@ Surpriza la prima ora. Niky Dide, ex-senator si revolutionar, a venit cu ceva ponturi. El e cel care ne-a pus la dispozitie, la infiintarea ZIUA, in 1994, primele camere in cladirea de pe Campineanu
@ Imediat a aparut Dan Mucenic. Dan ne-a povestit cine a ocupat birourile in care avem redactia din 1970 incoace. O sa scrie un serial
@ Familia Scarlat era foarte suparata pe ce i s-a intamplat la procesul pe litigii de munca de la TMB
@ Capri si Gabi Andreescu ne-au salutat cam din mers
@ Patrusca a pregatit o ampla analiza a presei romanesti. Apare joi
@ Suparat rau Ioan Tudor, n-a fost chip sa gaseasca in marile magazine o lopata de dat zapada. Nici eu n-am, dar nici nu mai imi trebuie…
@ Camelia Tabacu recidiveaza cu un nou reportaj de zile mari
@ V-a placut Mihaela Carlan cu masa ei de 10 lei pe zi?
@ Unde o fi Mara? Asta ma intreaba Varza acum cand scriu. Marooooo treci pe forum degraba, ca ma toaca Varza la creieri!
@ Omule cu picioare foarte paroase, mata ai ramas blocat pe ziua.ro? Da un semn ca sa te deszapezim
@ Ce mai stiti de ceilalti forumisti consacrati care nu ne-au urmat? Erau postaci de partid? Nu se poate sa fi fost chiar toti… Mai stii?
@ Ni s-a alaturat si caricaturistul Cristinel Vecerdea cu rubrica LA FIX – mai multe detalii despre noul nostru colaborator puteti citi aici
{gallery}gallery/02/jurnal_10{/gallery}
0 comentariu
si mie imi place Paunescu. Pentru ca a incercat sa fie roman. Atat. Si ne/a adus aminte ca suntem romani. Si ca ar trebui sa fie suficient. A trait asa cum a crezut el ca e bine. Poate nu in totaliate a fost bine. Dar cine suntem noi sa judecam?! A crezut in tot ceea ce a facut si asta il deosebeste fundamental de restul corului de lingai. A CREZUT. Asa a crezut el ca isi poate duce viata. Mi-a placut articolul. In sfarsit ceva fara ura, fara invidie… Poate ar trebui mai mult sa intelegem ca suntem diferiti. Si nu trebuie huliti cei ce cred cu adevarat in ceva anume. Iar Paunescu a crezut in POPORUL ROMAN.
Adevarat! Dupa Paunescu ramane ceva din suferinta, maretia, neputina si frumusetea acestei natii, dar dupa tismaneanu, patapievici,liicenu si ceilalti pana la „22”, doar „o prasila de caini”.
nu are decat sa-ti placa. In viata ti-a placut? Daca da, de ce nu l-ai votat, neamule, presedinte cand a candidat?:)) Dumnezeu sa-l ierte, ca si are de ce !
Am fost doar la 2 sau 3 cenacluri Flacăra.
Nu m-a obligat nimeni să mă duc.
Am fost, pentru-că aşa am vrut.
La altele m-am uitat la Tv, tot pentru-că aşa am vrut.
Am văzut la un post tv o mostră de invidie şi ranchiună abjectă. Mo(n)stra se numeşte florin iaru. Josnic individ.
El se pretinde poet… halal poet.
Aseară l-am văzut din nou. Se hărhăia a rîde, cu şi fără motiv. Mai ales fără motiv. Era clar că voia să fie băgat în seamă. Nu i-a ieşit. Era în plus.
frumos articol si deosebit de romanesc!
va multumesc !
Bun sa spunem ca nu va veni nimeni la maortea lui Tismaneanu.Ei si…Dovedeste asta ca nu are valoare creatia lui? Nu are nici o legatura simpatia populara cu valoarea reala. Si la moartea lui Stalin plangea lumea pe strazi.
:))
Este greu de spus daca-i vorba doar de placere.
Puterea de munca, inspiratia – suvoi neintrerupt, maretia, forta, monumentele naturii, minunile lumii iti creaza ceva mai mult decit un sentiment de placere. Uimire, admiratie, respect… Paunescu, omul daruit, prin energiile puse in miscare, ne apare ca un fenomen social, ca un fenomen al naturii. Si se pornesc povestile…
S-a intimplat ca duminica, dupa slujba Sfintei Liturghii, ne-am intilnit la o vorba mai multi bosorogi si bosoroage, mindrii reprezentanti ai fenomenului:
“Te salut, tineret in adidasi
Te salut, generatie-n blugi”
Discutia aluneca la tragica si neasteptata disparitie a lui Adrian Paunescu.
Gusti, omul care inca pare ca le stie pe toate, zice:
Mai, va mai amintiti ce nebunie era la spectacolele lui Paunescu, in acele zile in care nu eram liberi, in acele timpuri in care eram asupriti si oprimati. Si da drumul la poveste.
Imi amintesc ca odata, spectacolul a durat pina pe la 3 – 4 noaptea. A doua zi mergem la serviciu. La serviciul financiar-contabilitate Palaguta, frumoasa si intelectuala serviciului citeste poezii din Manifest pentru sanatatea pamintului. Singurul barbat intre o multime de femei, Ianos, simtindu-se neintegrat, discriminat si opresat in atmosfera creata de versurile poetului, iese afara, si ce sa faca, se duce la caserie. Acolo da peste Ilona, casiera, si Ion, prietenul lui, bine (a)prinsi intr-o conversatie; el – hai, hai…; ea – stai, stai… Ce sa faca ei trei? O cheama si pe Ioana, si pornesc un sex salbatec printre si peste gramezile de bani pentru chenzina doua. Pentru profunda integrare, din cind in cind, fac schimb de parteneri. Cu o alta privire asupra vietii, Ianos, simtindu-se integrat si nediscriminat, se intoarce in birou.
Acolo, Marioara, o tinara mereu in cautarea dragostei, danseaza, in aplauzele asistentei, din buric, pe un birou, strigind si recitind cu patima: vreu sa ma iubesc pe tunuri!…
“Iubiţi-vă,
Iubiţi-vă pe tunuri!
Iubiţi-vă până le veţi hodorogi,
Până le veţi scoate din funcţiune…”
Gusti, omul de peste 70 de ani, ma uitam la el si-mi vedeam tineretea. Si acum, la virsta asta, ce bine arata Gusti! – “inteligent şi ascultător, fermecător şi prietenos, masiv, dar elegant şi agil, ocrotitor şi dătător de încredere… Alură impecabilă, corp lucrat, îmbrăcat cu gust, respirând forţă şi inspirând încredere.” – omul care pare ca mai este in stare oricind sa dea gata cite o cirlanita.
Cam puti a jidov ma „ionute” ma, sobolanu dreaq. Nu-ti mai da ma scarnevie nume romanesc, nu v-am zis ca orice ati face va tradeaza mirosu?
Sapa la groapa aia comuna ca sa nu ramai p-afara.
….ascunzi ADEVARUL? Te-ai molipsit de la licheua, mincinosul si libidinosul jegos care declari ca iti place? De ce nu sufli o vorba despre faptul ca cetatenii aia care au venit la Bellu sa vada cum intra-n groapa saracul euromilionar sarman si mititel, pupincurist de ceausel, de buna voie si nesiliti de nimeni, au vandalizat si daramat monumentele funerare ale celor care au avut nesansa sa-si aiba ramasitele pamantesti langa carnea si oasele paunesti? Si nu erau niste fitecine acolo inmormantati! Halal decedat – bravos vandali admiratori de ca…at!