Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Publicitatea “înşelătoarea” sirenă

Publicitatea “înşelătoarea” sirenă

scris de Teodor Seran
4 afisari

Publicitatea s-a născut atunci când industria, agricultura şi serviciile au început să aducă pe piaţă mai multe variante ale aceluiaşi produs, deosebite între ele prin calitate şi prin proprietăţi suplimentare care  le fac apte pentru lupta de concurenţă.

O societate de consum capitalistă presupune existenţa nemijlocită a unor reţele de publicitate agresive, care promovează unele produse în defavoarea altora, cu scopul precis de a acapara un segment cât mai mare din piaţă. Treptat, publicitatea a intrat în viaţa noastră, devenind o a doua umbră care ne însoţeşte în drumurile noastre. Înainte de anii ’ 90, conceptul de publicitate nu era cunoscut, studiat sau promovat ca şi catalizator pentru concurenţa de pe piaţă.

Economia socialistă planificată îşi promova proiectele tot în mod planificat şi cu aprobare politică. Pătrunderea în sistemul capitalist a României şi odată cu aceasta promovarea liberei concurenţe a impus apariţia conceptului de publicitate neplanificată, folosită acolo unde este necesară pentru promovarea unui produs. În acest mod, publicitatea a devenit un motor al economiei de piaţă, ajutând la promovarea rapidă şi cu succes de piaţă a produselor, rezultatul final al acestui tip agresiv de publicitate fiind în final creşterea consumului. Principalele însuşiri ale conceptului de reclamă, sunt: agresivitatea, oportunitatea şi necesitatea promovării ei în acea perioadă când poate avea utilitate maximă.

La începutul celui de-al doilea deceniu al acestui mileniu nu se poate imagina lansarea în consum al unui produs fără demersuri agresive de publicitate. Produsele promovate tacit, care nu beneficiează de „ trâmbiţa” publicităţii sunt sortite din start unei vânzări firave şi în final eşecului, prin pierderea segmentului de piaţă în favoarea unui produs asemănător, cu calitaţi superioare, promovat de o publicitate corespunzătoare. Există în orice perioadă economică de vârf un boom al publicităţii, când aceasta pare a fi un ajutor real al consumatorului.

Oamenii îşi doresc publicitate pentru toate produsele, dar până la un anumit punct. Există o limită de saturaţie a publicităţii făcute pentru un anumit produs sau pentru un grup de produse, atunci când ea devine abuzivă şi în final nocivă. Aceste non-calităţi ale publicităţii sunt obţinute în momentul în care, produsul sau produsele promovate în mod repetat şi într-o durată de timp destul de lungă se dovedesc a fi de proastă calitate sau şi mai grav, dăunătoare organismului uman. Până să se ajungă aici, la neîncrederea totală a consumatorilor într-un anumit produs, sau într-un grup de produse sau servicii, publicitatea îşi manifestă la modul ipocrit o altă non-calitate ascunsă marelui public: şiretenia, cu ajutorul căreia ea îi păcăleşte pe consumatori prin înşelarea vigilenţei acestora.

Aşa se explică faptul că, pentru perioade extrem de lungi, un produs care este dăunător sănătăţii consumatorilor, este totuşi cumpărat şi consumat, datorită insistenţei bazate pe şiretenie, a publicităţii. Există foarte puţine produse pe care le cumpărăm din hypermarketuri care să nu fi beneficiat de avantajele unei publicităţii înşelătoare. De regulă, aceste produse sunt cumpărate şi consumate de către un mare număr de oameni, până în momentul când apare un curent de opinie generală care întrerupe vânzarea produselor dăunătoare şi duce la dispariţia publicităţii personalizate neadecvate. Pentru o vreme, produsele dăunătoare dispar, dar forţele răului se regrupează pentru a-şi reface de regulă doar forma publicităţii şi mai puţin conţinutul ei, îmbrăcându-se într-o nouă mantie de publicitate înşelătoare. Într-un anumit moment, când cererea devine mai mare şi mai vulnerabilă, aceste produse însoţite de un nou tip de publicitate reapar pe piaţă, gata să înşele vigilenţa consumatorilor. Şi de cele mai multe ori reuşesc, întrucât furat de aparenţe frumos colorate, consumatorul uită de trecut şi de vigilenţă. Putem asemui publicitatea unui balaur nemuritor, asemănător celui din poveste, căruia dacă-i tai un cap, nu peste mult timp îi cresc alte zece. Posibilităţile de a promova o publicitate şireată şi dăunătoare pentru consumator sunt infinite. O publicitate înşelătoare se reinventează pentru că este necesar să se reinventeze. Ea are în spate în mod permanent un motor, care trebuie să funcţioneze la turaţie maximă, care se numeşte profit.

Acesta alimentează permanent reinventarea şi promovarea publicităţii, care, făcându-se în flux continuu, este capabilă să surpindă momentele în care vigilenţa consumatorului nu este trează, sau când pofta de consum cu orice preţ, nu mai ţine cont de raţiune. Succesul publicităţii înşelătoare în astfel de momente este devastator, realimentând profitul care i-a dat naştere. In general, mentalul colectiv  reţine  faptul că publicitatea este mai degrabă folositoare decât nocivă.

Chiar dacă ea promovează un produs dăunător sănătăţii consumatorilor, vina nu îi este atribuită ei în sine, ci mai degrabă producătorilor lipsiţi de bună credinţă. În realitate, cea care acţionează decisiv asupra mentalului colectiv, determinându-l să ia o decizie finală în cumpărarea produsului, este chiar publicitatea, care toarnă cu şiretenie în urechea consumatorilor sute de calităţi atractive ale produselor, inexistente, sau care par a fi reale. În acest fel se explică faptul că deşi pentru unele produse alimentare există notorietatea existenţei nocivităţii, acestea sunt totuşi consumate cu opstinaţie de către tineri. În mod identic, aşa se explică şi faptul că, deşi există notorietatea nocivităţii unor produse din hypermarketuri, care conţin aditivi alimentari (conservanţi, antioxidanţi, emulsificatori, agenţi de îngroşare, îndulcitori, stabilizatori etc.), acestea sunt totuşi cumpărate de către un număr mare de gospodine şi consumate de către un mare număr de familii, fără prea multe critici prelabile. Aceste atitudini greşite ale consumatorilor conduc la ideea că aceştia nu au încă conştiinţa faptului că adversarul lor principal în alungarea pericolului de nedorită deteriorare a sănătăţii, este publicitatea frumos fardată şi plină de un fals optimism, dar înşelătoare.

Ce va urma în viitor? În mod sigur, publicitatea nu va dispărea niciodată, atăta timp cât omul va continua să producă bunuri de consum. Un singur lucru bun se poate întâmpla şi probabil că aşa va fi: generaţiile viitoare vor deveni mai responsabile şi vor conştientiza răul pe care-l aduce publicitatea atunci când este şireată şi îndreptată împotriva sănătăţii omului. Această gândire pozitivă va stârpi definitiv capetele nocive ale balaurului, prin adoptarea unor legi care să aibă în centrul lor omul şi dreptul lui la viaţă şi sănătate, garantat de Constituţie. Vor veni acele timpuri când, o publicitate lansată în spaţiul public, nu va mai conţine niciun cuvânt în plus şi niciun cuvânt în minus, care să aducă un deserviciu ireparabil umanităţii.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult