Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Patrimoniul Armatei a fost jefuit. Ce vrea să facă Dobriţoiu pentru militari

Patrimoniul Armatei a fost jefuit. Ce vrea să facă Dobriţoiu pentru militari

scris de Marin Neacșu
4 afisari

Generalul locotenent (r.) Cornel Dobriţoiu, membru PNL şi fost secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale, a acceptat provocarea lansată de ziuaveche.ro şi dezvăluie în premieră pentru cititorii cotidianului Ziua Veche ce vrea să facă pentru îmbunătăţirea vieţii militarilor activi şi în rezervă dacă va ajunge ministru al Apărării într-un guvern USL. 

 

Corneliu Dobritoiu-la Intalnirile Ziua Veche

Marin Neacşu: Care sunt problemele cele mai acute cu care se confruntă militarii, fie ei activi sau rezervişti?

Corneliu Dobriţoiu.:În parte, în ceea  ce priveşte armata activă, am răspuns mai sus . În plus se poate adăuga diminuarea cu 25% a veniturilor întregului personal, insuficienţa spaţiilor locative, aruncarea în stradă –fara drept de pensie- a militarilor angajaţi pe bază de contract, politizarea excesivă a structurilor de forţă ale statului român

În ceea ce priveşte rezerviştii, pot spune că pierderea statutului de militari în rezervă şi transformarea lor în asistaţi sociali reprezintă o grea şi nemeritată lovitură pentru camarazii noştri care şi-au sacrificat parte din libertăţile individuale servind cu credinţa acest popor. Şocul reducerii abuzive a pensiilor militare a îndoliat familii, faţă de care autorii morali nu au nicio emoţie pentru că au accelerat rata ieşirilor din sistem uşurând povara pe buget, deoarece, în afara reducerii cheltuielilor ca măsură anticriză, nu au găsit soluţii pentru stimularea economiei. Altfel, îngrijorările militarilor în rezervă nu diferă de ale celorlalţi pensionari, cu sănătatea precară într-un sistem naţional prăbuşit, îngroziţi de perspectiva îngheţului în condiţiile creşterii alarmante a preţului gigacaloriei, înspăimântaţi de perspectivele sumbre ale creşterii costului vieţii, abandonaţi de guvernanţi şi fără perspective  cu gândul la viitorul copiilor şi nepoţilor lor într-o Românie alarmant îndatorată financiar şi cu valorile democratice în mare pericol.

  M.N.:Cum credeţi că va rezolva partidul dumneavoastră aceste probleme? Ce veţi face dumneavoastră pentru a vă determina colegii şi partenerii de coaliţie să aprobe un proiect de lege privind armata, care să poată mulţumi cadrele militare active sau în rezervă? Financiar, cum şi când credeţi că se pot realiza aceste proiecte?

C.D.:PNL şi implicit partenerii noştri de coaliţie, PSD şi PC, au avut disponibilitate de dialog şi au găsit spaţiul de compromis doctrinar în serviciul şi beneficiul public, pentru a oferi soluţii de relansare economică conform principiilor ‘dreptei’ politice: reducerea taxelor şi impozitelor, încurajarea mediului privat şi atragerea de investiţii străine directe în economie şi a orientărilor doctrinare de stânga referitoare la sprijinirea categoriilor sociale defavorizate. În acest sens, Uniunea Social Liberală a lansat cu multe luni în urmă viziunea sa economică, concentrată asupra repornirii motoarelor economiei prin impozitarea regresivă (16-12-8%), creşterii gradului de absorbţie al fondurilor structurale ale UE, reducerii drastice a evaziunii fiscale, a CAS şi a TVA până la 19% pe parcursul următorului ciclu guvernamental. Aceasta proiecţie lansată dezbaterii publice cu mai mult de un an înaintea alegerilor, oferă cetăţenilor opţiunea politică a opoziţiei unite, pe când guvernanţii, în absenţa unei viziuni economice, îşi fac un laudatio pe tonuri grave privind bărbăţia lor de a tăia veniturile populaţiei, bugetele instituţiilor (cu mici excepţii), fiind aprig concentraţi pe expolierea acestei ţări. Revenind, asupra domeniului apărării, PNL deocamdată –pentru că nu a luat în dezbatere încă acest subiect pe agenda USL, el urmând a fi dezbătut până la finele anului în curs- aprecieaza că bugetul apărării va avea un parcurs ascendent, de la 0,79  la 2% din PIB la finalul primului mandat guvernamental, luând în considerare creşteri anuale de 0,30% din PIB. Din momentul preluării guvernării vom stopa prăduirea  infrastructurii în exces, sau  mai bine spus, ce mai rămâne din ea,  pentru a face venituri suplimentare la bugetul de stat în scopul relansării programului de modernizare a Armatei României.

Patrimoniul Armatei a fost jefuit

Pentru o bună informare, trebuie notat faptul că până acum a fost înstrăinată, către clientela politică, suprafaţa unui judeţ al României din patrimoniul armatei, iar cei responsabili de acest jaf sistematizat vor fi aduşi în faţa justiţiei. La momentul actual, acestea sunt intenţiile ferme, în ceeea ce priveşte dinamica procesului, evaluarea stării de fapt a economiei şi finanţelor ţării –după preluarea guvernării- vor determina viteza procesului. În egală măsură, vom pune un accent deosebit pe adaptarea procesului de achiziţii pentru apărare, la orientările politice dezvoltate în Alianţă Nord Atlantică în scopul   creşterii cooperării şi parteneriatelor pe dimensiunea înzestrării şi regionalizării mentenanţei echipamentelor. Vom face apel către naţiunile aliate puternice, care datorită bugetelor restrânse vor trece la reducerea sau conservarea echipamentelor –ca urmare a diminuării fortelor-, pentru a ne oferi accesul la acestea, dacă sunt superioare celor din dotarea noastră, la preţuri convenabile. Vom face toate diligenţele necesare pentru extinderea Parteneriatului Strategic cu Statele Unite în scopul modernizării armatei şi creşterii predictibilităţii strategice a României, concomitent cu dezvoltarea dialogului internaţional în scopul cultivării măsurilor de securitate, încredere şi cooperare regională. În plan legislativ, PNL va fi promotorul unui dialog politic pentru reglementarea pensiilor ocupaţionale şi respectarea plafoanelor de pensii avute anterior, cu amendamentul că drepturile câştigate anterior nu vor mai deveni subiect de dispută politică. Nu lipsită de interes este disponibilitatea noastră de a dezvolta dialogul sindical atât pentru protejarea propriilor membrii cât şi pentru apărarea şi promovarea intereselor şi responsabilităţilor instituţiei militare în raport cu interesele naţionale dar şi cu interesele de securitate ale aliaţilor noştri. Aceasta este proiecţia politică a liberalilor pe lungă durată în raport cu instituţia care, bine-meritat, ocupă- încă – un loc de cinste în credibilitatea românilor.

M.N.:Se vorbeşte despre creşterea salariilor militarilor activi la nivelul, sau pe undeva mai aproape  de nivelul salariilor ţărilor membre NATO. Ce ne puteţi spune despre acest aspect este ceva real ca cerinţă a apartenenţei la Alianţa Nord-Atlantică?

C.D.:Este o himeră. În primul rând, politica de personal este o responsabilitate naţională. NATO nu va cere alaţilor stabilirea unor plafoane salariale comune, ci doar acoperirea responsabilităţilor asumate în cadrul procesului comun de planificare a apărării (obiectivele forţelor) pentru că ele îşi au originea în Conceptul Strategic al NATO, aprobat de şefii de state şi guverne. Actualmente, când cheltuielile de personal din bugetul alocat MApN se apropie de 80%, creionând imaginea unei instituţii de cadre cu o valoare operaţională foarte redusă, creşterile salariale spectaculoase (pentru a reduce diferenţele faţă de soldele aliaţilor, sau principalilor aliaţi) sunt nerealiste, pentru că ar însemna să falimentăm instituţia. Creşterile drepturilor băneşti ale personalului activ, în rezervă şi în retragere vor acoperi rata inflaţiei, datorită haosului fiscal, bugetar şi economic generat de actuala guvernare. Alte promisiuni, pe fondul necunoaşterii situaţiei reale a visteriei ţării, ar fi hazardate. Domeniile de cheltuieli care vor beneficia de alocaţii semnificative, ca urmare a creşterii bugetului apărării  cu 0,30 % din PIB anual, sunt achiziţiile de echipamente pentru modernizarea armatei şi operarea şi mentenanţa. În acest fel, vom reuşi echilibrarea în timp a principalelor capitole de cheltuieli din buget pentru a ne încadra în matricea ideală a NATO (45-50% cheltuieli de personal, 20-25% cheltuieli de operare şi mentenanţă, aprox 20% cheltuieli pentru înzestrare şi 5-10% cheltuieli de infrastructură). Din nefericire, depăşirea efectelor dezastruase ale actualei guvernări va solicita cel puţin două cicluri guvernamentale, în opinia mea, după ce vom reporni motoarele economiei prin reducerea masivă a evaziunii fiscale, corupţiei, taxelor şi impozitelor şi vom performa în domeniul atragerii fondurilor de restructurare ale UE şi a investiţiilor străine directe în economie.

   

M.N.:Se mai vorbeşte despre dorinţa militarilor rezervişti de a se reveni la pensile ocupaţionale pentru cei ce fac parte din Sistemul Naţional de Apărare. Susţineţi această cerere? De unde veţi avea bani pentru a a plăti de patru ori bugetul salariilor militarilor activi sau cum veţi rezolva acest aspect?

C.D.:Sprijinim fără rezerve revenirea la pensile ocupaţionale, conform experienţei noastre istorice şi practicii spaţiului Euro-atlantice, cu tot ce implica aceasta. În ceea ce priveşte resursele, consider că am răspuns anterior acestei probleme. Creşterea alocaţiei din PIB de la 0,79% la 2% prin rate anuale de 0,30% pe un orizont de patru ani.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult