MUZEUL BASPUNAR

scris de Ziua Veche
35 afisari

.In mijlocul campiei dobrogene, un sat turcesc zace ascuns intre dealuri de piatra. Olane sparte pe acoperisuri, garduri de piatra daramate, case mici si prapadite. In amiaza torida de toamna nu se vad multi oameni. Din cand in cand, pe drum se intretaie doua cotigi trase de un magar, incarcate cu butoaie pline cu apa. ”Salam aleicum!”- „Aleicum salam!” Turcii se saluta scurt, grabindu-se sa ajunga cu apa la animale. Dintr-o curte ascunsa dupa o perdea de arbori se aude muzica turceasca. Din minaretul de la geamie, muezinul canta. „Allah, Ahbar!”, sopteste vantul.

 

La Fantana-Mare, am ajuns dupa ce am parcurs cei 20 de kilometri care despart satul de Bairamdede, vechiul nume turcesc al comunei Independenta. Ne insoteste Sebatin Memet, reprezentantul etniei turcesti din sat. Ulitele satului sunt intortochiate si urca spre varful dealurilor de piatra. Sebatin Memet are 55 de ani si este burlac. „Aici in sat, sunt numai turci! Exista doar doua-trei familii mixte!”. Memet ne-a suit pe un gorgan de pamant, langa un gard alb de piatra, ca sa vedem satul turcesc. In urma cu doi ani autoritatile au lansat propunerea de a declara Fantana-Mare – muzeu in aer liber. Proiectul nu s-a realizat pentru ca in sat nu exista apa curenta. Apa se aduce cu magarii de la izvorul din centru. „Vrem sa facem etno-turism, dar nu avem cum! Am putea sa le oferim turistilor baclavale si suberek, dar unde sa se spele si unde sa ii culcam? Nu prea cred ca satul va fi declarat muzeu!” In aer se simte ca Memet are dreptate. Vechiul Baspunar este un colt uitat de lume si mai mult ca sigur, suntem singurii turisti care au poposit aici. 

. 

Geantac cu aeran si ymambaildi

 

Sebatin se linge pofticios pe buze cand vine vorba de specialitatile turcesti. „Dimineata facem pentru turisti geantac, care este o coca mica si intinsa in care se pune carne tocata si apoi se da la cuptor. Se mananca cu iaurt rece de capra, tinut la racoare in beci. La pranz se face ciorba alba, cu carne tocata si musaca cu carne de vita. Seara – eeeh!- urmeaza alte minuni, spune Memet pofticios. Facem ymambaildi din vinete si orez. Ha,ha,ha! A lesinat preotul! De pofta! Chiar asta inseamna! Se face si manti, care este o foita de aluat, umpluta cu carne. Ca dulciuri se servesc suberek si baclavale. Ar exista oare undeva turisti mai fericiti decat in satul turcesc?” Minunile gastronomiei turcesti au adus in ochii lui Memet, o lumina tainica. Nu are nevasta si toate aceste mancaruri le gateste singur. Duminica se scoala devreme si arunca intr-o oala cu apa fiarta si usturoi, o suta de turte de manti. Le scoate din apa fiarta, le spala si le tavaleste prin iaurt. Are antena parabolica si prinde televiziunile din Istambul. „Stau la televizor si mananc manti! Asta e o mare bucurie!”, spune cu satisfactie. Ascultandu-l pe turc, simti ca te cuprinde pofta de geantac, manti, aeran, baclavale si suberek. Niciun miros, nicio mireasma din sat nu ne indeamna sa credem ca acestea ar exista undeva, cu adevarat. In jur, satul este pustiu, daramat si neospitalier, cu exceptia lui Memet care regreta ca nu este duminica. Ne-ar invita la o tava cu manti preparat cu carne de oaie. 

.

Primarul vantului captiv 

Primarul Cristea Gascan a lansat proiectul declararii satului turcesc drept muzeu in aer liber in urma cu doi ani. S-a bazat atunci pe unicitatea acestei localitati in Romania, pe conservarea puternica a traditiilor locale si pe promisiunea Asociatiei Oamenilor de Afaceri Turci din Romania ca vor investi bani in reconstructia satului. Turcii au pus o singura conditie: satul sa aiba apa. Primarul a incercat sa acceseze fonduri europene pentru apa si canal, dar existenta a doar o suta de gospodarii a dus la esecul acestui proiect. S-a ales solutia montarii in varful dealului a doua boilere de 5000 de litri, din care sa se alimenteze cele o suta de gospodarii. Pana una alta, proiectul satului etnoturistic a fost abandonat, primarul Gascan ocupandu-se de perfectarea unor parteneriate public-private, pentru realizarea unor campuri eoliene. In intravilanul comunei Independenta (Bairamdede) nu mai exista nicio palma de pamant liber, terenurile fiind predate in totalitate investitorilor de la instalatiile eoliene care produc curent electric. Se estimeaza obtinerea unor profituri mari si alimentarea gratuita cu energie electrica a comunei, pentru o perioada de 49 de ani. Oamenii de afaceri turci au promis ca in primavara lui 2010 vor incepe lucrarile de reabilitare pentru zece case din Fantana-Mare. „La vara, daca veti veni la mare, veti putea manca suberek si baclavale in satul turcesc!”, promite primarul Gascan. Viitorul suna bine mai ales ca pe aripi de vant vine un miros dulceag de baclavale cu scortisoara. In lipsa delicioaselor placinte turcesti, alegem singura solutie disponibila: cateva zdravene inghitituri în sec, consolandu-ne cu gandul ca in vara urmatoare vom savura aceste placinte „la mama lor acasa”, in muzeul Baspunar.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult