Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Prognoze pentru următorii 20 de ani

Prognoze pentru următorii 20 de ani

scris de Ion Petrescu
5 afisari

General-maior (rt.) Corneliu Pivariu este specialist în informaţii militare, domeniu în care a lucrat aproape 30 de ani, cu misiuni de lungă durată în ţări din Orientul Mijlociu, după care a îndeplinit funcţii de conducere în Direcţia Informaţii Militare/DIM, inclusiv aceea de locţiitor pentru operaţii al Şefului DIM. Recent, a văzut lumina tiparului un tom de interes general –  GEOPOLITICA ACTUALĂ, DESCOPERITĂ ÎN 200 DE EPISOADE – scris de generalul Pivariu, motiv pentru care l-am şi invitat la înâlnirile Ziua Veche.  

Ion Petrescu- Un prim capitol al ineditului dvs. volum, de peste trei sute de pagini, este dedicat globalizării. A devenit aceasta un virus fatal sau un rău necesar pentru omenire?

General-maior (rt.) Corneliu Pivariu Globalizarea este un termen cu antecedente în secolul XV, odată cu marile mişcări şi rute comerciale care traversau Asia şi Oceanul Indian, fiind un concept cu numeroase definiţii şi interpretări, multe contradictorii. În istoria modernă şi contemporană îşi găseşte rădăcinile în ceea ce Charles Taze Russel denumea în 1987 „giganţii corporatişti”, iar dicţionarul Oxford  menţionează că termenul de globalizare a fost folosit pentru prima oară  într-o publicaţie din 1930, pentru a denumi o viziune generală a experienţei umane în educaţie, fiind din ce în ce mai des utilizat din a doua jumătate a deceniului 1980-1990, ceea ce a determinat o oarecare percepţie greşită în rândul publicului larg, conform căreia începutul globalizării coincide cu dispariţia bipolarismului mondial.

 Unele concluzii de interes general, pentru evoluţia omenirii în următorii 15-20 de ani, ar fi: ireversibilitatea procesului de globalizare, care pare să devină tot mai puţin occidentalizat în condiţiile dezvoltării impetuoase a Asiei; creşterea preocupărilor la nivel mondial pentru asigurarea securităţii energetice şi diversificarea acestor resurse; multipolaritatea sistemului internaţional se va menţine, iar tranziţia către un nou sistem va fi marcată de multe riscuri şi provocări; creşte potenţialul de conflict, între state, sau chiar cel al declanşării unor războaie civile, ca urmare a tensiunilor privind controlul resurselor naturale şi a proliferării armamentelor, iar în acest context este posibil ca noi state să devină posesoare de arme de nimicire în masă; este puţin probabil ca un eventual conflict între marile puteri să se transforme într-un război global; migraţia forţei de muncă, mai ales de la Sud la Nord şi de la Est spre Vest nu va produce o omogenizare a societăţii globalizate, ci mai degrabă va avea efecte inverse, de polarizare a expertizei şi bogăţiei în unele zone, a sărăciei şi ignoranţei în altele; politica islamistă va rămâne în continuare o forţă puternică; continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei din statele puternic dezvoltate; creşterea rolului şi a puterii unor actori nestatali, în acelaşi timp cu lipsa de voinţă a unor organizaţii, gen ONU, de a se adapta la evoluţiile noilor situaţii pe plan mondial, dar şi apariţia organismelor de tipul G-8, G20; accentuarea problemelor legate de protecţia mediului. Şi enumerarea ar putea continua.

Trebuie analizate echilibrat atât poziţiile celor ce promovează globalizarea, cât şi ale acelora care văd numai părţile negative ale acestui proces. Omenirea nu este pregătită pentru a acţiona în mod real pentru progresul general, interese specifice de moment, ale unor grupări organizate pe criterii politice, economice sau de altă natură, ducând la apariţia unor tendinţe şi orientări care nu sunt întotdeauna benefice societăţii umane. În evaluarea evoluţiei procesului de globalizare, nu trebuie neglijată existenţa şi contribuţia sau influenţa pe care unele organizaţii şi forumuri internaţionale o pot avea asupra procesului de globalizare, cum este Forumul Economic de la Davos (care s-a dezvoltat şi într-o platformă de comunicare permanentă directă între membrii săi), Grupul Bilderberg ( a cărui ultimă reuniune anuală a avut loc la mijlocul lunii iunie), sau mai puţin cunoscuta organizaţie franceză „Le Siecle”.

            Pledoaria pentru „investiţia” pe care societatea umană trebuie să o facă în tânăra generaţie, în educaţia acesteia, nu trebuie să lipsească din abordarea subiectului globalizării, mai ales că, după ultimele date, 1,5 miliarde din locuitorii planetei au vârste între 12-24 de ani şi mai mult de un miliard dintre aceştia trăiesc în ţările în curs de dezvoltare, oportunitate care se poate transforma în deficienţă.

În această fază a globalizării, statele naţionale continuă să joace un rol deosebit de important, iar globalizarea, prin menţinerea diversităţii, nu face decât să aducă valenţe mai bogate acestui proces.

1 comentariu

olteanu Constantina 30-06-2011 - 15:24

Personal apreciz ca oamenirea nu se preocupa indeajuns privind ireversibilitatea procesului de globalizare si multiplele influente.”Pledoaria pentru „investiţia” pe care societatea umană trebuie să o facă în tânăra generaţie, în educaţia acesteia, nu trebuie să lipsească din abordarea subiectului globalizării, mai ales că, după ultimele date, 1,5 miliarde din locuitorii planetei au vârste între 12-24 de ani şi mai mult de un miliard dintre aceştia trăiesc în ţările în curs de dezvoltare, oportunitate care se poate transforma în deficienţă”.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult