Muzeul National de Istorie a… jumarilor si papucilor de plastic!

A fost odata ca niciodata, ca de n-ar fi, nu s-ar mai povesti, un muzeu care chiar merita vizitat. Inaugurat in 1972, Muzeul National de Istorie al Romaniei din Bucuresti (adapostit in fostul Palat al Postei, ridicat intre anii 1894 – 1900 dupa un proiect al arhitectului Alexandru Sandulescu), a fost destinat sa fie „depozitar al celor mai valoroase obiecte ale patrimoniului istoric national”.

Pana la ultima editie a Zilelor Bucurestiului, chiar a si fost. Dar in zilele de 18 si 19 septembrie, venerabila institutie culturala a fost transformata intr-un soi de supermarket de mahala.

Ce s-a promis…

“Cu ocazia Zilelor Bucurestiului, Muzeul National de Istorie a Romaniei propune sub genericul «Povesti din Bucuresti – 551 de istorii» un program special de vizitare, precum si o serie de activitati culturale conexe”. Mai exact, onor conducerea Muzeului National de Istorie al Romaniei se lauda ca intentioneaza sa reinvie vechile iarmaroace romanesti cu atmosfera lor pitoreasca. Organizatorii au promis bunatati cum se faceau doar odinioara: prajituri de casa, carnaciori cu busuioc, ca pe vremea strabunicii, placinte cu branza, pastrama de oaie si tot soiul de minuni care mai de care mai traditionale si mai eco. Plus stergare, articole de imbracaminte realizate manual si produse de artizanat specific romanesti. Realitatea din teren – adica de pe treptele Muzeului National de Istorie a Romaniei – a fost insa cu totul alta. Asemanatoare mai degraba cu bazarul “Europa” de la capatul din Colentina al tramvaiului 21.

…Si ce-a iesit. Cu Caragiale in targ la Mosi.

Papuci de plastic si de „blanita de gaz metan” (sintetica, adicatalea, ar explica Nenea Iancu), sunca fiarta, tricouri chinezesti pline de sclipici, sampon si balsam pentru par, jumari (etichetate ca “jumeri”, da’ ce mai conteaza?), henna, stergatoare de parbriz… V-ati plictisit? Si ce daca, pentru ca mai urmeaza pitici de gradina, basmale, carnati cu boia, cosmeticale, tuica (cica “traditionala de prune”) cercei, branza de burduf, gablonzuri si tot soiul de tinichelute colorate dupa ultima moda de mahala, caciuli, canite, curele de piele, carnati cu boia, prosoape, covorase, must, “tablouri” cu subiecte de tip “Rapirea din serai” si alte alea… care numai de” atmosfera iarmaroacelor de altadata, ce au creat faima tirgurilor bucurestene de acum un secol si mai bine” (de pe website-ul MNIR citire) nu aminteau. Sublimele miresme de sunci si branza de burduf au patruns pana in holul mare, unde un grup de elevi de la liceul de muzica “Dinu Lipatti” interpreta un program de muzica de opera. Cat depsre “posibila farima din trecut”, poate alta data… In zilele de 18 si 19 septembrie nu prea a fost chip.

*    *    *

Cel care a facut posibil maretul spectacol de sunet si lumina (pardon, de mirosuri si lumina) este noul director manager al Muzeului National de Istorie a Romaniei, dr. Ernest Oberländer Tarnoveanu. Foarte interesant este faptul ca in numarul din 27 iulie a.c. al ziarului constantean “Cuget Liber”, nimeni altul decat dr. Oberländer Tarnoveanu se erija in mare aparator al muzeelor romanesti si al patrimoniului cultural national.