Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Caldura mare….la Cartarescu

Caldura mare….la Cartarescu

scris de Ziua Veche
5 afisari

 

Primavara mea a inceput la libraria Carturesti de pe Magheru. De ce m-am dus la Carturesti? Pentru ca e mai cald, vorba unui tanar necunoscut cu care mi s-au intersectat, stradal, pasii vietii pret de cateva secunde. Era insotit de o domnisoara zgribulita pe ale carei tample zvacnea o faramantare existentiala: “unde sa bea o cafea, un ceai, ceva?”. A extras-o el din acele abisuri dilematice susurandu-i: “Hai la Cartarescu, ca e mai cald”. Si s-au dus…Da, da, fix la Cartarescu. Cartarescu/Carturesti, cam tot aia. Ce conteaza un nume? Important e sa ajungi unde trebuie si sa fie cald!

Si, intr-adevar, e foarte cald la “Cartarescu”. E un loc unde se transpira cultura, unde nici n-ai intrat bine si deja te simti mai destept, mai cult, devii introspectiv, capeti profunzime. Deh, cartile si ceaiurile, aromele exotice, orientale, vanzatori si vanzatoarele acelea cu frunti metafizice, suras filosofic, usor ironic si maini intelectuale.

Ce noroc pe capul meu!

Un loc unde intri infrigurat, urci, cobori, o iei la stanga, faci la dreapta, priveste, admiri, te miri, te gandesti, te razgandesti iar in cateva minute esti lac de sudoare. De la atata caldura, banii s-au lichefiat scurgandu-se din portofel mai repede decat firicelul care ti se prelinge tie pe spinare.

Ceaiuri ayurvedice? A dat norocul peste mine! Si sunt „doar” 18 lei pachetelul. Ar fi bine sa luati chiar doua ca se vand extraordinar si nu se stie cand mai primim! Amestec de ierburi yoghine? Amaretto? Caramel? Bineinteles! Mergeti direct la etaj, cum urcati in dreapta, inainte de mansarda… Biscuiti cu ghimbir? Cum sa nu fie?

Agende mai scumpe decat “Viata unui om singur” a lui Adrian Marino? Cate vezi cu ochii…unele putin cam soioase, amprentate de sutele de degete usor transpirate (tot de la caldura, bineinteles) care le-au pipait curioase. 60 de lei o agenda??? Un adevarat chilipir pentru ca e innobilata de portative si note muzicale pe ambele coperte. “Notebook” de scriitor cum avea Hemingway? Mai incape vorba? Agende la reducere cu “Fata cu cercel de perla”, Mona Lisa lui Vermeer, pe coperta? S-au vandut ca painea calda! Un exemplar e la mine! In rest, adevarate covoare de cani, canute, cutiute, infuzoare, ceainice, etc.

 

Pisicuta si Isabel Allende

La mansarda e locul martisoarelor profunde, “de creator”, “handmade”, cu mesaj, cu schepsis pentru clienti intelectuali, cititi, rasati, avangardisti. Trei martisoare plus o pisicuta ingrasata cu levantica si degeaba mai astept restul la 100 de lei, ca vanzatoarea nu-mi zice decat “Multumim frumos” si intr-un tarziu, vazand ca nu ma dadeam dusa, “Mai doriti ceva?”. Dar ce era sa fac daca felina aia m-a fermecat iremediabil cu fundita ei dantelata? Cum sa rezist daca a mieunat asa sfasietor? Cum era s-o las acolo sa transpire de frica soriceilor clapaugi si grasi cat un pomelo?

De carti nu prea mi-a mai ramas cine stie ce. Poate altadata… Dar stai putin, ca pe doamna asta o stiu! E Aurora Liiceanu, care a ajuns femeie de serviciu dupa afacerea “Meditatia Transcendentala”. Mi-a placut “Prin perdea”. Sincer, n-am avut incotro. “Randez-vous cu lumea” mi s-a lipit de degete. Si doar nu era sa abandonez acolo, in caldura aia tropicala, tocmai “Planul infinit”, ultimul volum al lui Isabel Allende??? Cum as putea, in calitatea mea de admiratoare declarata a lui Allende, sa intru intr-o librarie si sa plec fara sa-i cumpar cartea? Asta e! Mai transpir o data si am scapat. Ies in strada. Cata dreptate avea necunoscutul acela tanar! Dar s-ar putea ca la Diverta sa fie, totusi, mai cald decat la “Cartarescu”. Ultima oara parca am vazut un laptop “de scriitor” la vreo 3000-3500 de lei.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult