Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj De ce mor îngerii în hazna

De ce mor îngerii în hazna

scris de Teodor Seran
4 afisari

Moartea unei fetiţe de 9 ani, care a căzut printr-o întâmplare nefericită în fosa septică de la pretinsa toaletă a şcolii, a bulversat întreaga Românie şi a focusat întreaga media asupra acestui caz. Drama s-a produs din cauza unei neglijenţe crase a conducerii şcolii, în ceea ce priveşte asigurarea securităţii copiilor aflaţi în afara sălii de clasă. Lipsa de responsabilitate a directorilor de şcoli din România faţă de soarta elevilor a devenit de mult o cutumă regretabilă. Ca de obicei, este fatalmente necesar ca mai întâi să se producă drama, ca abia după aceea să se ia măsurile care trebuiau luate aprioric. În încercarea disperată de a scăpa de responsabilitatea pentru moartea acestui copil, instituţiile şi autorităţile statului arată cu degetul, „à la gitane”, aducând argumente care depăşesc cadrul legal, fiind pe alocuri chiar năstruşnice şi penibile.

 Accidentul = sumă de greşeli

Scoala Viisoara. De ce mor îngerii în hazna

Prima greşeală: Capitală. Ea aparţine Guvernelor care au promovat o politică falimentară în cea ce priveşte finanţarea învăţământului românesc. Şcoli noi, cu bani puţini. Cu arhitectură depăşită de  designul nou al vremurilor şi cu dotări aduse din Evul Mediu. O astfel de şcoală s-a construit şi la Viişoara. Din topor, rapid fără estetică arhitecturală şi fără dotări moderne ci doar aparent funcţionale, care îi umilesc pe copii în fiecare zi. Mai precis, cu o toaletă necorespunzătoare unor copii de vârstă şcolară. Pe şleau: un WC ca la ţară, mult mai rău, pentru că nu are siguranţa acestuia. O minte îngustă a plasat groapa dejecţiilor lângă „privată”, probabil şi din lipsa banilor. O astfel de construcţie sanitară trebuie plasată la o distanţă rezonabilă de cabina de WC în sine, din mai multe considerente, printre care şi siguranţa şi sănătatea oamenilor. Dar pentru a fi pusă mai departe, era necesară o cantitate mai mare de conductă, pozată la o mare adâncime, cu o pantă corespunzătoare, ceea ce însemna în final o altă sumă de bani pentru manoperă. Bani inexistenţi.

De unde bani? De la Guvern nu, de la Primărie nu! Şi s-a făcut aşa. Fără nicio noimă, fără nicio utilitate practică. Se întâmpla în urmă cu 10 ani, o perioadă care pare a-i trimite pe cei responsabili într-o eră mezozoică, imposibil de a fi cunoscută.

A doua greşeală: Gravă. Recepţia iresponsabilă a lucrărilor de construcţie executate. Fapt aproape incredibil, niciun Inspectorat Şcolar Judeţean de Învăţământ din ţară nu are în organigramă un post de inginer constructor specializat în „dirigenţie de şantier”. La nivelul Primăriilor dăm peste altă „boală”: chiar dacă există ingineri constructori, aceştia nu se ocupă în mod special de dirigenţie de şantier pe timpul execuţiei unei lucrări de construcţii, ci este  trimis doar din când în când pe la construcţie sau la recepţia definitivă a acesteia.

Este uşor de imaginat faptul că pentru o amărâtă de fosă septică, nu s-au făcut delegări grandioase de specialişti în satul Viişoara din Damboviţa, pentru a constata corectitudinea lucrărilor executate şi pentru a o recepţiona definitiv doar atunci când ea corespunde standardelor din construcţii.

A treia greşeală: Controlul inexistent din partea conducerii Unităţii Şcolare din Viişoara. De regulă, fosele construite din beton sunt vidanjabile. Acest lucru presupune două condiţii: prima, să existe posibilitatea înlăturării capacului de beton cu care este astupată fosa septică din beton cu ajutorul unui sistem aparent facil.  De exemplu, placa să fie rezemată pe console din platbande metalice încastrate în beton. Vin vindanjorii, înlătură această placă şi aspiră cu vindanja materialul fecaloid existent în fosa septică. După  ce se încheie această operaţie, vindanjorii fixează placa de beton la loc, sprijinită pe consolele metalice. Probabil că ancheta care se va face va constata că după 10 ani de funcţionare a acestei fose septice, consolele metalice au ruginit şi s-au rupt. Cineva – o minte iresponsabilă! – s-a gândit să sprijine placa de beton pe nişte scândurele de lemn. Care indiferent dacă au fost de esenţă tare , au cedat atunci când trei fetiţe au ţopăit fericite deasupra capacului,  în jocul lor  nevinovat de copil. Aşa a apărut ACIDENTUL, care a tras de mână în spatele ei, MOARTEA.

 Vinovaţii fără vină

 Guvernul. Nu are nicio vină. E undeva sus, departe, în „Olimp” şi nu a auzit nici o dată de satul Viişoara, din Dâmboviţa. Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Nu are nicio vină. Nu a mâncat usturoi, nu îi miroase nici gura. Inspectoratul Judeţean de Învăţământ Dâmboviţa. Nu are nicio vină. Cu excepţia faptului că nu are în schemă un post de diriginte de şantier. Primăria comunei Ulmi. Primar Nicolae Vărzaru. Nu are nicio vină. Are şase sate pe cap şi nu poate să controleze toate haznalele. Profesor Loredana Stan. Directoarea Şcolii din Viişoara. Nu are nicio vină. De unde să ştie că exact acolo pe placa de beton se vor juca cele trei fetiţe? Concluzie: „neexistând niciun acar Păun, cazul a fost închis”.

2 comentarii

alexandru 16-03-2012 - 22:57

De vina pot fi proiectantul (daca asa era prevazut in proiect)sau executantul daca au ales solutia de capul lor.Unul din cei doi. Conducerea scolii pentru ce?Se vede prin beton cum este suportul? Daca se prabuseste scoala cine este de vina?Directorul scolii?E clar ca a fost o eroare de constructie.

Ghita Bizonu' 17-03-2012 - 10:47

Aiurea platbade metalice! Era suficeint ca placa de beton sa fie mai mare (cu suficeinti cemtimerti) decat gaura …. si ptr orice eventualitate bine armata !!! Ce naiba „stuu” niste latrine din epoca de scandura aceleasi ca acu 50 de ani .. put insa nu cazi in ####t Da nu sunt „proiectate” stiintific !!!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult