fara ca membrii asociatiei sa nu-l filtreze fiecare, la modul individual. Probabil ca daca as adopta o conduita pe care ei nu ar agrea-o as fi dezavuata.

Ati declansat recent un conflict, i-as spune pe viata si pe moarte, cu actuala conducere a CSM, in privinta legalitatii mandatelor d-lor Florica Bejinaru si Gratiana Isac? Cum evolueaza acest duel aflat pe rolul instantei?

Duelul este judiciar, pentru ca de cel moral nu vorbeste nimeni. Eu nu i-am cerut d-nei Bejinaru decat sa fie rezervata. Faptul ca a obtinut in final o hotarare de la CNSAS ca n-a facut politie politica, nu-i anuleaza nici dosarul de informator, nici faptul ca a purtat un nume conspirativ, si nici angajamentul si turnatoriile pe care le-a facut la Securitate. Toate aceste acte profund imorale au ramas valabile, chiar daca ele nu au avut aptitudinea de a fi asimilate unei activitati de politie politica. Nu poti sa fi in asemenea conditii seful CSM. Mai bine stai oleaca smerit. Si acum ea ce face, se lupta cu noi in Justitie sa demonstreze ca este morala? Procesul prin care am contestat moralitatea numirii ca sefa a CSM a lui Bejinaru, a fost declinat de Inalta Curte,  la Curtea de Apel Bucuresti, considerandu-se ca hotararea prin care a fost ea votata ca presedinte al CSM nu ar privi cariera de magistrat. Ce inseamna cariera? Castigarea de grade profesionale si functii in sistem. Ce altceva ar putea sa insemne? Poate doar carierismul – functii obtinute prin orice mijloace – adica despre ceea ce vorbim.

Care ar fi cele mai mari probleme a sistemul judecatoresc la ora actuala, din punctul dvs. de vedere?

Amestecarea raspunderilor puterii judecatoresti cu cele ale celorlalte puteri ale statului. De prea multe ori se arunca vina pe judecatori. Celelate puteri nu vor sa inteleaga rostul independentei puterii judecatoresti. Parlamentul sa faca legi, Guvernul sa le execute, judecatorul sa judece. Aceasta ar fi logica simpla a lucrurilor. In realitate, la noi se intampla invers: Parlamentul face anchete parlamentare, Guvernul legifereaza substituindu-se legislativului, si da ordonante de urgenta prin care reglementeaza domenii organice. Apoi claritatea legii, care trebuie sa fie simpla, accesibila si inteleasa. Daca legile se modifica la infinit, inchipuiti-va ca Legea 18 s-a modificat de numai putin de 180 de ori dupa cum a constatat CEDO de la Strasbourg, unde vom ajunge?

Exista un mare scandal judiciar la ora actuala, care spun unii ar afecta imaginea AMR. Cel legat de sotul d-nei Viorica Costiniu, presedinte de onoare al AMR. Va deranjeaza asemenea asocieri?

AMR nu are de ce sa fie afectat in chestiunea aceasta. Imaginea asociatiei nu se identifica si nici nu poate sa se identifice cu imaginea liderilor ei. Suntem circa 3.000 de membri in asociatie, care nu-si pot indoi coloana vertebrala in functie de imaginea de context a unuia sau altuia. Pe de alta parte, d-na Costiniu este un judecator respectabil si, pana la dovedirea vinovatiei, si dl judecator Costiniu este in aceeasi situatie. AMR nu este o umbrela pentru toate conduitele pozitive sau negative ale magistratilor din tara. Este o asociatie de interes profesional si national, care a luat pozitie in orice chestiune legata de statutul magistratilor. A deranjat poate pe unii, ca n-am iesit public sa-i taiem capul lui Costiniu si sa-l infieram pentru conduita lui penala? Dar eu nu stiu daca este chiar asa, judecatorul nu poate sa emita judecati de valoare ca societatea civila pe ce crede fiecare, el trebuie sa se pronunte doar pe probe. Altminteri ce judecator ar fi!?

Cat rau a facut imaginii Justitiei, defilarea judecatorului Florin Costiniu, impartind catusele cu Costel Casuneanu, prin fata camerelor de luat vederi? Credeti in probitatea celor de la DNA?

Eu cred intr-un  singur lucru. In reglementarile europene, care spun ca niciun cetatean nu are voie sa fie plimbat ostentativ si deliberat in public, cu catuse, pentru a-i afecta demnitatea si a-l dezumaniza. Folosirea catuselor ajuta potrivit legii doar la imobilizarea celor violenti, care se opun oamenilor legii sau incearca sa evadeze. Ori sa pui catuse cuiva care unde a fost chemat, acolo s-a dus, inseamna ca a fost facuta o demonstratie de forta. Sa vedem, noi judecatorii, ca asta este soarta noastra, sa vedem ca DNA, care este o struto-camila poate oricand sa procedeze asa cu oricare dintre noi. Astfel de practici au ca efect decredibilizarea Justiei, pierderea increderii in magistrat.

Dar si altii sunt plimbati cu catuse si nu se mai invoca dreptul la imagine, asta cum vi se pare?

Acesta nu e un drept la imagine, e un drept al persoanei de a nu fi supus unui tratament degradant si inuman. As spune ca in cazul Costiniu, defilarea cu catuse a fost disproportionata fata de alte cazuri, fiind direct proportionala cu masura in care s-a dorit afectarea credibilitatii sistemului.

Intrebari de la cititori

Sandel: L-ati injurat in campanie pe Basescu pentru un loc la ICCJ sau aveati niste probleme reale cu presedintele? Care erau? Ati avut o problema si cu SRI. Era PR, nu-i asa?

Nu l-am injurat niciodata pe presedintele Traian Basescu si asa ceva nu face parte din mijloacele mele de exprimare. Nu are nicio legatura incidentul cu presedintele, cu avansarea mea la Inalta Curte. Disputa cu presedintele a fost in legatura cu protestul magistratilor din vara. Avansarea la instanta suprema se datoreaza palmaresului meu profesional, care include circa 50 de carti publicate, peste 60 de studii si articole de specialitate, doua doctorate si o activitate de judecator reflectata prin calitatea hotararilor mele.

Neagu Rodica: In calitatea mea de presedinte al Asociatiei Victimelor Magistratilor din Romania va intreb: cunoasteti vreun nume de judecator corect din Romania? Daca da, care este acela? Va rog sa nu evitati raspunsul cu privire la numele concret.

Nu cunosc care este scopul Asociatiei Victimelor Magistratilor din Romania si nici nu stiu din ce cauza se considera ei victime ale Justitiei. Daca nu ar fi vorba de dosare concrete, poate un dialog direct cu ei, din partea noastra, ar constitui un lucru benefic. Am remarcat ca multi au drepturi pe care nu stiu sa si le valorifice, si raman frustrati chiar daca au avut potential dreptul pe care considera ca l-au pierdut. Ar fi o impietate sa dau nume concrete de judecatori, fata de alti judecatori pe care nu-i cunosc. Dar sunt foarte multi judecatori de cariera, profesionisti si cu conduita morala.

Pribeagul: O lege speciala, care face discriminare intre salariati, adica o abatere de la legea care face fericiti majoritatea salariatilor romani, obtinuta prin actiunea unor agenti de influenta interesati asupra puterii legislative, poate fi legitima?

Intrarea in UE a fost conditionata de o salarizare buna a magistratilor si acesta a fost ultimul capitol inchis, care a permis aderarea.  UE a stabilit ca nu poate sa existe un judecator fara un minim decent de existenta, spre al face independent de cazuistica pe care o are de judecat. O latura a independentei puterii judecatoresti este cea financiara. Ea are menirea sa compenseze privatiunea si absenta unor drepturi pe care ceilalti cetateni le au, iar nu magistratii nu.

Pribeagul: Sporurile magistratilor si personalului auxiliar, recunoscute in instanta si neplatite inca, in valoare de aproximativ 270.000.000 euro, depasesc cu 21% cheltuielile salariale ale ministerului pentru 2009. Cum apreciati aceasta actiune, pur si simplu de necrezut?

Sporurile magistratilor au ajuns la sumele acestea, prin neexecutarea hotararilor judecatoresti initiale, care le-au stabilit. Ca orice drept banesc, neexecutarea lui la vreme aduce acumularea de dobanzi, celebra reactualizare. Cu cat neexecutarea va persista, cu atat suma va creste. Aceste restante dateaza dinainte de criza si vor supravietui crizei. Cifra de comparatie cu bugetul Ministerului Justiei nu are nicio relevanta.

Pribeagul: Ca si cunoscuta luptatoare pe frontul mentinerii unor salarii, sporuri, prime si pensii nesimtite, realizate din munca romanilor cu salarii de 200-300 de euro/luna (majoritatea salariatilor romani), nu va simtiti vinovata de dezastrul financiar al tarii?

Orice fel de dezastru nu consta in exercitarea unor drepturi, daca ar fi asa inseamna ca am fi cu totii de plans pentru ca nimeni nu ar mai avea un drept financiar, iar daca l-ar avea, s-ar simti vinovat ca si-l exercita. Pe de alta parte este fals sa compari un dezastru financiar al tarii, care are alte cauze si alte remedii, cu salarizarea unei categorii sociale.

Pribeagul: Nu-i asa ca judecata facuta d-lui Costiniu, prin modul de desfasurare, soldata cu retinerea sa, este total nedreapta?

Nu stiu daca este dreapta sau nedreapta, asta o vor stabili judecatorii cauzei. Eu remarc devierile de la dispozitiile legale, care daca se fac in persoana unui judecator, probabil ca se fac si mai frecvent asupra altor cetateni, care nu au o asemenea pozitie.

Pribeagul: Nu considerati ca Justitia romana este o masea stricata in alcatuirea corpului social si ca este timpul sa fie inlaturata?

Daca inlaturati Justitia, ce puneti in loc? O idee atat de generala nu poate decat sa duca la haos si dezordine. Dar mai bine ar fi sa ne straduim sa intelegem Justitia, sa o ajutam unde trebuie ajutata, si sa schimbam acolo unde trebuie schimbat. Generalizarile in absenta cunoasterii mecanismelor sunt daunatoare si periculoase. Pe de alta parte, de mai multa vreme nu se mai scot maselele, ele sunt tratate.

Tortuga: Ne puteti spune cate ceva despre colaborarea cu Securitatea a presedintei CSM Florica Bejinaru? De ce nu se cere afara din functie?

Cred ca am raspuns deja la intrebare.

George Nemteanu: Redactia are o initiativa excelenta, invitand-o pe doamna judecator Pivniceru in cel mai nimerit moment pentru un dialog. Imi permit sa o intreb pe stimata judecatoare despre o chestiune care preocupa acum milioane de romani : va exista o actiune de racolare si in tagma judecatorilor similara cu cea practicata in tagma parlamentarilor ? Adica sa avem o tabara portocalie de judecatori ? Exista o temere ca partidul stat urmareste sa acapareze si aceasta ultima institutie?

Ar fi un cosmar, daca s-ar intampla cu adevarat asa ceva. Inseamna ca am fi exact in razboiul tuturor contra tuturor.