Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Povestea primului şantier al canalului Dunăre-Marea Neagră

Povestea primului şantier al canalului Dunăre-Marea Neagră

scris de P.C.R.
66 afisari

La 25 mai 1949, în şedinţa Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român s-a hotărât începerea lucrărilor de construcţie a Canalului Dunăre – Marea Neagră, precizându-se că acţiunea urma să facă parte din ”programul de reconstrucţie economică a ţării şi de construire a socialismului”.

Scopul construirii Canalului erau de a asigura “transportul cel mai ieftin şi mai scurt pe apă spre Marea Neagră, industrializarea regiunii de sud-est a ţării, crearea condiţiilor pentru îmbunătăţirea agriculturii, combaterea secetei care ameninţă continuu acest ţinut”. De executarea operaţiunilor de proiectare, studii şi construcţii montaj răspundea Direcţia Generală a Lucrărilor Canalului Dunăre-Marea Neagră, subordonată direct Consiliului de Miniştri.

Lucrările au început în vara anului 1949 şi au durat până iulie 1953. Proiectul prevedea un traseu cu o lungime de 65-70 de km, de-a lungul căruia erau înşirate mai multe colonii de muncă. Forţa de muncă era de trei feluri: muncă liberă plătită, cu oameni cu profesii diferite recrutaţi din toată ţara; militari în termen (dintre care unii lucrau în construcţii, în timp ce alţii erau însărcinaţi cu paza deţinuţilor politici); deţinuţi politici, cu condamnări administrative sau penale.

La 24 martie 1950, conducerea Ministerului de Interne a hotărât folosirea pe şantierele de la Canal a următoarelor categorii de deţinuţi: condamnaţii pentru port ilegal de armă şi pentru încercarea de trecere frauduloasă de frontieră şi condamnaţii pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. Deţinuţii politici erau consideraţi în actele oficiale drept ,,forţă de muncă pentru completarea efectivelor muncitoreşti”, cu statutul de ,,colonişti M.A.I.”. Ei au fost repartizaţi la muncile cele mai grele. Numărul lor a variat în funcţie de amploarea lucrărilor, sporeau mereu, ajungându-se în aprilie 1953 la peste 20.000. Condiţiile de muncă foarte grele, la care se adăugau brutalităţile ofiţerilor politici, au făcut ca numărul deţinuţilor politici morţi la Canal să fie de câteva mii, deşi datele oficiale ale M.A.I. din 1968 înregistrează un număr mult mai mic, de 656 decese. Colonelul Ilie Bădică, şeful Unităţilor de Muncă din M.A.I. declarase însă: ,,Multă vreme decesele nu au fost anunţate la Sfatul Popular”.

În pofida sumelor imense investite în construcţia Canalului şi a efortului uman, ritmul de execuţie era lent. După moartea lui Stalin, între 8-13 iulie 1953, o delegaţie a Partidului Comunist Român, în frunte cu Gheorghiu Dej a vizitat Moscova, întâlnindu-se cu liderii sovietici. Cu acest prilej, Nikita Hruşciov, prim-secretar al C.C. Al P.C.U.S. a criticat investiţiile enorme alocate Canalului, aşa încât, după întoarcerea delegaţiei în ţară, s-a constituit o comisie guvernamentală care a propus sistarea lucrărilor. 17 iulie 1953 este data încetării oficiale a lucrărilor de construcţie pe şantierul Canalul Dunăre – Marea Neagră.

ION GHEORGHE MAURER

[Preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române (11 ianurie 1958 – 21 martie 1961), preşedinte al Consiliului de Miniştri (1961 – 1974)]

Canalul Dunăre – Marea Neagră e o absurditate! Această socoteală a fost decisă datorită unei sugestii făcută de Stalin. Stalin este cel care a făcut această sugestie lui Dej, spunându-i să construiască acest canal… să-l construiască cu ăia pe care îi bagă în lagăr, adică la muncă forţată.

Când a venit Dej în ţară şi mi-a spus treaba asta, eu i-am spus: „Dragă, stai niţel. Eu nu mă pricep la construirea canalelor, dar uite, am un franţuz…” – era un avocat franţuz cu care am pledat un proces în care se judeca şi Ana Pauker şi Dej în Basarabia, adică la Chişinău, şi avocatul ăsta francez devenise directorul conducător al unei întreprinderi franţuzeşti de construcţii de canale… şi l-am chemat. Ăsta a venit în România. Încă înainte de a veni i-am spus despre ce e vorba. De aceea a adus nişte ingineri de-ai lui, a văzut terenul ăsta din Dobrogea şi mi-a explicat că construcţia acestui canal este o aberaţie. Mi-a spus: „Ăsta e teren fără piatră multă, construcţia canalului costă, întreţinerea canalului costă, aşa că n-ai ce câştiga. Cel mult se scurtează drumul cu 100-200 de km”. Şi-atuncea i-am spus lui Dej : „Uite, bă, socoteala asta e o prostie! De ce trebuie să facem canalul ăsta, ca să băgăm oamenii din puşcărie aicea, să lucreze pământul ăsta?! Facem ceva care ne costă parale şi îl folosim destul de prost, destul de greu”. Ce-a răspus Dej?! „Stalin mi-a spus. Ce vrei să fac?” I-am spus : „Mă, dacă ţi-a spus Stalin şi n-ai încotro, fă-l!…”

[C 92/ Arhiva de Istorie Orală – Radio Romania. Interviu realizat de Mariana Conovici şi Emilian Blânda, 9.05.1994] (RADOR)

13 comentarii

Viorica Ianc 20-07-2011 - 16:36

Pufoaica (bufoaica) in vremea aceea a tinut de cald la multe oase romanesti !

P.C.R. in frunte cu dej si in…spate cu stalin! Domnule Ziarist P.C.R.
Nu mai tin minte cand a murit Dej.
17 iulie ´53 data incetarii…si I.G.Maurer a fost din 11ian. 58 pana prin`74.

YAAKOV 22-07-2011 - 12:36

Ce bune erau ! Pacat ca nu se mai fabrica. Mergeau si la export, in America, ca vine comunismul si acolo.

YAAKOV 22-07-2011 - 12:43

In ziua cand a murit Dej am luat „bataia matzului” de la maica-mea. Eu voiam sa stau acasa cu niste copiii mai mari ai vecinilor, care construiau o macheta de autocamion Steagul Rosu, iar ea voia sa ma ia cu ea la cinematograful Patria, sa vada un film (o porcarie lacrimogena) cu Sarita Montiel.

Suparaciosu 20-07-2011 - 21:19

Si totusi se invarte ! Tradus…Si totusi vrem NU vrem, NE PLACE sau NU, transportul pe apa A FOST, ESTEM and va fi cel mai DESTEPT…si mai eftin…Toata stima pentru cei care si-au adus contributia la canalul Dunare-M.Neagra ( inclusiv post-mortem ). Parerea MEA, este ca nu trebuie sa ne mai fie RUSINE de trecut……TREBE sa ne fie rusine de PREZENT….restul este politica si mac-mac….treaba cu little cioc’…..

Liviu 23-07-2011 - 14:33

Canalul are mai multe functii dar eu consider ca aducerea de apa dulce prin aridul teren al Dobrogei este cel mai mare castig.

Scurtarea drumului este de 400 de km, nu de numai 100-200 de km cum a zis Maurer ! Nu stiu insa daca aceasta economie in termeni de bani este foarte mare … castigul mare insa este CA TIMP !!! Se castiga si ceva bani din taxele care se iau la tranzitarea lui.

Ce ar mai trebui sa stie cei care nu stiu inca este ca acest canal este totusi al 3-lea canal navigabil din lume, ca lungime, construit de oameni adica de ROMANI !!!

Arhimede 21-07-2011 - 08:08

Iosif Vissarionovici (Djugaşvili) Stalin: 18.12.1878 – 05.03.1953

Cercul 23-07-2011 - 01:44

Uniforma proletariatului de iarna! Pantaloni de tipul asta purtau si sovieticii pe statiile orbitale. Dar lipseste caciula cu urechi ca sa fie pur proletara.

Cercul 23-07-2011 - 02:02
Liviu 23-07-2011 - 10:08

Nu stiu unde naiba le gasiti, cum le cautati, pe unde le cautati, cum de le scriu si aia de le scriu si se straduiesc sa le puna pe un site, dar este de-a dreptul scarbos !!!

Cercul 23-07-2011 - 10:16

Rachiul de tipul asta a fost mereu bautura clasei muncitoare. Ei l-au nascocit pe santier. Doream sa arat ce creaza mintea tehnicului.
Romania a fost sub talpa acestora timp de 50 de ani, acum tot unul de-a lor Basescu vrea sa-i face pe toti romanii salahori, bautori de pufoaica si bolnavi de toate cele.

Liviu 23-07-2011 - 10:39

Incurcati rau lucrurile … Ca de obicei ! Daca puteti sa puneti santieristi si „inventiile” lor (de rahat – si la propriu si la figurat !) alaturi de tehnica inseamna ca ura d-tra are si o componenta organica !!! Si eu scriu pe aici de foarte mult timp despre facultatile tehnice care au devenit de fapt niste scoli de maistri (asta ca sa scriu intr-un sens peiorativ pentru ca din pacate ii jignesc pe maistri si tagma lor deoarece maistrii adevarati sunt intr-adevar specialisti si adevarati conducatori ai echipelor de lucru, sunt la interfata dintre muncitori si ingineri avand o experienta foarte mare atat din punct de vedere profesional cat si uman !) insa o scriu in primul rand din pozitia celui care cunaoste excat cum stau lucrurile si mai ales din pozitia celui care realizeaza ca fara inginerie si tehnic nimic din lumea asta moderna nu ar functiona ! Daca ati scrie (prin absurd !) de undeva din varful muntelui unde cresteti animale si va incalziti cu lemne as mai zice dar de acolo din fotoliul confortabil din care apasati niste butoane intr-o atmosfera placuta, in care un CD se roteste si aparatul in care este „face muzica, trecand prin fata unui aparat cu un ecran pe care se deruleaza incontinuu imagini colorate variat, multe din ele in timp real, raspunzand eventual la diverse apeluri telefonice de la un alt aparat care – culmea ! – nici nu mai are fir, iarna avand incalzire „centralizata” cu apa calda menajera la discretie, eventual cu ceva automatizari casnice, fara sa mai fie nevoie sa mai spalati nimic la mana, nici macar farfuria in care mancati, atunci va rog sa ma iertati dar seamana mult prea mult a IPOCRIZIE cele ce le scrieti pe aici la adresa ingineriloe si acelor din domeniile tehnice … Ca invatamantul tehnic a ajusn ce a ajuns este o realitate pe care si eu o desconspir de mai multi ani decat o faceti d-tra (cel putin pe acest forum …) si l acare nu numai ca nu ma raliez dar ma straduiesc sa-l indrept spre ce trebuie, adica eu chiar fac ceva, in timp ce criticand numai din fotoliu nu este fair deloc ! Mai mutl decat atat am militat si voi milita in continuare pentru cercetarea stiintifica fundamentala, pentru dezvoltarea tuturor stiintelor mai tehnice sau mai putin tehnice, deoarece totul in lumea asta se afla intr-o stransa legatura si separarea care se face este una p ecare noi oamenii o facem din diverse motive. Tot ce se intampla in viata asta, asa cum se intampla in ziua de astazi, sunt in stransa legatura si componenta tehnica are o contributie covarsitoare, fara de care lumea nu ar putea sa functioneze !!! Inchipuiti-va ca mergeti maine in laboratorul d-tra si deodata nu mai aveti gaze, apa, electricitate ! Aprindeti o lumanare, faceti focul, sapati o fantana in curtea institutului de cercetare ?!!! Nu mai vorbesc de comunicare, de tiparirea lucrarilor d-tra si cate si mai cate … Sunteti cam rau intentionat(a !) si este posibil ca ura d-tra sa vina din alte parti de natura mai sentimentala, adica subiectiva !

MOISIL al 3-lea 23-07-2011 - 10:54

Lasati-l in pace pe domnul acesta care se crede MOISIL al 2-lea, ca dansul este prieten bun cu BALAMUC Intaiul si e pe punctul de a revolutiona cunoasterea fundamentala in domeniul matematicii.
Mai bine rugati-va pentru sanatatea dansului, sa treaca de aceasta cumpana din viata si sa se faca bine.

santieristul 23-07-2011 - 12:49

Am avut onoarea sa lucrez la canal in timpul armatei tot anul 1983 la km 52 Cumpana cand excavatiile erau pe terminate . Noi cei din armata lucram la taluzarea malurilor o munca periculoasa din cauza deselor surpari de maluri..A fost o buna experienta de viata am plecat acasa si cu o suma frumoasa de bani .L-am vazut acolo in vizita de lucru si pe gen.Ilie Ceausescu si pe alti generali de armata. In primavara lui 1984 canalul a fost inaugurat cu fast de sotii Ceausescu.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult