Barajul de la Pucioasa în moarte clinică | Ziua Veche
Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Barajul de la Pucioasa în moarte clinică

Barajul de la Pucioasa în moarte clinică

scris de Teodor Seran
12 afisari

Pe data de 12 mai 2011, alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din oraşul Pucioasa a fost sistată. În Comunicatul de Presă al Prefecturii Dâmboviţa, din data de 12 mai 2011, se menţionează sec: „Din cauza procesului de golire a lacului de acumulare a Barajului Pucioasa, în noaptea de 11/12.05.2011, o cantitate semnificativă de mâl a intrat în vanele Stației de Tratare a Apei, aceasta nemaiputând asigura debitul și presiunea apei necesare locuitorilor și instituțiilor”.

Cel mai scazut nivel al apei din intreaga existenta a barajului

Cel mai scazut nivel al apei din intreaga existenta a barajului

Motivaţia este ambiguuă şi nereală, sugerând ideea că nămolul din baraj ar fi pătruns în camera vanelor din staţia de tratare. Toate vanele din staţia de tratare sunt intacte şi neatinse de nămol, dezinformarea opiniei publice prin acest comunicat de presă fiind crasă şi impardonabilă. În realitate în noaptea de 11/12 mai, conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa, subordonată Administraţiei Naţionale „Apele Române”, a luat decizia golirii integrale a barajului de la Pucioasa. Pentru alimentarea cu apă a locuitorilor s-au montat 9 cişmele publice şi a fost adusă o cisternă cu o capacitate de 3000 de litri, care alimentează locuitorii. Viaţa locuitorilor din oraş a luat brusc o întorsătură dramatică. Tensiunea este în creştere, locuitorii temându-se ca urmările deciziei de golire totală a barajului, să nu devină dramatice pentru viaţa lor.

Surse alternative inexistente

Tot în comunicatul emis de Prefectura Dâmboviţa se menţionează că au fost identificate surse alternative de alimentare cu apă potabilă, acestea fiind conductele magistrale care se alimentează din sursele montane Gâlma şi Rătei şi câteva pompe montate în albia din aval de baraj. Informaţia este din nou falsă, întrucât conductele magistrale care se alimentează din sursele montane Gâlma şi Rătei, în realitate nu pot să asigure debitul necesar de apă potabilă, nici pentru oraşul Fieni, aflat în amonte de Pucioasa. Captarea apei prin cele câteva pompe montate în aval de baraj a reprezentat o soluţie valabilă doar pentru o zi, după care debitul mic şi apa mâloasă nu a mai permis captarea apei. În prezent, autorităţile locale, împreună cu reprezentanţii Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa şi a celor de la Compania de Apa din Târgovişte, caută cu disperare soluţii alternative pentru alimentarea cu apă a decantoarelor din staţia de tratare. Debitul mic de apă nu asigură gradul de umplere necesar decantoarelor pentru ca în acestea să se poată produce o decantare eficientă a suspensiilor aflate în apă. În disperare de cauză, s-a propus preluarea unui debit de apă dintr-un canal de fugă care alimentează cu apă din râul Ialomiţa o microcentrală aflată în sudul oraşului

Delfini din lacul de acumulare mort din cauza lipsei de apa

Delfini din lacul de acumulare mort din cauza lipsei de apa

Motivaţii inconsistente

Inginerul Eugen Dobre, şeful Secţiei „Apele Române”, care monitorizează Barajul de la Pucioasa, ne-a declarat că pentru luarea deciziei de golire definitivă a barajului, au existat două motivaţii: executarea unor lucrări de reparaţii curente la un rost de dilataţie din baraj şi schimbarea unei vane-flutur din centrala electrică aflată lângă baraj, care deserveşte stăvilarele de închidere şi deschidere ale barajului. „Lucrările vor dura aproximativ două zile, urmând ca în după-amiaza zilei de duminică 15 mai, alimentarea cu apă potabilă a oraşului să reintre în normal!”, a precizat Inginerul Eugen Dobre. Contactat telefonic pentru a îşi exprima punctul de vedere asupra acestei acţiuni, Dănuţ Bâzgu, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa, a fost de negăsit.

Golirea de apă, mai tare ca potopul!

După ce apele eliberate au părăsit cuveta lacustră a lacului de acumulare, locul peisajului cu luciu de apă a fost luat de o imagine apocaliptică. Peisajul este aproape identic cu cel creat de vulcanii noroioşi de la Berca, judeţul Buzău. După 46 de ani de la construcţia barajului, locuitorii oraşului au avut prilejul să „admire” un peisaj de neimaginat, selenar şi respingător: munţi de noroaie care au umplut cuveta lacustră, ducând viaţa lacului de acumulare către un sfârşit apropiat. În prezent, lacul de acumulare este colmatat în proporţie de 80%, ceea ce îl face nefuncţionabil pentru scopul în care a fost construit.

Pe Planeta Pământ, toate barajele hidrotehnice, indiferent de mărimea lor, mai devreme sau mai târziu vor muri. Aceasta este soarta lor ireparabilă. Barajul de la Pucioasa a fost construit în anul 1975, în scopul de a proteja de inundaţii zona agricolă aferentă şi pentru dirijarea organizată a apelor râului Ialomiţa. La acel timp, conductele magistrale Gâlma şi Rătei asigurau într-adevăr debitul necesar pentru alimentarea oraşelor Fieni, Pucioasa şi a comunelor învecinate. În urmă cu douăzeci de ani, aceste surse şi-au diminuat debitele de apă, fiind necesară adoptarea alimentării cu apă direct din baraj şi construirea unei staţii de tratare, denumită impropriu vreme de douăzeci de ani: „Uzina de Apă”. Deşi la începutul anilor ’90, gradul de colmatare al lacului de acumulare era deja de 30%, nimeni nu s-a gândit că va veni vremea când nu se va mai putea capta apă din lac. Seceta intensă din vara anului 2000 a scos pentru prima dată la suprafaţă două insule în mijlocul lacului de acumulare. Nici acest semnal nu a fost perceput la întreaga lui gravitate de către instituţiile specializate ale statului şi de către autorităţile locale. La începutul lunii mai 2011, nivelul lacului de acumulare a atins cel mai scăzut nivel din întreaga lui existenţă, datorită topirii întărziate a zăpezilor din cauza timpului friguros. Un număr de 14 delfini au eşuat pe malul barajului, datorită apei cu un nivel foarte scăzut. Doar doi delfini au putut fi salvaţi, ceilalţi 12 găsindu-şi sfârşitul într-o lume care le-a refuzat dreptul natural de a trăi în mediul acvatic.

Barajul in tinerete

Barajul in tinerete

Vacanţă forţată şi sete impusă

Pentru o populaţie de 15.000 de locuitori, cât are în prezent oraşul, asigurarea unui număr de 9 cişmele publice reprezintă ducerea în derizoriu a activităţii de alimentare cu apă potabilă a locuitorilor. Mai mult decât atât, Pucioasa este şi un oraş-staţiune, vizitat anual de mii de turişti, veniţi să se trateze cu apele sulfuroase din zonă. Primarul Dănuţ Bădău ştie că situaţia poate deveni explozivă în câteva zile, dacă lucrurile nu reintră în normalitate. „Au luat decizia de golire a barajului în mod unilateral, deşi le-am făcut cunoscut că nu sunt de acord cu aceasta! Atât Consiliul Local, cât şi cei de la Compania de Apă din Târgovişte, au fost împotriva măsurii de golire totală, înainte de a se identifica şi asigura sursele alternative de alimentare cu apă potabilă! Să îi văd pe cei de la Sistemul de Gospodărire a Apelor de unde vor lua apa necesară, în condiţiile în care lacul de acumulare se va umple foarte greu!”, ne-a declarat primarul. În oraş au fost sistate cursurile şcolare în zilele de 13 şi 16 mai, cu aprobarea Inspectoratului Şcolar Judeţean. Oamenii se spală mai rar pe mâini, beau mai puţină apă, îşi fac treburile din gospodărie cu mare greutate şi adapă animalele cu ţârâita. La cişmelele publice au apărut deja cozi lungi şi apostrofări aspre adresate celor care vin să ia mai multe bidoane cu apă.

Lanţul fatal al greşelilor

Situaţia gravă existentă în prezent în oraşul Pucioasa se datorează unui lanţ de greşeli apărute în timp în activitatea autorităţilor publice şi instituţiilor specializate ale statului. „Hora incompetenţei” este mare şi în ea joacă, fară a mai putea ieşi din joc, următorii actori: Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Mediului, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice şi toate instituţiile descentralizate aferente din judeţul Dâmboviţa. La care se adaugă fără niciun dubiu toate Consiliile Locale şi primarii care au funcţionat în oraşul Pucioasa în ultimii douăzeci de ani. Prima mare greşeală făcută de către aceştia este lipsa totală de responsabilitate pe care au dovedit-o în funcţia publică, lăsând lucrurile să meargă de la sine, fără prevederea unor fenomene grave care ar putea să afecteze viaţa locuitorilor din zonă. Deşi au existat semnale evidente de-a lungul timpului, nimeni nu a intuit, sau nu a vrut să intuiască, faptul că într-o zi lacul de acumulare de la Pucioasa va muri prin colmatare.

Bolboci – Lacul înţesat de bacterii!

Din surse de ultimă oră, aflăm faptul că se doreşte ca umplerea urgentă a lacului de acumulare de la Pucioasa să se facă prin deschiderea masivă a stăvilarelor de la Barajul Bolboci, pentru a se asigura un debit suficient de mare în aval de acesta. Soluţia este discutabilă, întrucât distanţa dintre cele două baraje este foarte mare, al doilea motiv de îngrijorare fiind constituit de faptul că apa din barajul de la Bolboci conţine, conform unor cercetări întreprinse în ultimii ani, bacterii care ar putea să reprezinte un pericol pentru calitatea apei potabile. În acest caz, staţia de tratare a apei de la Pucioasa ar trebui să fie dotată şi cu instalaţii de tratare biologică a apei, care în prezent nu există.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, DSP Dâmboviţa are obligaţia de a se implica zilnic în controlul buletinelor de analiză a calităţii apei potabile, pentru a se evita afectarea sănătăţii locuitorilor. Conform art. 11, alin. (6) din aceeaşi lege, Compania de Apă Târgovişte, în calitate de producător al apei potabile, are obligaţia de a asigura accesul populaţiei privind calitatea apei potabile şi de a trimite aceste buletine atât la DSP Dâmboviţa, cât şi la Primăria Pucioasa. Deoarece aceste buletine de analiză reprezintă conform Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, documente pe care Primăria Pucioasa le gestionează, în această situaţie cu caracter deosebit, autoritatea publică are obligaţia de a le afişa public, spre cunoştinţa locuitorilor din oraş.

În prezent situaţia din oraşul Pucioasa este instabilă şi gravă, locuitorii aşteptând rezolvarea situaţiei prin soluţii tehnice promovate de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Dâmboviţa, în comun cu Compania de Apă Târgovişte şi Primăria Pucioasa. Indiferent de soluţiile care se vor găsi, răul pentru oraş a fost creat şi greşelile comise până în prezent se pot transforma în timp într-un dezastru. Cei care au deschis Cutia Pandorei nu au înţeles că, de această dată, pe fundul ei nu a mai rămas nici măcar Speranţa. Solicitat telefonic pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu situaţia gravă creată la Barajul Pucioasa, Constantin Caracotă, Prefectul judeţului Dâmboviţa, a declinat această solicitare printr-o tăcere totală.

2 comentarii

TOM Cc 15-05-2011 - 13:45

Si domnul ministru al mediului ce pazeste ??? are fonduri numai pt. cei din PDL si UDMR ???

kim 15-05-2011 - 22:54

Cum de locuitorii orasului Pucioasa nu au auzit de acesti delfini??sunt 14 din cate am citit, 12 morti, eu am urmarit baraju de cand au inceput golirea!(si golirea a dura ca s-a facut trebtat pe parcursul cam a 2-3 saptamani)Nimeni nu a auzit sau vazut delfini!Si aici este pusa o poza foarte vaga!….mai multe detalii??…

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult