România şi Bulgaria – O posibilă unificare a forţelor aeriene?

În ultimii ani, mai mulţi oameni politici şi experţi militari au declarat că varianta cea mai ieftină pentru achiziţionarea unor noi avioane de vânătoare de către România şi Bulgaria ar fi ca cele două ţări să-şi unească eforturile, cumpărând acelaşi tip de avioane, iar, în acest caz, întreţinerea avioanelor şi instruirea piloţilor vor costa mult mai puţin.

De asemenea, ministrul bulgar al Afacerilor Externe, Nikolai Mladenov, a propus unirea forţelor navale şi aeriene ale României şi Bulgariei. “De ce să nu avem o flotă şi o aviaţie militară comună cu România”, s-a întrebat Mladenov în cadrul unui discurs susţinut la sfârşitul lunii neoimebrie 2010, la Clubul Atlantic de la Sofia. Oficialul bulgar a dat exemplul Belgiei şi Olandei, care au forţe navale comune. Ideea pentru unirea flotei şi aviaţiei din România şi Bulgaria a fost formulată în septembrie şi de fostul ambasador francez la Sofia, Etienne de Poncins. “Bulgaria trebuie să ia o decizie cu privire la dezvoltarea forţelor sale navale şi aeriene. De ce să nu fie discutată şi crearea unor forţe comune ale României şi Bulgariei?”, a afirmat diplomatul într-un discurs de rămas bun cu ocazia încheierii mandatului său.

Chiar dacă, la o primă vedere, pot lăsa impresia ca sunt simple declaraţii, un prim pas în acest sens a fost facut spre sfârşitul lunii ianuarie 2011, când, într-un comunicat, Guvernul bulgar a anunţat că a aprobat în cadrul unei şedinţe un proiect de acord cu România pentru patrularea transfrontalieră a spaţiului aerian comun. Misiunile de patrulare comună sunt menite să garanteze securizarea spaţiului aerian în cadrul sistemului integrat de apărare aeriană al NATO. Un asemenea acord a fost semnat anul trecut şi între Bulgaria şi Grecia, se precizează comunicatul amintit. În încercarea de a face lumină asupra acestui subiect, ZiuaVeche.ro a solicitat informaţii suplimentare ministerelor Apărării din România şi Bulgaria. Ambele instituţii au confirmat existenţa unor discuţii bilaterale şi a unor proiecte de Acord privind operaţii comune de poliţie aeriană. În ceea ce priveşte posibilitatea unor negocieri legate de unificarea forţelor aeriene şi navale din România şi Bulgaria, instituţia de la Sofia a precizat că, la nivelul Ministerului Apărării, nu există negocieri bilaterale.

Răspunsul MApN

“Referitor la proiectul Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind operaţiile transfrontaliere de poliţie aeriană, Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat procedurile de obţinere a aprobării de negociere, avizare şi semnare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Documentul este similar celui care a făcut obiectul Legii nr. 163 din 01.10.2008, pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în misiuni de poliţie aeriană. După semnarea Acordului, acesta va fi supus ratificării de către Parlamentul României”, se precizează în răspunsul Ministerului Apărării Naţionale.

“Cooperarea militară bilaterală româno-bulgară este foarte bună, iar domeniile principale în care se desfăşoară această cooperare sunt: politica de apărare şi securitate, planificare, programare şi bugetare, controlul şi evaluarea forţelor armate, planificare strategică, conducere militară, apărare aeriană şi managementul spaţiului aerian, pregătirea şi instruirea trupelor, poliţie militară, logistică, topografie şi hidrografie militară, comunicaţii şi informatică, legislaţie militară, managementul resurselor umane, relaţii publice, învăţământ militar, financiar–contabil şi tehnico-militar.

Anual au loc întâlniri ale specialiştilor din cele două ţări privind managementul spaţiului aerian, având ca scop optimizarea fluxului de trafic aerian şi îmbunătăţirea siguranţei zborului. Aceste întâlniri contribuie la identificarea şi armonizarea nevoilor de pregătire a personalului pentru aplicarea procedurilor standard NATO. România şi Bulgaria cooperează, de asemenea, în cadrul următoarelor iniţiative regionale: Procesul Reuniunilor Miniştrilor Apărării din Sud-Estul Europei – SEDM şi Grupul de Cooperare Navală la Marea Neagră BLACKSEAFOR (BSF)”, afirmă MApN..

Precizările ministerului de la Sofia

“În data de 19 ianuarie, guvernul bulgar a aprobat un proiect de Acord între cele două ţări – realizat în comun de experţi ai ministerelor Apărării din Bulgaria şi România – care este legat de operaţiile transfrontaliere de Air Policing. Operaţiile de poliţie aeriană reprezintă activităţi pe timp de pace pentru apărarea spaţiului aerian, iar îndeplinirea lor este parte integrantă a sistemului de Apărare Aeriană al NATO. Consiliul de Miniştri al Republicii Bulgaria a mandatat Ministerul Apărării să semneze înţelegerea. Acesta este al doilea document de acest fel, după ce un Acord similar de Air Policing a fost semnat cu Grecia, în anul 2010 ”, susţine ministerul Apărării de la Sofia.

În ceea ce priveşte posibilitatea unor discuţii pe tema unificării forţelor aeriene şi navale din România şi Bulgaria, instituţia de la sud de Dunăre precizează: “La nivelul Ministerului Apărării, nu se poate vorbi de discuţii bilaterale privind unificarea categoriilor de forţe menţionate. Cooperarea militară dintre România şi Bulgaria cunoaşte o dezvoltare constantă, iar Ministerul Apărării din Bulgaria consideră că există posibilităţi suplimentare pentru cooperare, inclusiv construirea de capacităţi comune şi participarea la proiecte comune. Din 1994 şi până în 2010, între cele două ţări au fost semnate treisprezece acorduri bilaterale în domeniul Apărării. O versiune detaliată asupra evoluţiei Forţelor Armate ale Bulgariei poate fi gasită pe siteul oficial al Ministerului Apărării, unde este publicată o versiune în limba engleză a Cărţii Albe a Forţelor Armate ale Republicii Bulgaria”, încheie instituţia militară de la Sofia.

Lockheed Martin versus SAAB

După cum anunţa ZiuaVeche.ro, în urma solicitării de oferte pentru achiziţionarea de avioane multirol de către aviaţia militară bulgară, SAAB a trimis oferta sa (RFI) decidenţilor bulgari. Suedia devine astfel primul ofertant care a raspuns la cererea Bulgariei pentru achiziţie a 8 avioane de luptă. Oferta cuprinde informaţii detaliate despre programul Gripen şi o ofertă preliminară. Finalizarea licitaţiei este aşteptată pentru anul viitor. Următorul pas e cererea de oferte (RFP). Guvernul suedez, a răspuns miercuri 09 martie a.c., prin Agenţia pentru Apărare şi Securitate a Suediei (FXM), cererii de ofertă făcută de Ministerul Apărării din Bulgaria la începutul acestui an. Răspunsul guvernului suedez a fost înmânat reprezentanţilor Ministerului Apărării din Bulgaria de către Joakim Wallin, Şeful Direcţiei de Marketing al FXM, Magnus Gustafsson, Director Regional pentru Europa, şi Marcus Hallberg, Director de Programe pentru Sisteme Aeronautice. Din delegaţie au mai făcut parte Ambasadorul Suediei la Sofia, Helena Pilsas-Ahlin, Ataşatul suedez pe Probleme de Apărare, Per Alriksson, maiorul din Forţele Armate Suedeze Bengt Eriksson şi Directorul SAAB pentru Bulgaria, Daniel Boestad.

“Fiind deja operaţionale în cadrul NATO şi având suport deplin din partea Guvernului Suediei şi a Forţelor Aeriene suedeze, avioanele Gripen vor oferi baza pentru programe viitoare de cooperare între Suedia, Bulgaria şi utilizatorii de Gripen. Alegând Gripen, Bulgaria dobândeşte un sistem convenabil ca preţ, care îndeplineşte toate cerinţele operaţionale ale Forţelor Aeriene Bulgare,” declară Joakim Wallin, Şeful Direcţiei de Marketing la Agenţia pentru Apărare şi Securitate a Suediei (FXM).

SUA ar urma să trimită României un document privind eşalonarea unei eventuale plăţi pentru achiziţionarea de avioane F-16 în uz urmând ca, în cazul în care partea română va fi de acord, să fie transmisă oficial o nouă ofertă de achiziţionare de avioane, au declarat pentru Mediafax surse militare. Documentul care va conţine informaţii despre modalităţile de plată este aşteptat la Bucureşti în luna aprilie sau la începutul lunii mai. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat în martie 2010 propunerea MApN de achiziţionare a 24 de avioane F-16 în uz . Achiziţionarea avioanelor F16 aprobată de CSAT costă aproximativ 1,3 miliarde dolari. Ministerul Apărării preciza la acel moment că cele 24 de avioane aprobate de CSAT sunt variantă Block 25, revitalizate şi complet echipate, iar pachetul cuprinde asistenţă tehnică pentru o perioadă de 3-5 ani şi pachet de suport logistic, simulatoare de zbor, pregătirea personalului navigant şi tehnic, transportul, adaptarea infrastructurii de la sol, muniţia, armamentul, costuri administrative. Emil Boc a declarat, însă, la începutul lunii august 2010 că Guvernul nu dispune de bani pentru avioanele F16, răspuns oferit la doar două zile după expirarea termenului până la care România trebuia să achite o primă tranşă de bani.