Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Baspinar, satul lui Allah

Baspinar, satul lui Allah

scris de Doru Dragomir
204 afisari

In judetul Constanta exista unicul sat din Romania in care traiesc doar musulmani. Intentia de a transforma localitatea in muzeu in aer liber a ramas doar la stadiu de proiect. Legendele care insotesc comunitatea de la Fantana Mare (Baspinar) sunt pline de subinteles.

In marile aglomerari urbane ale Dobrogei, pe strazile si orasele asfaltate ale judetului Constanta te intrebi oare ce a vrut sa spuna Geo Bogza atunci cand vorbea atat de frumos de farmecul salbatic al Dobrogei. Nicaieri in jur, in forfota urbana nu regasesti nici maretia regelui get (la care Bogza face referire), nici exotismul dansatoarei tataroaice. Asta pana sa ajungi in satul Baspinar – Fantana Mare – la aproape 70 de km de Constanta.  Aici timpul parca s-ar fi oprit in loc. Daca te uiti pe calendarul agatat de peretele geamiei din sat, realizezi ca de fapt te-ai intors in timp, cu sute de ani. Dintr-o data nu mai esti in mileniul III, ci inapoi in 1433.

Venind dinspre satul Independenta, Baspinar iti apare in fata ochilor ca o uriasa lingura. Satul este parca asezat intr-o groapa de dimensiuni impresionante. Viata aici se desfasoara intr-un ritm propriu; nici prea repede, nici prea incet. Este un ritm impus de tot ceea ce este in jur, intr-o armonie perfecta. Cardurile de gaste care te intampina inca de la intrarea in sat se misca precum niste balerine gata sa sustina primul spectacol al vietii lor. Turmele de oi si cirezile de vaci se plimba molcom pe ulitele aproape pustii ale satului. Linistea este sparta din timp in timp, aproape cu brutalitate, de chemarea la rugaciune, la geamie.

Fosnetul istoriei se simte in aproape toate satele dobrogene; este suficient sa te opresti in loc si sa sculti suierul vantului pentru ca zgomotele iataganelor mestesugit manuite de ieniceri si spahii sa iti rasune in urechi. Insa numai in Fanatana Mare vei auzi vorbindu-se numai turceste si tatareste in orice directie ai lua-o si la orice rascruce de drum te-ai opri. Batrani si tineri, femei si copii isi duc zilele departe de forfota marilor orase, de civilizatia din ce in ce mai avansata din alte comune, inclusiv dobrogene. Traiesc dupa aceleasi reguli de sute de ani, de parca menirea lor ar fi aceea de a reaminti tuturor ca Imperiul Otoman a trecut si pe aici, a stapanit pentru cateva sute de ani aceste locuri si a lasat urme adanci, inclusiv multi, multi urmasi care sa duca traditia mai departe. Istoria satului se pierde in negura timpului, insa batranii spun ca Baspinar este mai vechi de 2000 de ani; cert este ca satul este atestat documentar doar din secolul al XII-lea. Aici traiesc 500 de persoane, in 120 de gospodarii. Sebatin Memet este liderul comunitatii musulmane din Fantana Mare. El cunoaste pe toata lumea si toata lumea, de la mic la mare, il cunoaste pe el. El este cel desemnat de comunitate sa destainuiasca misterele si sa vorbeasca despre sat. Si ii cunoaste toate povestile si legendele. In fata unui pahar cu suc si a unei  cafele turcesti ni le-a dezvaluit si noua.

Taurul mocirlit a dus la intemeierea satului

Sebatin Memet – liderul comunitatii musulmane – este o persoana deschisa si, desi destul de tanar, povesteste ca un bunic. Are glasul molcom si vorbele putin taraganate; cunoaste istoria satului Baspinar mai bine decat oricine altcineva. Cat despre legendele care s-au povestit de sute de generatii incoace, el le da farmec si credibilitate. Una dintre cele mai dragi povesti ale lui este cea legata de intemeierea satului. Memet spune ca, in urma cu sute de ani, satul era sus pe deal. Si satenii sufereau destul de mult din cauza lipsei unei surse de apa. „Intr-o zi, taurul unui satean a venit acasa mocirlit din cap pana in picioare, semn ca a dat de un izvor de apa. Asa ca, stapanul lui s-a hotarat sa-l urmareasca. A doua zi s-a luat dupa taur si a ajuns la izvor. Dupa aceea, toti satenii au coborat in vale, sa fie aproape de izvorul acesta” – povesteste Sebatin Memet.

Apa este sensul existentei satului Fantana Mare. Sensul si destinul lui! Un destin legat indisolubil de apa – fie ca vorbim de un firicel de apa indispensabil vietii, fie ca vorbim de ape mai mari, care se pare ca au acoperit candva aceste meleaguri. Istoria satului se impleteste cu cea a fantanii  care curge neincetat de sute de ani.

Satul – muzeu in aer liber

Aceasta cismea, atestata documentar din anii 1800, este singura sursa de apa de baut din sat. De aici se aprovizioneaza cu apa, atat pentru uzul propriu, cat si pentru gatit si spalat,dar si pentru adaparea animalelor din gospodarie intreaga suflare a satului. Ba mai vin si straini sa ia apa de aici pentru ca este foarte buna si are proprietatile apei plate. Sebatin Memet spune ca sunt multe familii care, saptamanal, bat drumul de la Constanta (70 km) pana aici pentru a se aproviziona cu apa. Tot el spune ca apa a fost testata in laboratoare de specialitate si este foarte curata si buna. In urma cu ceva ani, constient de bogatia ce o reprezinta satul din punct de vedere etnologic, primarul comunei Independenta, de care apartine satul Fantana Mare din punct de vedere administrativ, a demarat un proiect de natura a scoate satul Baspinar din nedreptul anonimat la care a fost condamnat. Incurajat de Ambasada Republicii Turcia la Bucuresti, de Consulatul de la Constanta si de comunitate oamenilor de afaceri turci din tara noastra, care si-au manifestat intentia de a sustine proiectul din punct de vedere financiar, primarul a vrut sa transforme satul intr-un muzeu in aer liber, care sa reprezinte un important punct de atractie turistica. Grupurile de turisti romani si/sau straini ar fi fost duse cu autocarele din Constanta pana la Fantana Mare, unde vizitatorii s-ar fi cazat acasa la localnici; ar fi mancat mancaruri traditionale si ar fi ramas peste noapte in casele traditionale. Singura conditie impusa pentru concretizarea acestui proiect ar fi fost obtinerea de fonduri de la bugetul de stat pentru a se putea face retea de alimentare cu apa si de canalizare. Oamenii din Baspinar nu pot beneficia nici macar de banalele masini de spalat rufe, din lipsa apei curente! Proiectul a ramas in aer, deoarece – in ciuda insistentelor primarului Cristea Gascan – care a facut anticamera la minister mai multe zile in sir, nu s-au alocat fonduri. Sebatin Memet ne spunea ca este convins ca respingerea proiectelor legate de Bapinar are substrat politic.

Pentru sateni, concretizarea acestui proiect ar fi fost o adevarata mana cereasca. Era o solutie pentru rezolvarea probemelor financiare cu care se confrunta. Satenii sunt, in marea lor majoritate, saraci. Traiesc din cresterea animalelor cultivarea pamantului si din pensii. 60% sunt pensionari, iar tinerii, someri. Multi dintre ei au plecat in strainatate, pentru a-si gasi de lucru si a avea un trai decent. Locuitorii din Baspinar sunt mareti in saracia lor – nu cersesc nimanui nimic, nu fura, nu se bat. Aici nu exista infractionalitate. Continua sa traiasca dupa reguli pastrate de sute de ani. Cele mai multe case sunt foarte vechi, construite in stil turcesc arhaic, din chirpic, cu doua camere si bucatarie alaturi, cu cerdac si cu gard facut din piatra. Piatra care aici se gaseste din belsug.

Potopul lui Noe sau vechiul curs al Dunarii?

Satul este inconjurat de coline calcaroase inalte de 30-40 metri, asa numitele canarale. Din loc in loc se iteste cate o pestera micuta, ca o gura stirba si hada. Pesterile nu sunt adanaci; au doar 2-4 metri in pantecul pietrei. Copiii satului se mai plimba pe aici, departe de ochii vigilenti ai parintilor. Straturile de diferite culori care se observa pe versantii canaralelor vorbesc despre vechimea acestora. Legendele spuse de localnici soptesc lucruri banuite dar niciodata demonstrate. Dupa ei, aici a fost Potopul lui Noe, dar pe aici, intr-o alta perioada, s-a aflat si vechiul curs al Dunarii. Au si o zona de verdeata ilogic crescuta pe peretii canaralei, careia ii spun belciugul lui Noe. Si care este verde tot timpul anului.

Ca a fost sau nu fundul marii pe aceste locuri, este greu de spus. Cert este ca satenii nu pot sapa nici o fantana pentru ca dau de nisip. Au sapat aproape 10 metri in speranta ca vor da de apa, dar au ajuns tot la nisip – iar asta numai in vale, in plan cu soseaua care strabate localitatea. Ceva mai sus, daca sapa dau de piatra! Oricum, satenii vorbesc despre un mare potop. Babai Asan Mamut este unul dintre varstnicii satului. Are casa frumoasa, gospodarie ingrijita si copii cu afaceri la oras. Vorbeste destul de stricat romaneste, dar este amabil cu noi si ne spune ce stie de la bunicii si parintii lui. „A fost o apa mare aici – ati auzit de Potopul lui Noe? Dar de Turnul Babel? Pe aici a fost, iar apoi apele s-au retras spre mare. Pe aici a fost si Dunarea – pe vremea lui Noe, vedeti belciugul acela din canara? Acolo isi ancorau vapoarele cand navigau pe aici”.  Si Memet Iusein, un localnic pe care l-am intalnit pe strada si s-a dovedit a fi destul de vorbaret ne-a spus ca, din batrani se stie ca la belciugul lui Noe, care este verde tot timpul anului, se ancorau vapoarele care treceau pe aici.

De unde stiau stramosii fantanenilor de marele potop biblic si cum l-au localizat ei aici este greu de spus.

Marturii ale formarii Marii Negre

Singura explicatie este ca, intr-adevar, asa s-a intamplat, cu mii de ani in urma. Intersant este faptul ca de-abia in anul 1996, 3 cercetatori americani de la Universitatea Columbia au afirmat, in urma unor studii aprofundate, ca, in urma cu 7000 de ani, in Marea Neagra a avut loc o o catastrofa soldata cu un mare potop. Conform studiilor cercetatorilor, pe atunci nivelul marii era mai scazut cu 110 metri decat acum. Marea Neagra era un lac intracontinental, separat de pragul Bosfor-Dardanele de apele sarate ale Marii Mediterane. Diferenta de nivel dintre cele doua era de 140 de metri. Din cauze necunoscute, pragul Bosfor-Dardanele a cedat, iar nivelul  marii a inceput sa creasca treptat. Apele au inaintat catre uscat cu 1 km/zi, timp de un an, un an si jumatate, pana au atins nivelul actual. Poate ca apele marii au patruns mai adanc in platoul continental, pana pe la Fantana Mare, iar apoi s-au retras si s-au asezat in actuala matca. La fel de interesant este si faptul ca in Biblie se spune ca marele potop al lui Noe a fost cauzat de ploi care au cazut fara contenire timp de 370 de zile, adica mai bine de un an…..

Privit dintr-un alt unghi, satul Baspinar pare amplasat pe fundul unui mare rau. Privind in  stanga si in dreapta satului  ai strania senzatie ca acesta a fost traversat de un fluviu lat si navalnic, ce si-a croit drum prin stanca spre mare.  Ca in orice comunitate relativ izolata, si aici legendele constituie un simbol al continuitatii; ele au insotit toate generatiile de musulmani care au trait la Fantana Mare de sute de ani incoace.  Foarte multe legende din Antichitate vorbesc despre existenta unui alt curs al Dunarii fata de cel actual. Si toti localnicii din Baspinar stiu din spusele mosilor si stramosilor lor  ca pe aceste meleaguri a curs Dunarea. Poate nu este o poveste nefondata – in antichitate Herodot vorbea de 5 brate ale Dunarii, Ptolemeu de 6, iar Polybiu chiar de 7 brate ale fluviului. Ei vorbeau despre brate navigabile ale Dunarii, de aici si povestile despre pontoanele existente si despre belciugele in care se ancorau navele.

Ca a fost potopul sau a fost un brat al Dunarii, sau si una si alta poate nu vom sti cu certitudine niciodata.

Mesterul Manole de la Baspinar

Dar legendele fantanenilor vor continua sa fie spuse copiilor si nepotilor si asfel vor fi duse mai departe.

Sus, pe deal, se afla cimitirul din Baspinar. Drumul pana acolo este anevoios, urcusul este greu, chiar si cu masina. Strabunii fantanenilor isi dorm somnul  de veci in acest cimitir aflat la 4 km, pe dealul pe care se pare ca s-a aflat vechea vatra a satului. Cimitirul, care se intinde pe o suprafata de 3 ha, este acum o adevarata padure deasa, in care nu se poate patrunde si in care animalele salbatice si-au facut salas. Cum a ajuns cimitirul padure ne-a spus tot Sebatin Memet, liderul comunitatii musulmane din Fantana Mare. Din vremuri stravechi si pana pe la mijlocul anilor ’70 fiecare mormant era marcat, pe langa piatra funerara, si de un arbust. Se plantau liliac si pomi fructiferi. In epoca moderna s-a renuntat la acest obicei, motiv pentru care doar marginea cimitirului este curata; numai aici se vad pietrele de mormant – la mai putin de 20 de metri deja incepe padurea de pe morminte. Nimeni nu stie exact cate morminte sunt aici sau din ce an dateaza ele, dar la un calcul simplu rezulta ca sunt peste 7000 de fantaneni ingropati aici. Sute de generatii…. iar legendele nu se opresc aici. Iat-o si pe ultima, povestita tot de Sebatin Memet – este povestea similara cu cea a Mesterului Manole, doar ca mesterul era musulman. Cu multa vreme in urma, nu se stie exact cand, doar batranii povestesc povestea ce s-a transmis din generatie in generatie, in mijlocul cimitirului satenii au incercat sa faca o geamie din piatra. Ziua zideau peretii, care noaptea se prabuseau. A doua zi au luat-o de la capat, iar rezultatul a fost acelasi. Ce zideau ziua, noaptea se darama. Satenii s-au speriat si si-au dat seama ca „pazitorul cimitirului” nu doreste ca aici sa se ridice o geamie. „Pazitorul cimitirului, care exista si acum aici, dar noi nu-l vedem, nu a vrut sa se ridice aceasta geamie. Stia ca va veni ziua de astazi, cu toate cate se intampla si a vrut ca cimitirul sa fie ferit de toate relele” – ne-a spus Sebatin Memet. Chiar daca geamia din cimitir nu a durat, Baspinar are toate premisele sa existe peste veacuri. Religia este foarte importanta in aceasta comunitate. Cand este anuntata slujba de vineri, batranii satului se aduna la gemie. Lasa orice treaba ar avea si vin sa se inchine lui Allah. Isi lasa incaltamintea la usa si desculti intra in casa sfanta. Se roaga nestingheriti de nimeni. Prima porunca a lui Allah catre Mohamed a fost „Citeste”. Un om care citeste, cunoaste. Cine cunoaste, traieste in curatenie, este un om sanatos. Un om sanatos este de folos societatii.

Copiii mici nu stiu romaneste

Tocmai de aceea, gradinita si scoala sunt foarte importante in comunitatea de la Fantana Mare. La gradinita merg zilnic 25 de copii. Curat imbracati, frumosi, zglobii si plini de energie, la fel ca totii copiii de varsta lor. Nici unul dintre ei nu stie romaneste atunci cand vine pentru prima oara la gradinita – nu are de  unde sa stie, pentru ca in nici o familie nu se vorbeste romaneste. Sarcina educatoarei este dificila – ea ii pregateste pe copii pentru marea intalnire cu Romania in care traiesc.

„Ursul doarme si viseaza

Ca papucii lui danseaza,

Ce sa-i dam noi de mancare?

Lapte dulce sau cafea?

Sa prinda pe cineva…”

Asa cantau copiii prinsi intr-o hora atunci cand am ajuns la gradinita. Unii dintre ei nu stiau ce canta, dar se prindeau in jocul celorlalti. Incet, cu rabdare, vor invata si limba romana. Educatoarea Emerla Aitem iubeste copiii si are multa rabdare cu ei. Ne-a spus ca incearca pe cat posibil sa vorbeasca doar in limba romana, dar e greu, in special cu cei mici. La 3 ani, pentru unii copii gradinita este primul loc in care aud vorbindu-se in alta limba decat cea pe  care o cunosc ei. Insa jocurile ii ajuta sa invete. Gradinita si ciclul primar le fac la Fantana Mare. Clasele 5-8 la Independenta, iar liceul la Cobadin, Medgidia sau Constanta. Daca vor avea carte, vor respecta prima porunca a lui Allah si poate vor ajunge oge in Fantana Mare, masteranzi cu bursa de stat in Turcia sau chiar oameni de afaceri.  Insa legendele satului in care au crescut ii vor insoti de-a lungul intregii vieti. Iar cand vor deveni, la randul lor, parinti sau bunici vor povesti urmasilor lor povestea singurului sat din Romania in care traiesc doar musulmani. Si poate vor mai adauga noi povesti despre transformarea satului lor in muzeu in are liber, daca nu-si va mai baga politicul coada.

Apa, care este destinul satenilor din Fantana Mare, este pentru ei si agonie, dar si extaz. Lipsa conditiilor civilizate de trai, care presupun apa curenta in casele lor si sistem de canalizare in sat este factorul determinant al continuarii zbaterii in saracie. Din fericire, naturii nu-i pasa de nici o culoare politica. Ea permite in continuare apei care curge neincetat de sute de ani sa fi izvorul vietii locuitorilor din satul Baspinar. Singurul sat din Romania exclusiv sub semnul lui Allah.

3 comentarii

Dorin C. 14-07-2012 - 19:36

Frumos articol. Interesant. Daca ati fost pe-acolo, as fi interesat de modul in care sint tratate femeile in acea comunitate. Asta e cea mai urita caracteristica a musulmanilor, de a trata femeile ca animalele. Asta urasc cel mai mult la ei. Din ceea ce vad ca se intimpla in alte tari musulmane, nu prea am mare respect pentru ei. Astia din satul dobrogean practica cumva Sharia? Ori sint un fel de „reformati” din punct de vedere intelectual. Au mai evoluat la creier comparativ cu cei din Afganistan, de exemplu? Sint convins ca oficial se supun legilor romane, dar pentru ca fiind atit de izolati si fiind toti musulmani, poate ca in secret isi fac de cap conform Sharia.

Tony Popescu 15-07-2012 - 00:42

Este revoltator ca nu au primit nici un sprijin de la autoritati pentru interesantul proiect de sat turistic.
Oare nu se poate ca cineva amabil si in cunostinta de cauza sa-i ajute sa obtina sprijin financiar de la Uniunea Europeana?
De pe urma unui astfel de proiect von beneficia cu totii. Sunt convins ca in tara vor putea primi ceva suport financiar de la asociatia oamenilor de afaceri turci, pentru a completa fondurile europene. ce nu se ofera deobicei in proportie de 100%.

Tom Cc 16-07-2012 - 10:41

Nu vor autonomie ca ungurii din MUCOHA????

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult