Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Târgovişte, capitala supermarketomaniei

Târgovişte, capitala supermarketomaniei

scris de Teodor Seran
43 afisari

În Târgovişte cu greu găseşti o croitorie sau o cizmărie. Dacă vrei să ascuţi nişte cuţite nu ai unde, pentru că în oraş nu mai există niciun tocilar.

Supermarket - promotii inselatoare

Nu mai există „nicio berărie, nicio regie şi niciun hoţ de cârciumar”. La o distanţă de maxim 500 de metri întâlneşti în schimb un supermarket care îţi oferă de la „ac la elefant”: toate mărfurile posibile. Dacă în alte oraşe trebuie să te urci în maşină pentru a ajunge la un supermarket aflat de regulă la marginea oraşului, la Târgovişte nu este necesar să faci acest efort, întrucât găseşti supermarketul în centrul oraşului, sau chiar la tine în cartier. Că vor, că nu vor, târgoviştenii cumpără „în draci”, pentru că ispitele sunt prea multe, ieşind în calea lor ca ciupercile după ploaie.

Tradiţie scurtă, proliferare maximă

Supermarketurile au apărut în viaţa târgoviştenilor începând cu toamna anului 2003. Privit cu neîncredere şi cu un oarecare dispreţ, primul magazin alimentar din familia botezată cu nume englezesc, şi-a deschis porţile în centrul oraşului, construit pe un teren smuls din suprafaţa uzinei de mare tradiţie în oraş, producătoare de utilaj petrolier. A fost nevoie de o perioadă scurtă pentru ca oamenii să se convingă că noul magazin le economisea timp şi bani. Exodul spre acest prim „mamut” comercial a fost total şi a marcat victoria acestor tipuri de magazine în comerţul local. Senzaţia stranie şi stânjenitoare a „plimbării” cărucioarelor printre rafturi a dispărut după câteva luni, obiceiul de a face cumpărături la supermarket devenind o îndeletnicire de „bon gout”. Profitul primului magazin de tip occidental a fost atât de categoric, încât i-a determinat şi pe alţi investitori să deschidă astfel de supermagazine. Al doilea supermarket a apărut la o distanţă de 100 de metri de primul „mohican” victorios.

Viaţa ca un cărucior de supermarket

Supermarket - abudenta ia ochiiAl treilea magazin alimentar „mamut” a apărut la o distanţă de 300 de metri de primul. La fel de mare şi oferind la fel de multe mărfuri pe care orice cumpărător nu le poate refuza. În oraş au apărut gusturile şi curentele favorabile pentru unul sau altul dintre magazine. Cumpărătorii s-au împărţit în fani ai unui anumit supermarket, teoria zvonului acţionând ca o avalanşă pe un versant de munte abrupt. Supermagazinele au fost clasificate în funcţie de gusturi dar mai ales în funcţie de grosimea portofelului. Chiar dacă preţurile mărfurilor erau sensibil egale, un supermarket era al „nevoiaşilor”, unul al „middle class”, iar altul al clasei de „sus-puşi”. În discuţiile cotidiene a apărut o undă de dispreţ al unora mai „groşi” la pungă faţă de cei care îşi fac cumpărăturile în supermarketul „muncitoresc”. Toate cele trei supermarketuri aflate în centrul oraşului erau în permanenţă super-aglomerate. Obiceiul de a plimba cu nonşalanţă căruciorul printre rafturi a devenit mai mult decât un hobby. S-a transformat într-un nou mod de existenţă.

Invazia

Supermarket - ambalajul vinde marfaDoar câţiva ani au avut parte de linişte „granzii” din centru, dezvoltatorii acestor tipuri de investiţii promovând cu un simţ practic dus până la cinism, realizarea unor supermagazine mai mici dar utile şi aducătore de profit rapid „la locul faptei”. Mai precis, au fost construiţi nişte „pui” de supermarket în cartierele populate ale oraşului. În micro- raionul din nordul oraşului au fost construite două supermagazine, unde locuitorii îşi fac cumpărăturile necesare atunci când nu au timp să meargă până în centru. La doar 500 de metri, în cartierul de est a apărut un alt supermagazin de talie mijlocie, la fel de frecventat de locuitorii din zonă. În cel mai mare cartier din oraş, aflat în zona de sud, a fost construit imediat un supermarket de talie mijlocie-mare, care a furat şi el o parte din „fanii” cumpărători ai magazinelor din centru. Între timp, centrul a contraatacat şi el, prin apariţia unui alt supermagazin, este adevărat cu profil nealimentar, care nu a defilat prea mult de unul singur, pentru că la ieşirea din oraş spre Sinaia, a apărut un „supermamut” de acelaşi profil. Se pare că la un moment dat lucrurile au scăpat de sub control, noi supermagazine apărând în cascadă: unul în cartierul de sud, alte două în centrul oraşului şi încă unul în zona Pieţei de Ruşi. Asaltaţi din toate părţile de supermagazine, locuitorii oraşului au trecut rând pe rând prin stări diferite: de la zăpăceală şi aiureală, la supercheltuială şi în final la plictiseală. Locuitorii oraşului trec frecvent printr-o stare aiuritoare de „bulibăşeală” în alegerea unui supermagazin sau altul, care îi determină sa ia deciziile greşite. Imaginile pozitive sau negative ale celor 13 supermagazine şi multitudinea de promoţii benefice sau nu pentru punga consumatorului s-au amestecat atât de mult, încât nimeni nu mai este capabil să catalogheze un supermarket drept bun sau rău sau să recomande unul singur, capabil de a fi total satisfăcător. Predomină un haos niciodată limpezit, care creează confuzii şi generează în urma cumpărăturilor frustări inexplicabile şi regrete amare de ordin pecuniar. Există prea multe moaşe care lasă de fiecare dată copilul cu buricul netăiat, cumpărătorii rămânând cu gustul amar a unei alegeri prost inspirate. În ciuda existenţei unui număr de 13 supermarketuri, a 13 „găuri negre”, număr supradimensionat pentru cei doar 70000 de locuitori ai Târgoviştei, zilnic se face vânzare la maxim, fiind atraşi spre rafturile supermarmagazinelor mii de cumpărători. Este preferată comoditatea dată de găsirea tuturor mărfurilor într-un singur loc, alergăturii obositoare prin magazinele mici, cu un sortiment mic de mărfuri. Cu cât comoditatea devine mai mare, drumul de la „ac la elefant” devine mai mic şi presărat cu pseudosatisfacţii care vor atrage în viitor şi mai multe supermarketuri. Abia în momentul în care fiecare cumpărător va avea parte de supermarketul lui personal, se pare că se va pune şi problema existenţei banilor pentru cumpărături. Secolul XXI va fi un secol al supermarketomaniei, sau nu va fi deloc.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult