Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roIntalnirile ZV Romanul prefera vinul alb, producatorii recomanda vinul rosu sec romanesc!

Romanul prefera vinul alb, producatorii recomanda vinul rosu sec romanesc!

scris de Ziua Veche
34 afisari

Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV) a raspuns joi intrebarilor cititorilor ziuaveche.ro. Industria vinului din Romania este pe o cale buna, fiind prima care a accesat fonduri europene dupa aderare si din 2009 si-a dublat bugetul acordat de Uniunea Europeana prin Reforma Organizarii Pietei Comune a Vinului. Despre consumul de vin am aflat ca 60% din romani prefera in continuare vinul alb. Recomandarea invitatului nostru pentru sarbatoarea de Paste este sa bem vin rosu sec romanesc.

 

mirela:

  1. 1. De ce se gaseste o cantitate atat de mare de vinuri dulci si demidulci pe piata romaneasca, lucru neintalnit in nici o alta tara europeana? Bem vin sau bem sirop?

Ovidiu Gheorghe: Vorbim despre obiceiurile de consum ale romanilor. Acestea se formeaza in timp. Desi vinul este un aliment influentat in mare parte de “moda”, in Romania pondere mare in consum are in continuare vinul demisec/dulce. Cred ca peste 50% dintre romani prefera aceste tipuri de vinuri pentru ca asa “s-au invatat”. Inainte de ’89 Romania producea mult (deci alb) si nu de putine ori vinul era “imbogatit” cu zahar. Trebuia sa exportam in CAER si trebuia mult (soiurile albe sunt mai productive decat cele rosii), tare (deci si dulce) si ieftin. Vom invata in viitorul apropiat ca vinul rosu (sanatate) si sec (calitate) nu degeaba este recomandat in consum moderat. Vorbim insa de cultura, educatie, iar aceasta se face cu bani si in timp.

2. Cum se face ca vinuri de traditie, ex. Busuioaca de Bohotin, care se cultiva pe suprafete foarte mici, il vedem in magazine produs in zone care n-au nici o legatura cu soiul respectiv?

O.G.: Busuioaca nu este cultivata neaparat pe suprafete foarte mici. Sunt producatori de vinuri care detin in proprietate suprafete de zeci de hectare. Faptul ca in denumirea soiului apare un toponim nu insemana obligatoriu ca acel soi nu poate fi cultivat si in alt areal viticol, atata timp cat rezultatul inseamna calitate.

3. La cat estimati ponderea vinurilor contrafacute existente pe piata?

O.G.: In ultimii ani piata de vinuri “s-a spalat” foarte mult. Din pacate inca mai sunt derapaje care atenteaza atat la siguranta alimentara, cat si la un mediu concurential corect. Daca as face o estimare ar insemna ca am cunostiinta de cazuri clare de abatere de la normele ce reglementeaza producerea, depozitarea, etichetarea si coemrcializarea vinurilor. Din acest punct de vedere cred cel mai complet raspuns il poate da Inspectia de Stat pentru Control Tehnic Vitivinicol din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).


4. Soiuri de mare traditie – Francusa, Mustoasa de Maderat, Sarba, Burgund, Zghihara, Cadarca de Minis – sunt atat de putin cunoscute. De ce nu sunt promovate mai agresiv?

O.G.: Este vorba despre politica de marketing proprie producatorilor de vin care au in exploatare suprafete cultivate cu aceste soiuri. Ce se poate face? O “unire in bugete” ale producatorilor de vin (co-participarea financiara a statului este obligatorie) pentru realizarea unui proiect de promovare a vinului romanesc si/sau a soiurilor romanesti. Toate statele viticole au inteles rapid ca vinul de calitate este un produs care aduce pe langa bani la buget si capital de imagine pozitiva pentru statul de origine. La noi e un pic mai greu…

5.Ce faceti dvs. pentru a cultiva gustul romanului pentru vinurile cu denumire de origine controlata?

O.G.: Daca vorbim despre proiecte, am propus Adunarii Generale a PNVV, am propus Ministerului Agriculturii, dar vorbim de bani…Imi raman vorbele… si de fiecare data cand am ocazia promovez consumul moderat de vin de calitate cu denumire de origine controlata (DOC) sau cu indicatie geografica (IG).

 

alfabet:

  1. In ce relatie este PNVV cu importatorii de vinuri?

O.G.: Patronatul National al Viei si Vinului are ca membri producatori de struguri si/sau de vin (linistit sau spumant), comercianti de produse vinicole si nu numai, precum si societati comerciale din industria conexa. Deci, in patronat avem ca membri si importatori de vin, fie ca vorbim de vin produs in UE, fie de vin produs in tari terte. Din acest punct de vedere suntem onorati sa va informam ca unul dintre liderii mondiali in comertul cu bauturi alcoolice si vinuri, prin reprezentanta din Romania este membru al PNVV: SC Pernod Ricard Romania SRL. Alti membri care doar comercializeaza acest tip de produse sunt: SC Lerida International SRL,  SC United Euro Distributions SRL,  SC Cristalex ’94 SRL, SC Domaine des Chevaliers – Buttenberg. Puteti vedea pe www.pnvv.ro toti membri patronatului.

 

  1. 2. Cata incredere ar trebui sa aiba consumatorul roman in vinurile vrac de la crame?

O.G.: Ordinul nr. 224/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind conditiile de comercializare cu amanuntul a vinului de masa in vrac reglementeaza tocmai aceasta piata a vinului de masa. Atunci cand se achizitioneaza vin de masa din acest tip de spatii comerciale recomand sa urmariti conditiile de igiena, recipientele in care este depozitat vinul si sa intrebati vanzatorul despre originea vinului (producatorul).

 

ionut:

  1. 1. Care sunt principalele realizari ale patronatului ? Ce relatie are patronatul, ca partener de dialog social, cu autoritatile?

O.G.: Ei… Noi nu avem realizari extravagante ca doar traim in Romania unde timpul ne este ocupat cu lucruri in aparenta extravagante, dar fara nicio substanta. Cred insa ca incercam sa ne facem bine treaba si sa urmarim atingerea obiecivelor. Din acest punct de vedere amintesc: eliminarea accizelor in 2004 la vinurile linistite si dublarea bugetului acordat prin Reforma Organizarii Pietei Comune a Vinului de la 21 milioane euro anual la 42,1 milioane euro anual pentru perioada 2009 – 2013. Bani pe care ii folosim la capacitate maxima in fiecare an. Si ar mai fi cateva. De exemplu, sectorul vitivinicol este primul din intreaga agricultura romaneasca care a accesat fonduri europene imediat dupa aderare. Despre Dialogul Social numai de bine…atunci cand se face. Insa nu de putine ori se rezuma la “negocieri salariale”. PNVV este membru in multe comisii si comitii. Exemplific: Comisiile de dialog social organizate la nivelul MADR si MFP, Comisia de antrepozitare fiscala, Consiliul de export etc. Instabilitatea politica din 2009 a condus printre altele la neorganizarea la nivelul MADR a sedinteler regulate de dialog social astfel incat au fost promovate acte normative pe banda rulanta.

 

sanda :

1. De ce la raft vinurile romanesti ajung la fel de scumpe ca cele importate? Am degustat vinuri pe acelasi palier de pret si la general vinurile straine au castigat. Ce recomanda PNVV producatorilor?

O.G.: Pentru vinurile de calitate (DOC sau IG) am facut degustari comparative pe acelasi esalon de pret si balanta se inclina pozitiv pentru noi. Vinurile de masa straine au insa preturi mai competitive. Preturile sunt influentate insa si de supermarketuri. Vinurile de import sunt avantajate de supermarketuri in competitia cu cele romanesti deoarece la achizitie nu sunt “presate” atat de tare ca ale noastre prin negocierea pretului de achizitie. Avem ca obiectiv accesarea fondurilor pentru reconversie/restructurare in special pentru soiuri rosii si soiuri autohtone.

2. Am vazut pe site ca ati infiintat 7 filiale in tara. Vor functiona doar pana in 2013? Ce alte proiecte aveti pe viitor?

O.G.: Proiectul nostru finantat prin Fondul Social European – POSDRU are o durata de 24 de luni si a inceput in septembrie 2009. Este un mare castig in special pentru micii producatori de struguri si vin care, daca vor intelege aceasta oportunitate, vor avea acces la informatiile si consilierea celor sapte colegi din teritoriu. Cine este informat poate evolua, cine nu… Vom incerca sa castigam si alte proiecte cu finantare europeana. Unul dintre ele ar fi “formarea somelierilor” deoarece piata de HORECA sufera enorm, accentul punandu-se din pacate de cele mai multe ori in primul rand pe vinuri cu pret mic sau pe cele cu “traditie”.

3. In timp au fost membri ai patronatului care au iesit din PNVV? Motivele?

O.G.: Sigur. In 2003 am inceput cu 17 membri, acum avem in jur de 50. Unii au renuntat, la altii am renuntat noi. Motivele sunt diferite: impresia ca asociatia nu este utila (desi in statele civilizate asociatiile au mare putere de reprezentare si de lobby) si neplata cotizatiilor.

4. Ce vin recomandati sa beau de Paste?

O.G.: Recomand vin rosu sec din soi romanesc! Si cu moderatie!

5. Cam cat vin beau romanii comparativ cu cetatenii din UE?

O.G.: Suntem conform Institutului National de Statistica undeva la 23 de litri per capita anual. Franta este pe la 55 litri. Mult insa din acest consum este din vin produs in gospodariile proprii.

6. Cat vin importa Romania? Cat exporta?

O.G.: Pentru primele 11 luni ale anului 2009 importul a fost 117.031 hl, iar exportul de 100.306 hl. Statisticile arata pe retelele de comercializare, ca romanii sunt traditionalisti in consum, achizitionand sub 5% vin imbuteliat la 0,75 l de origine non-romaneasca.


7. Cate plantatii noi de vita vie s-au facut in ultimii ani si cu ce soiuri?

O.G.: Daca pana in 2007 aveam o medie sub 300 ha replantate anual, prin Programul suport pentru sectorul vitivinicol ne-am propus (si realizat) o medie de 3500 ha anual. Sunt cultivate toate soiurile aflate pana in prezent in cultura Romaniei, dar sunt si cateva experimente cu soiuri necultivate pana in urma cu cativa ani.

mercury:

  1. 1. Se vinde mai mult vin la pet sau vin la sticla?

O.G.: Nu am un raspuns cu cifre din pacate. Pot insa sa spun ca vinul de masa (imbuteliat sau varsat) are o pondere mai mare in consum.

2. Se bea mai mult vin alb sau vin rosu?

O.G.: Pondera este peste 60% pentru vinul alb. In urmatorii ani cred insa ca vinul rosu va creste in consum si tendintele din ultimii ani arata acest lucru.

3. Cati mici producatori au intrat pe piata in ultimii zece ani? Cati dintre ei fac parte din PNVV sau au cerut consultanta si cum i-a ajutat PNVV?

O.G.: In ultimii ani s-au facut investitii majore atat in viticultura, cat si in vinificatie. Nu stiu cifre in acest moment si nici nu cred ca pe aceasta cale de comunicare ne sunt utile. Daca exista interes major pentru dumneavoastra ma pot interesa. Majoritatea producatorilor importanti, cu cota de piata sunt membri ai Patronatului. Rolul nostru este de informare, reprezentare si lobby pe atingerea unor obiective majore de interes general. Astfel ajuta orice asociatie serioasa romaneasca sau internationala.

4. Asa zisele produse pe baza de vin contrafacute, care e ponderea lor pe piata? Sau mai bine zis de ce au voie pe piata?

O.G.: Orice aliment produs in conformitate cu legislatia europeana sau neinterzis expres de aceasta poate fi produs si comercializat in piata comuna. Relativ la contrafacere (de fapt producerea, etichetarea si comercializarea) doar Inspectia din cadrul MADR sau Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor au statistici.

 

 

curios :

Eu am rude la tara si sincer va spun ca nu as da niciodata vinul de casa pentru cel de magazin.

1. De ce statul roman nu ii ajuta pe vinicultori care fac vin natural?

O.G.: Ce inseamna vin natural? Exista si vin nenatural in comert? Raspunzand retoricii dumneavostra si eu as bea numai vin medaliat daca as avea atatia bani.

Nu trebuie sa asteptam de la stat sa ne ajute, ci noi trebuie sa convingem in privinta adoptarii unor politici publice favorabile dezvoltarii sectorului vitivinicol romanesc. Trebuie sa ne modificam atitudinea din “asistati” in “asistenti”. Si cred ca in ultimii ani am facut pasi importanti pe aceasta cale si am reusit sa convingem Guvernul asupra necesitatii imediate a unor masuri de optimizare a sectorului. Clar mai sunt multe de facut inca.

2. Cum pot sa imi fac o afacere sa vand vin de casa imputeliat astfel incat sa nu cad sub incidenta legi de contrabanda cu alcool?

O.G.: Contrabanda este reglementata, la fel ca si producerea si comercializarea vinului. Raspunsul meu: cu respectarea legislatiei, cu angajati profesionisti si cu investitii.

 

raul :

1. Inca mai gasesc vin la sticla romanesc care miroase a pluta de la dop. Cum sa ma feresc?

O.G.: Veti gasi miros de dop si in vinuri “strainesti”. Standardele accepta un procent intre 1 – 3 % la “defectul de dop”. Acest defect nu este descoperit decat dupa deschiderea sticlei, care, in restaurant, pe acest motiv poate fi refuzata.

2. In Hypermarketuri e o explozie de promotii la vinuri straine. De ce as alege un vin romanesc?

O.G.: Pentru ca raportul calitate/pret pentru vinurile cu DOC sau IG romanesti este superior vinurilor de alta origine. Si din credinta ca daca fiecare dintre noi am face o prioritate din achizitia de alimente produse in Romania am contribui la dezvoltarea economiei nationale. Toate statele dezvoltate se adreseaza prin “campanii la vedere” sau “mascate” consumatorilor din piata locala incurajand consumul produselor nationale. Culmea ca si consumatorii reactioneaza pozitiv deoarece gasesc in aceste campanii sau in constiinta lor argumentele necesare si suficiente pentru aceasta decizie.

0 comentariu

Parpanghel 06-11-2010 - 21:58

Natiunile determina conducatorii!Cum am percuta avand-o pe frau Merkel la botoane! Cu Szarkozi ,in schimb nu asi fi chiar asa de sigur avind si noi Brunnele noastre (de Blondy, nimic!!!) Eventual cu Yedioth Ah-mader fucker,desigur daca renunta la lapidatie, ca la noi, khorwetele apreciate la high-lewell!

oblique 07-11-2010 - 01:12

Un copil de nomenclaturist… Asa de nomenclaturist, incat am lesinat, in fata bunicului meu si a unui var de-al meu…Eram anemic… Dar mergeam cel putin o data
pe saptamana pe santierele de constructii… Casa Poporului, bulevardul Unirii, pana la capat, nu cunosc denumirile actuale. Ma remonta, imi dadea energie…Construiam, deci era de bine, chiar daca voi lesina intr-un capitol ulterior…

Asa ceva nu poate fi realizat de conducerea corupta si aservita strainilor, care este la putere in momentul actual… Romanii se vor feri din toate partile….

Pentru ei nu exista decat lichidarea fizica…. Care este usor de realizat, dupa cum am demonstrat in alte postari…

Vreau sa deschid un capitol in ceea ce-i priveste pe maghiari… Eu as fi inclinat in a le acorda Autonomia mult visata… Dar, Viata, ne spune altceva. Secuii, ungurii, s-au aliat cu dusmanii nostri, pentru a distruge Romania… Deci…. Trebuie sa-i distrugem pe unguri… Asta este, Nu Ne Alegem Dusmanii…. Ei Ne Aleg Pe Noi….

oblique 07-11-2010 - 01:27

DATORIE EXTERNA a Romaniei vor fi IMPUSCATI !!!!!!!!!!!

Cred ca am aratat intr-un mod rational modalitatile de realizare. In viitor nu v-a mai fi vorba de vorbaraie, ci de ACTIUNE>>>

Fiecare face ce crede de cuvinta….

oblique 07-11-2010 - 01:30

nu va mai fi vorba de…. Nu se scrie v-a….

Nectarie Protopsaltu 07-11-2010 - 04:13

Filmele cu Ceausescu am inceput sa le stim pe dinafara. Toate sunt facute la fel si prezinta acelasi lucru. Ne-am saturat. Nu ne mai intereseaza. E ca si cum maninci 20 de ani McDonalduri si cind te uiti la o reclama cu McDonald aproape ca-ti vine sa scuipi. Nu te mai intereseaza. Chestia cu filmele cu ceausescu se doreste a fi o rememorare pentru ca, vezi Doamne, sa nu uitam. Sa nu uitam ce? Ca ne-a fost mai bine cind ne-a fost mai rau? Ca ne place sau nu, de un lucru suntem siguri: in Romania nu se va mai construi cit s-a construit sub ceausescu. Nu ma mai intereseaza filmele cu ceausescu. Nimeni nu-mi mai poate da nimic din ce-am pierdut. Am trait ce-am trait si nimeni nu stie mai bine ca mine ce-am trait pe vremea aceea. de ce s ama mai uit la un film? Sa mi se arate mie ce-am trait? Stiu deja. Ma doare in fund ce-a fost. Sa vedem ce punem in loc, daca am dat afara ce-a fost. Deocamdata nimic. Suntem intr-un rahat mai mare decit am fost pe vremea lui ceausescu. Sa fim seriosi!

Pribeagul 09-11-2010 - 18:29

Remarc:

„De unde ar putea veni zâmbetul amar? Din suprapunerea acestui trecut hulit şi renegat, cu personajele lui de teatru absurd, majoritatea trecute în lumea umbrelor, peste un prezent jalnic operat de personaje şi mai sinistre, mai toxice, mai hilare, trecutul iese parcă mai puţin şifonat…

La premieră, Sala Palatului a fost plină pe sfert, dacă nu cumva mai mult, de tineri între 17 şi 25 de ani, elevi, studenţi, proaspăt absolvenţi. Care au avut o nesperată răbdare să stea trei ore în scaune şi să aplaude la câteva scene, dând indicii asupra percepţiei filmului. „Amuzant”, „ridicol”, „ireal”, dar nu „dictator”, „criminal”, „malefic”, „bandit”, „vânzător de ţară”, „pitic”, „prostănac”…”

Zilele seamana una cu alta. De fapt, parca aceiasi zi se tot repeta.

Cu cei mai presus sau mai prejos Roberta fata de Dascalescu, de exemplu. Faptul ca a cistigat, poate pe bune, un concurs de Miss, o face calificata sa conduca Parlamentul?

Oameni si oameni, interesati sau cu simt de turma, ne fac sa condamnam sau… sa iertam efectele si nu cauzele. Ceausescu si Dej sunt efecte. Cauzele sunt Hitler, Stalin si pumnul sau inarmat: Armata Rosie. Daca adicim analiza, gasim cauza cauzelor: poporul oprimat, satul de mizerie, face Revolutia franceza, Revolutia bolsevica…

Incet, incet, Sir Ceusescu devine un personaj carismatic, erou si martir al poporului roman. Marile lui greseli vor fi uitate. Cu asemenea competitori, nu-i mirare.

O analiza pertinenta a situatiei lui o face Paunescu, intr-o „poezie de sertar”. Fata de altii, cu gura mare, el chiar a avut scrieri „de sertar”. Analiza-i cam extinsa, sper sa nu plictisesc:

Pribeagul 09-11-2010 - 18:31

Soferul si nevasta-sa

de Adrian Paunescu

Ne urcasem cu totii in autobuz
Care nu era confortabil, dar era independent,
N-avea fiecare locul sau,
Dar ne gandeam ca o sa aiba,
Era primavara,
Venea vara,
Se dezghetau drumurile,
Puteai sa mergi cu gulerul camasii descheiat,
Se dezghetau drumurile,
Noi cantam cantece de-ale noastre, vechi,
Pe care nu le mai cantasem de multa vreme
Si unii din cauza vitezei,
Care-i imbata,
Altii cu o tandra ironie,
Am inceput sa zicem, sa cantam
Ca autobuzul nostru
E cel care dezgheata
Drumul pe care mergem.
Pe directia aceea spre munte,
Spre marele munte,
Nu mai mersese niciodata un autobuz,
Numai turisti particulari,
Numai nebuni ocazionali.
Asa ca nu ne interesa destinatia,
Ne ajungea bucuria
Ca mergem cu totii spre marele munte.
Soferul era tanar,
Conducea pentru prima oara
Un asemenea autobuz.
Fusese ajutor de sofer,
Lucrase mult si cinstit,
Dupa cum mergea, dupa cum frana,
Era fara indoiala cel mai bun sofer
Dintre toti soferii nostri,
Asta conduce exceptional, strigam noi,
Asta-i omul care ne trebuie
Si el dadea din mana cu modestie
Rugandu-ne sa nu-l mai laudam,
Cal incurcam la condus.
In fond e autobuzul dvs.,
Eu sunt al dvs.,
M-ati ales sa conduc autobuzul,
Asta-i treaba mea.
Noi am aplaudat, chiar si aceasta lepadare, a lui,
De laudele noastre.
Si autobuzul mergea mai departe
Si-n diverse localitati, in care ne opream,
Multi urcau
Si nimeni nu mai voia sa coboare.

Pribeagul 09-11-2010 - 18:33

Era un autobuz unic
Nu mai exista asa ceva in imprejurimi.
Ramasesera-n urma troleibuzele agatate
De reteaua electrica
Si lipsite de orice independenta,
Tramvaiele inghesuite intre sine
Si aceeasi retea.
Autobuzul nostru se incarcase inspaimantator,
Fiecare urca in autobuz cu ce avea mai bun,
Soferul conducea exceptional,
Nimeni nu conduce mai bine ca el,
Strigam noi
Si el dadea moale din mana,
Si noi strigam iarasi,
Lasa frate, lasa modestia la o parte,
Da-o dracului de modestie
Noi, care n-am avut niciodata posibilitatea
Unui asemenea drum,
Stim valoarea lui adevarata,
Esti al nostru,
Esti dintre ai nostri,
Ramai intre noi,
Bravo,
Ura,
Si el nu mai putea sa ne opreasca,
Trebuia sa fie atent la drum,
Iar noi eram prea multi
Si incepusem sa-l incomodam,
Stateam claie peste gramada in autobuz,
Dar uneori ii blocam o mana sau un picior,
Pana cand cativa meseriasi
L-au rugat sa opreasca pentru cateva minute
Ca sa-i faca o cusca de protectie,
Sa nu-l mai incomodam la condus,
Dar sa-si ia si nevasta langa el,
Au zis altii,
Ca drumul e lung si se plictiseste omul.
Si uite-l acum in cusca lui de protectie,
In cabina lui blindata!
Ce hotarat conduce,
A dat drumul si la muzica,
Se aude in toata masina o muzica eroica,
Pe care o intrerupem noi din cand in cand
Cu cantece despre el si de drumul nostru,
Si hai, ma, sa fim atenti si cu nevasta-sa,
Ca si el e om.
In autribuz vara e cald
Iarna e frig,
Drumul continua,
Am inceput sa obosim,
Nene soferule, opreste,
Sa ne odihnim si noi.

Pribeagul 09-11-2010 - 18:35

Sa te odihnesti si dumneata,
Ca n-o fi foc,
Dar el nu mai aude,
El conduce,
Si-ntr-adevar, conduce exceptional,
E cel mai bun, strigam toti,
Dar ne e foame,
Pentru ca n-am mai oprit demult,
Si-avem nevoie si noi
De paine, de apa, de un ragaz,
Probabil c-am inceput sa-l si enervam
Cu mofturile noastre
Setea, foamea, somnul,
Geamurile autobuzului nu mai exista demult,
Pe ele au sarit cei ce n-au mai putut suporta,
Usile au ruginit si nu se mai deschid,
Si soferul conduce autobuzul
Din ce in ce mai nervos,
A inceput sa faca si accidente,
Stau si el si nevasta-sa cu mainile pe volan,
Marile piscuri ii cheama,
Mai e putin combustibil,
Am intrat pe un fel de linie ferata,
Vecina cu drumul,
Dupa ce ni s-au spart cauciucurile
Si dupa ce soferul a daramat
Cu lovituri de autobuz
Case si biserici,
Sate si orase,
Incepem sa coboram,
Si bineinteles ca viteza creste,
Asa e la orice coborare,
Viteza creste,
Nu mai e nimeni in autobuz,
Unii au murit,
Altii au fugit,
Alii ne-am uscat de foame si de sete,
Altii am inghetat de frig,
Muntele e tot mai departe,
Dar autobuzul coboara
Halucinand pe linia moarta
De cale ferata,
Si numai ei doi,
Soferul si nevasta-sa,
In cabina blindata,
Se uita doar inainte,
Nu mai stiu pe cine conduc si unde se duc,
Si de ce tac toti pasagerii
Si de ce se merge cu viteza prabusirii,
Cand excursia incepuse atat de frumos
Catre marele munte.

12/13 iulie 1987

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult