Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Un sprit vara in Ardeal

Un sprit vara in Ardeal

scris de Ziua Veche
4 afisari

Romanii nu sunt nici pe departe o natie controversata, deşi unii dintre vecinii nostri si nu numai, au incercat sa ne atribuie obiceiuri si mentalitati care ating negativ renumele unui popor. Ceea ce i-a unit permanent pe romanii din Ardeal, Moldova si Muntenia a fost existenta unei  stari de exceptie a mentalului colectiv, pe care de-a lungul timpului ne-a placut sa o numim  „spirit romanesc”. Aceasta bucurie existentiala nu poate fi definita, pentru ca ea doar se simte,  fara a putea fi redata in cuvinte. Pentru ca si-ar pierde farmecul si nu ar mai fi inefabilul necesar din sufletul nostru. Am plecat in Ardeal, sa cautam o farama de spirit romanesc si sa ne alungam temerea ca el nu mai exista.


Pe urmele lui Sadoveanu

Iesim din Ramnicu Valcea si intram pe Defileul Oltului, cu tinta precisa: Alba Iulia. In varf de sezon turistic, statiunile Calimanesti si Caciulata nu sunt nici pe departe intesate cu turisti. Se vede cu ochiul liber ca hotelurile cu multe stele sunt goale. Lipsite de agitatia turistica, statiunile si Valea Oltului par  triste. Chiar si apa raului pare mai inchisa la culoare, desi la Brezoi este primenita de navalnicul Lotru. Intrarea in Ardeal este anuntata de aparitia caselor asezate cu calcanul la strada si cu porti inalte de cetate, celebrele case ardelenesti, lipite una de cealalta, dar cu existente secrete. Din goana masinii nu putem sa ramanem cu prea multe imagini in memorie despre Sibiu, Hermannstadt-ul sasilor, din care acestia au fugit spre zari mai bune din tara stramosilor lor. Desi nu are decat doua benzi, esti anuntat de catre indicatoare ca soseaua spre granita este un drum european, adica un  „E”. Alunecam prin Ardeal insotiti in stanga intr-o zare greu vizibila de lantul muntilor si in dreapta de nesfarsite dealuri. Cu 20 de kilometri inainte de Alba Iulia, parasim „Europeanu’” si intram pe Valea Sebesului, pe un drum surprinzator de neted, aproape impecabil. Vom poposi pe Valea Frumoasei, acolo unde Sadoveanu, indragostit de frumusetea naturii, venea sa scrie , neuitand sa ia cu el si pusca de vanatoare.

Casa de vacanta din codru

In Romania exista atat de multe frumuseti montane, incat cu greu se poate face o clasificare obiectiva. Cu siguranta, Valea Frumoasei isi merita numele. Muntii semeti sunt  imbracati in straie de paduri, sansa care probabil nu va mai fi oferita generatiilor viitoare. Trecem peste apa vijelioasa a Sebesului si poposim la Ioan Sabau. Casa de vacanta este situata pe coasta unui munte mai mic, de pe varful careia padurea pare a se prabusi peste acoperis. Ne aflam intr-un colt de rai romanesc, care ne razbuna pentru toate valurile de caldura si raurile de transpiratie suportate in vara secetoasa. Primul element al spiritului romanesc este depistat imediat: se pune de gratar! In foisorul inalt din curte se afla o masa lunga, la care ne asezam ca la o sedinta a Dietei de la Cluj. Si pentru ca ardeleanul este ospitalier, pe masa apar imediat sticlele cu bautura pentru oaspeti. In primul rand sticla cu vinars ardelenesc de 60˚, coniacul natural, gomosul Wiskey si mai modestul, intre atatea grade mari, vin.  Taberele asezate la masa verde incep discutiile de „incalzire” si tatonare. Din mise-en-place nu lipseste buna-dispozitie afisata de catre toti convivii de la masa la vederea sticlelor cu licori bahice atat de diferite. Ioan Sabau, gazda noastra, este inginer la Compania de Apa din Alba Iulia. A fost nu demult in delegatie la Bruxelles si la restaurant a cerut 100 de grame de coniac. A fost refuzat.

{gallery}gallery/08/seran_sebes{/gallery}

„Portia maxima este de 40 de grame!”, i-a explicat chelnerul. A cerut de trei ori coniac, ca sa bea „otara” de tarie. La intoarcere, delegatia a oprit la Viena. „Oras imperial! Curat, ca in laborator! Taiteii de la Viena sunt ca si taiteii de la Sebes! Sau taiteii de la Sebes sunt ca si cei de la Viena! Sarmalele de la Viena sunt ca si sarmalele de la Sebes!” – „Inseamna ca aici la Sebes, traiti ca la Viena?”, intreaba aparent sincer Neluta. Este inginer, este muntean si face parte din neamul „miticilor”.- „ Eu iubesc toti „ miticii” din Romania, dar nu sunt de acord cu modul de comportare al acestora!”, schimba subiectul Ioan Sabau, intaratat de ironia fina. Este convins ca tot raul din tara se afla concentrat in Bucuresti. „ Acolo se invart banii, acolo infloreste spaga, acolo se fac averi!” Munteanul Neluta se face ca nu aude si schimba si el vorba: „ In zona asta se poate face  turism ca lumea!” – „ Ce turism dom’le! – se revolta Sabau. Noi am dat hotelurile la chelneri, in timp ce bulgarii le-au vandut la pachet marilor companii de turism! Urmarea: timp de douazeci de ani in turismul romanesc doar s-a supt si s-a muls!” –„ Obicei romanesc!- opineaza Neluta.-„ Uite tot un obicei romanesc: un vecin al meu a lucrat la Combinatul de Ciment toata viata. In fiecare zi pleca acasa cu trei caramizi pe care le scotea in traista de mancare. La pensie stransese deja 20000 de caramizi, suficient sa-si construiasca o casa. Dupa ce regreta acum romanii? Dupa faptul ca nu mai pot sa plece cu nimic acasa de la locul de munca!”, este convinsa gazda noastra, umpland  paharele cu vinars de 60˚.

Problema chinezilor

„ Am discutat cu un chinez! O zi întreaga!”, anunta  grav Nelută. Zicea: „ Avem de luat de la americani sute de miliarde de dolari! Vindem in America pe rupte si ne roaga sa luam si de la ei, dar nu le luam nimic!” Americanii sunt acum la cheremul chinezilor!” Ioan Sabau nu poate sa lase ca discutia sa fie condusa de un „mitic” si promoveaza o poveste autohtona. Tot cu chinezi. -„ In 1981 exportam masini unelte, freze, de la Cugir in China. Directorul de la Strungul Arad a insotit marfa pentru receptie. La Shanghai, cand s-au desfacut lazile au gasit frezele cu suruburile cazute si trusele de scule goale. Chinezii au spus: noi caram pamant cu sacul si il punem pe piatra, ca sa cultivam orez, sa-l vindem si sa va dam voua 1000 de dolari pe o freza fara suruburi!” S-au dus dracului relatiile cu chinezii!” Neluta mai baga si el o „ petarda”: „ Ce mai fac chinezii in ultimul timp? Va spun eu! Cumpara teritorii intregi prin Africa pentru materie prima. Ar veni si la noi cu bani, sa ne faca autostrazi, dar nu ii lasa europenii!”  Nu mai este timp pentru manifestarea spiritului critic universal al romanilor pentru ca, vorba aia: „ teoria ca teoria, dar practica conteaza!” Trecem toti la partea practica: devorarea gratarului! Friptura de porc, carnati si pulpe de pui la gratar. Obligatoriu cu vin de Ardeal. Fara apa. Ca sa nu stricam vinul.

Problema oltenilor

Vinul fara apa, dezleaga repede limba.- „ Ma duc in piata la Alba si dau acolo peste un oltean!- povesteste Ioan Sabau – No, cum ii?- Asa ma simt de bine de parca as fi in Germania!, zice olteanul bucuros. Uite cum sta remorca mea noaptea langa trotuar si nu se intampla nimic!- Si care-i baiul?- Baiul e ca in Craiova, zece minute daca lasi remorca in fata portii dispare! Trece pe langa ea si o ia!”Ne propunem sa facem a doua zi  un test in piata la Alba Iulia. Sa lasam o bicicleta sau un scuter, sa vedem daca dispar. Spiritul romanesc, obosit la aceasta ora si nepregatit pentru o astfel de incercare, refuza categoric experimentul.

Problema WC-urilor publice

Ioan Sabau a fost in aceasta vara, la Paris. A vazut Palatul Versailles si muzeul Luvru, dar s-a intors dezamagit.- „ Nici Parisul nu are WC-uri!”, ofteaza. Experientele romanesti in acest domeniu l-au deprimat. Necazurile au venit unul dupa altul. Dupa ce a venit de la Paris a fost la Bucuresti. La o conferinta la „ Crown Plaza”. S-a dat jos din autobuz la piata Victoria si a luat-o pe jos pe Kiseleff sa faca o plimbare. Proasta inspiratie! „Pentru ca nu dupa mult timp mi-a venit sa fac pipi! Am gasit un WC ecologic, la care era coada! M-am asezat la coada si vine unu’ la mine. Zice: nu-mi tii si mie straita, ca iti tin si eu diplomatul! M-a lasat masca! Daca aveam dolari in diplomat?  I-am zis: lasa-ma nene in pace, ca nu fac decat pipi! Si strang din buci si inaintez, si strang din buci si inaintez, si cand deschid usa la ecologic, mi-a venit rau de miros! Fugi la Plaza! Intre timp, se rasculasera si intestinele, in care aveam vreo 12 atmosfere! In subsolul de la Plaza i-am zis femeii de la toaleta: doamna, iti dau o ruda de salam, iti dau o plasa de slanina,  iti dau zece euro, numai sa ma lasi in cabina ca explodez! Am intrat în WC si m-am simtit ca un rege!” Ardelean puternic, cu traditia romaneasca in sange,  Ioan Sabau isi aminteste de viata de la tara, pe care o regreta. Crede ca civilizatia a distrus spiritul romanesc sanatos.- „ Noi romanii, suntem frati cu codrul!  Ne pisam pe frunze, dar astia de la oraa, care se pisa numai in WC, se inhiba in fata frunzei! Tatal meu spune mereu asa: eu in fata ceramicii ma inhib! Nu pot sa-mi fac treburile pe un zid, vreau sa mi le fac in gradina! Baiatul, crescut numai la bloc si numai cu WC in casa, nu poate sa se pise pe camp! Unde e atunci spiritul romanesc?” Propun colegilor mei sa incepem sa bem spritul cu apa, pentru a evita ca pana la urma sa cautam spiritul romanesc pe alte meridiane sau in existenta unor dezastre pe plan  mondial. Se ridica  o singura obiectie: „ Niciodata sa nu pui apa in vin, sa pui vinul in apa! De ce sa strici vinul? Mai bine strici apa!” Nu l-am ascultat pe Ioan Sabau si am stricat pana la sfarsit tot vinul. In noaptea senina de vara  nu se mai auzea, la un moment dat, decat clinchetul paharelor pline cu sprit de Tamaioasa+Feteasca+Riesling si vocea cu accent ardelenesc a inginerului Sabau, care – asa cum ii sta bine unui ardelean adevarat! – se arata in continuare hotarat sa lupte pentru impunerea spiritului romanesc in comunitate: „ I-am zis Presedintelui Consiliului Judetean Alba, care este oltean, ca nu este posibil sa vii de la Oasa la Sebes, doua ore cu bicicleta si sa nu ai unde sa faci pipi!” In tacerea noptii s-a auzit la un moment dat vocea codrului, care ne dojenea bland:  Veniti la noi! Ati uitat ca suntem frati? Si-avem si brandul de tara!

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult