Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Viaţa ca un „norocel” nenorocos

Viaţa ca un „norocel” nenorocos

scris de Teodor Seran
24 afisari

Într-o ţara în care omul în sine nu valoreaza mai nimic, abuzurile din partea autorităţilor şi instituţiilor au loc zilnic, rămânând de cele mai multe ori necunoscute şi lăsând în urmă suferinţe pe care nimeni nu le curmă. Atunci când cei supuşi abuzurilor sunt bătrâni şi neputincioşi, intensitatea nedreptăţii este de două ori mai mare. O bătrână de 78 de ani din comuna dâmboviţeană Bezdead a avut neşansa de a cunoaşte faţa hâdă a nedreptăţii şi urmările nefaste ale abuzurilor din partea funcţionarilor statului.

Viaţa, aşa cum e ea. Amară.

Maria Pascu

Bătrâna din faţa mea este pipernicită şi slabă. Din puterea pierdută a unui om în vârstă, mai există ceva care reaminteşte de vremurile tinereţii: puterea de a povesti despre viaţa ei amărâtă. A dus o viaţă grea, cu multe întâmplări triste. La început a rămas văduvă şi a trebuit să crească singură doi băieţi doar din munca grea a oamenilor de la munte. A avut mai tot timpul vaci, cai şi porci. Vara mergea pe dealurile din preajma comunei să cosească iarba pentru fânul de iarnă al animalelor, împreună cu doi-trei bărbaţi tocmiţi. A învăţat să înhame caii şi să meargă toamna după lemne în pădurea de pe muntele Zlacu, sau să facă „ chirii” pentru oameni, cărând piatră şi nisip din gârlă. Când era vremea de adunat prune îi lua şi pe băieţi, iar când venea timpul de făcut ţuica la povarnă, rămânea câteva nopţi acolo, să nu fie dijmuită de către povarnagii. Cei doi băieţi nu au făcut prea multă carte. I-a luat de mici la muncă şi cu munca au rămas. I-a însurat pe amândoi, pentru cel mare reuşind să facă şi o casă, pe aceeaşi uliţă cu ea, puţin mai la deal, aproape de islaz. Pe cel mic l-a păstrat acasă lângă ea, ca să nu fie singură la bătrâneţe. Nu ştia ce îi va rezerva viitorul. Dacă ar fi ştiut, ar fi plecat atunci departe, peste dealurile din faţa casei, într-un alt sat şi într-o altă lume.

Fiul cel rău şi risipitor

„Mă bate maică şi mă dă afară din casă! Când bea, mă scoate cu forţa afară în frig şi nu îmi dă voie să intru în casă! Mă ascund şi eu în grajd, lângă văcuţă şi stau cu mâinile îngheţate la nările ei să mă încălzesc!” La 78 de ani, Maria Pascu plânge şi povesteşte cât de grea este viaţa ei alături de un copil care te înjură şi te bate, uitând că eşti mama lui. Ani de zile a trăit sub teroare, fără să îl reclame pe fiul ei la poliţie pentru tratamentul inuman la care era supusă. Îi era ruşine de oamenii din sat să îl reclame. Când nu a mai putut să suporte bătăile şi scandalurile l-a reclamat pe fiul ei la poliţia din comună. Simţea de la zi la zi că o lasă puterile şi că nu mai suportă comportamentul agresiv al băiatului. De fiecare dată când reclama la poliţie că a fost agresată, venea un poliţist care îl amenda, sau nu, pe fiul agresor şi scandalagiu. A doua zi, după o partidă lungă de beţie, fiul bătăuş relua acelaşi tratament agresiv şi umilitor. „M-a bătut într-o zi şi m-a băgat cu capul în şanţul cu apă! Atunci m-am lovit la tâmplă! Altă dată m-a bătut şi m-a târât prin curte şi mi-am rupt mâna!”, spune cu amărăciune în glas. Bătrâna nu are pensie, pentru că toată viaţa a muncit cu caii, la fân sau la prune. Acum are un ajutor social de la Primărie, de 85 de lei. Se descurcă greu, dar are pretenţii modeste. Mai rău este că de cele mai multe ori, din puţinul ei, fiul cel rău îi fură mai mult de jumătate. Mai ales ce strânge cu greutate pentru lungile luni de iarnă. Este bătrână şi neputincioasă şi nu se poate împotrivi atunci când băiatul îi fură mălaiul, fasolea, cartofii sau lemnele de foc. De ajutat, nu o ajută nimeni. Doar băiatul cel mare îi mai dă din când în când ceva de mâncare sau îi mai aduce câte o căruţă de crăci, pentru foc. Să-şi facă o mămăligă, pe care să o mănânce cu laptele de la văcuţă.

Lege fără pedeapsă

În 2008, Maria Pascu nu a mai putut să îndure tratamentul agresiv al fiului său şi furturile repetate din casă. S-a adresat justiţiei, cerând ca acesta să fie evacuat pentru comportament violent şi furt din avutul personal. I s-a dat dreptate, obţinând hotărârea de evacuare a fiului său din casa părintească. În ultima clipă, a vorbit inima de mamă şi în loc să cheme executorul, l-a iertat şi l-a lăsat să rămână în continuare în aceeaşi curte cu ea. Inima de mamă a făcut o greşeală fatală pentru că a doua zi după împăcare, scandalurile, bătăile şi furturile au reânceput. A fost obligată să revină în instanţă, pentru a relua procesul de evacuare. De data aceasta era convinsă că va trebui să nu mai asculte vocea inimii.

Un poliţist îşi arată „colţii”

În dimineaţa zilei de 26 noiembrie 2011, Maria Pascu a auzit nişte zgomote ciudate în podul casei. A ieşit cu teamă în curte şi a văzut scara rezemată de gura podului. A crezut că în pod au pătruns nişte hoţi, dar a constatat cu stupoare că fiul ei împreună cu soţia cotrobăiau în colţul de pod în care ţinea fasolea, mălaiul şi cartofii.  Pe scară a apărut băiatul cu un sac umplut pe jumătate cu mălai. A înjurat-o scurt, a îmbâncit-o şi a dispărut cu sacul în camera de la drum, unde locuiesc cei doi soţi. Disperată, bătrâna s-a hotărât să cheme în ajutor Poliţia. A mers alături, la o vecină, pe care a rugat-o să dea telefon la „112” şi să solicite prezenţa unui poliţist la faţa locului. După aproximativ o jumătate de oră, în faţa casei a oprit o maşină de poliţie de la „ Secţia de Poliţie Rurală nr. 11” din Pucioasa. Se cuvine să amintim aici, faptul că reforma din Ministerul Administraţiei şi Internelor a lăsat comuna Bezdead, fără post de poliţie local. O comună cu peste 5000 de locuitori şi şase sate a fost lăsată fără protecţia oamenilor legii. Oficialii de la MAI au gândit „ profund” şi au considerat că pentru Bezdead şi pentru alte comune din jur este suficientă o secţie de poliţie rurală cu sediul la Pucioasa, aflată la circa 15 kilometri de comună. În aceste condiţii, ce putea să facă o bătrână înfricoşată şi agresată de propriul ei fiu, în timp ce acesta îi fura alimentele pentru iarnă din pod? Singura soluţie omenească era să facă un apel telefonic la „112”, pentru a solicita să îi vină cineva în ajutor. Ceea ce a şi făcut, prin intermediul vecinei. Din maşina poliţiei a coborât agentul şef adjunct Iosif Norocel, de la „Secţia de Poliţie Rurală nr. 11” Pucioasa. Iată modul incredibil în care şi-a executat agentul şef adjunct Norocel atribuţiunile de serviciu, pentru care este retribuit din banul public. Bătrâna Maria Pascu l-a dus la gura podului şi i-a adus la cunoştinţă faptul că în pod se află cei doi soţi, fiul împreună cu soţia, care nu furaseră încă tot ce se putea fura. Agentul şef adjunct Norocel nu îi somează pe cei doi soţi să părăsească podul casei şi nici nu catadicseşte să urce personal în podul casei, pentru a constata infracţiunea. Tot ceea ce face poliţistul, este să îi ia o declaraţie bătrânei, iar în final să îi aplice o amendă contravenţională în valoare de 500 lei, pentru folosirea abuzivă a serviciului telefonic „112”,  fără să îi aducă la cunoştinţă bătrânei acest lucru şi fără ca aceasta să fie de faţă la întocmirea procesului verbal de contravenţie, cu seria AP, nr. 2456331/ 26 noiembrie 2011. După care, agentul şef Norocel se suie în maşină şi pleacă la Pucioasa. După aproximativ 10 zile, Maria Pascu primeşte acasă prin Poştă „procesul verbal de contravenţie” întocmit de poliţist, din care află cu stupoare, că a fost amendată cu suma de 500 lei, datorită faptului că a chemat în ajutor Poliţia, în mod abuziv,  prin intermediul serviciului telefonic „112”! Acesta este modul în care Poliţia Română înţelege să apere interesele cetăţenilor şi să îşi îndeplinescă atribuţiunile! Prin abuz şi încălcare a drepturilor cetăţenilor aflaţi în situaţii limită! Această femeie bătrână trăieşte din 85 lei pe lună, reprezentând ajutor social. Vine un poliţist care nu îşi cunoaşte atribuţiunile şi care interpretează greşit legile ţării, călcând în picioare destinul unei femei. Despre conştiinţă şi despre deontologia profesională, nu mai are rost să vorbi

Un om bătrân pe drumul aspru al l

În anul 2010, Maria Pascu introduce cerere pentru acţiunea de evacuare a fiului său şi a soţiei acestuia din casa situată în comuna Bezdead, nr. 163, judeţul Dâmboviţa, pentru comportament violent manifestat de ameninţări şi bătăi suportate de cei doi şi pentru pricinuirea unor pagube materiale. Prin sentinţa civilă nr. 476/ 01 aprilie 2011, Judecătoria Pucioasa dispune evacuarea pârâţilor din imobilul „casă de locuit”, situat în Valea Morii nr.63, comuna Bezdead, judeţul Dâmboviţa, aparţinând „reclamantei Pascu Maria”. În luna octombrie 2011 Tribunalul Dâmboviţa, emite decizia civilă nr. 283/ 06 octombrie 2011 prin care respinge ca nefondat apelul declarat de fiul bătrânei şi soţia acestuia, menţinând sentinţa de evacuare a acestora. Recursul declarat de cei doi la Curtea de Apel Ploieşti este respins de către această instanţă. Sentinţa instanţei de fond, rămâne definitivă şi irevocabilă. În următoarele săptămâni urmează să aibă loc executarea acestei sentinţe definitive şi evacuarea fiului recalcitrant. Alungarea răului şi aflarea dreptăţii a costat-o pe Maria Pascu aproape trei ani din viaţă şi mulţi bani cheltuiţi. În tot acest timp a trăit sub teroare, de care a încercat să scape reclamând comportamentul violent al fiului ei la instituţiile abilitate ale statului. Niciuna dintre acestea nu i-a dat dreptate bătrânei şi nu a înţeles calvarul prin care trece. De fiecare dată când a reclamat comportamentul violent al fiului ei, manifestat prin agresare fizică şi verbală, a primit un răspuns negativ din partea instituţiilor specializate. Iată câteva din aceste răspunsuri primite de la Poliţie şi de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa:  1. Rezoluţia nr. 1131/P/2009, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, prin Procuror GEORGIANA MURARU, prin care se propune NEÂNCEPEREA URMĂRIRII PENALE pentru fiul bătrânei, pentru infracţinea prevăzută şi pedepsită de art. 180, ali. 1, art. 208, alin. 1 şi art. 193, Cod Penal;  2. Referat nr. 5116/2010, emis de Postul de Poliţie Bezdead, PRIN CARE SE PROPUNE A NU SE ÎNCEPE URMĂRIREA PENALĂ  faţă de fiul bătrânei şi soţiei acestuia, pentru „săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe”;  3. Rezoluţia nr. 1336/P/2010, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, prin Procuror GHEORGHE NEACŞU, prin care se propune NEÂNCEPEREA URMĂRIRII PENALE, faţă de fiul bătrânei şi soţia acestuia, pentru infracţiunea prevăzută de art. 180, alin. 1, Cod Penal.  4. Rezoluţia nr. 1291/P/2010, emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Pucioasa, prin Procuror GHEORGHE NEACŞU, prin care se propune NEÎNCEPEREA URĂRIRII PENALE, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 180, alin. 1 Cod Penal;  5. Rezoluţia nr. 998/P/2011, emisă de Parchetul de pe lîngă Judecătoria Pucioasa, prin Prim-procuror LUCREŢIA VLAICU, prin care se dispune NEÎNCEPEREA URMĂRII PENALE, faţă de fiul bătrânei pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 180, alin. 1, Cod Penal;   6. Referat cu PROPUNEREA DE A NU SE ÎNCEPE URMĂRIREA PENALĂ faţă de fiul bătrânei, pentru săvârşirea infracţiunii de lovire şi alte violenţe, prevăzută de art. 180, alin. 1, Cod Penal. Pe lângă avatarurile şi chinurile îndurate de Maria Pascu pe drumul aspru al justiţiei, bătrâna a avut de suportat în tot acest timp agresiuni violente din partea fiului ei. Din certificatele medico-legale aflate la dosarul acestei anchete rezultă urmările grave ale loviturilor primite. Suferinţa bătrânei durează de aproape 29 de ani, realitate confirmată de certificatele medico-legale eliberate de-a lungul anilor de medicii legişti. Astfel, în certificatul medico-legal, cu nr. 2703/30.08.1983, eliberat de doctorul legist Dan Ciornei, din cadrul Laboratorului de Medicină Legală al Direcţiei Sanitare a Judeţului Dâmboviţa, se menţionează că: „pacienta Maria Pascu ( Bănulescu), prezintă pe faţa laterală stânga a gâtului, o escoriaţie de 1 centimetru. Pe faţa anterioară a gâtului are o escoriaţie cu crustă brună de 1 centimetru. Pe faţa antero-laterală dreapta a gâtului are o echimoză violacee de 6/5 centimetrii. Pe faţa antero-internă a braţului drept, 1/3 medie, are o echimoză violacee de 6,5/4,5 centimetrii. Pe faţa anterioară braţ drept, 1/3 inferioară, are o echimoză violacee de 3/3 centimetrii… CONCLUZII: leziunile s-au produs prin lovire cu un corp dur. Ele pot să dateze de la 28 august 1983.” În certificatul medico-legal cu nr. 2593/10 octombrie 1985, eliberat de doctorul Dan Ciornei, din cadrul Laboratorului de Medicină Legală al Direcţiei Sanitare a Judeţului Damboviţa, se menţionează:” pacienta Pascu Maria (Bănulescu), prezintă la pleoapa inferioară ochi stîng şi în regiunea suborbitală stângă, o tumefacţie violacee de 3/1 centimetrii. La braţul stâng 1/3 inferioară are o escoriaţie de 7/3 centimetrii. La braţul drept 1/34 inferioară, are o echimoză violacee de 3,5/2,5 centimetri… CONCLUZII: leziunile s-au produs prin lovire cu un corp dur, ele pot data din 09 octombrie 1985. În certificatul medico-legal eliberat de Serviciul de Medicină Legală al Spitalului Judeţean de Urgenţă Dâmboviţa, cu nr. 1123/20.04.2009, eliberat de doctorul Petre Creţeanu, se menţionează că pacienta Maria Pascu prezintă:” echimoză intens vineţie a pleoapei superioare drepte, supfuziune hemoragică subconjunctival, neomogenă, pe fesa stângă prezintă o echimoză albăstruie de circa 1,5 centimetrii diametru, frontotemporal dreapta o echimoză palidă violacee de 3/3 centimetrii, acuză cefalee, vertij, afirmativ epistaxis. CONCLUZII: „numita Pascu Maria prezintă leziuni de violenţă produse prin lovire cu un corp dur, ce pot data din data de 11.09.2004.” La aceste certificate medico-legale se adaugă şi biletele de ieşire din spital, care certifică că bătrâna a avut de suferit în urma unor agresiuni fizice dure, efectuate cu diverse corpuri contondente. Vreme de aproape 30 de ani, bătrâna a fost agresată fizic şi verbal şi doar printr-o minune a ajuns să supravieţuiască până la vârsta de 78 de ani. Suferinţele şi sacrificiile prin care a trecut i-au şubrezit sănătatea şi au adus-o la limita suportabilităţii.

N-a fost ultimul război

Disperarea a determinat-o pe Maria Pascu să se adreseze din nou justiţiei, pentru a cere evacuarea fiului său agresiv. Este de notorietate faptul că, în România, procesele înseamnă timp şi bani. Când ai 78 de ani, timpul se dilată, iar banii devin un coşmar, pentru că ei nu există. Maria Pascu are doar un ajutor social de 85 de lei, care i-ar ajunge pentru o jumătate de oră din timpul unui avocat. Aflată în imposibilitatea de a plăti un avocat, bătrâna s-a prezentat singură la toate procesele, încercând să le explice judecătorilor calvarul prin care trece şi faptul că după atâţia ani de suferinţă, el trebuie curmat. A câştigat procesul de evacuare la toate instanţele: Judecătoria Târgovişte, Tribunalul Dâmboviţa şi Curtea de Apel Ploieşti. Urmează să facă în perioada următoare toate formalităţile pentru executarea Hotărârii judecătoreşti definitive de evacuare a fiului său din casa părintească, de unde a dovedit că nu merită să stea alături de mama sa. Pentru a-l evacua pe fiul său trebuie să plătească un executor judecătoresc, iar acest lucru înseamnă bani, pe care bătrâna nu îi are. Se gândeşte că ar putea să vândă o vacă pentru a face rost de bani. Va mai aştepta încă o lună, până aproape de Paşte, să mai crească preţurile, pentru că dacă vinde vaca acum ia bani puţini şi e păcat că a crescut-o cu mare trudă.

„ Profesionistele” instituţii ale statului

Aflată în situaţia de a plăti o amendă uriaşă pentru „ îndrăzneala” de a chema în ajutor Poliţia, Maria Pascu adresează o PLÂNGERE Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, prin care contestă procesul verbal de contravenţie cu seria AP, nr. 2456331, din data de 26 noiembrie 2011, încheiat de agentul de poliţie Iosif Norocel, din cadrul „ Secţiei 11 Poliţie Rurală Pucioasa”, prin care acesta a sancţionat-o contravenţional cu amendă în cuantum de 500 de lei deoarece: „ la data menţionată în jurul orelor 14.30 a apelat  în mod abuziv, reclamând pentru furt pe fiul său şi pe nora sa, faptă care nu s-a confirmat!?!” Pe data de 16 decembrie 2011 bătrâna este anunţată prin adresa cu nr. 212765 a IPJ Dâmboviţa, că plângerea făcută a fost trimisă judecătoriei Pucioasa, pentru soluţionarea ei. Adresa este semnată de către Şeful IPJ Dâmboviţa, Comisar-şef de Poliţie VASILE TACHE şi de consilierul juridic, inspector de Poliţie ION POPESCU. Este posibil ca agentul şef Iosif Norocel să fi fost „ deranjat” de faptul că a fost solicitată prezenţa sa la o distanţă de 15 kilometri de birourile Secţiei de Poliţie, unde este cald şi bine. Pe cine trebuia să cheme oare în ajutor bătrâna, dacă nu Poliţia? Care, din nefericire nu mai există în comuna Bezdead, din cauza incompetenţei manageriale grave a fostului Ministru de Interne, care a considerat că oamenii de la ţară nu mai trebuie să fie apăraţi de bătăi şi de furturi. Deranjat de „  îndrăzneala” bătrânei de a-i chema pe poliţişti în ajutor, este posibil ca agentul Norocel, să fi gândit astfel: „ Lasă că, te învăţ eu minte să mai dai telefon la  112!” Şi „i-a pus un ou fierbinte!” Altfel, nu se explică de ce poliţistul aflat într-o misiune de apărare a unei bătrâne neputincioase, aflată în dificultate, a procedat astfel, interpretând legea în mod abuziv!

Corbii nu-şi scot ochii între ei

Pentru a înţelege abuzurile în serviciu fac parte din stilul de muncă zilnic al poliţiştilor în care toţi cetăţenii îşi pun mari speranţe, este necesar să prezentăm cum s-a desfăşurat în continuare ancheta gazetărească a acestui caz definitoriu pentru incompetenţa profesională a Poliţiei Române. După înaintarea contestaţiei către IPJ Dâmboviţa, împotriva procesului verbal de contravenţie, Maria Pascu este chemată la sediul IPJ Dâmboviţa, printr-o citaţie semnată de agentul şef FLORIN POPESCU, din cadrul Biroului Control Intern. Bătrâna se prezintă la sediul IPJ Dâmboviţa, însoţită de un reprezentant al presei. I se solicită de către agentul şef Florin Popescu să de-a o declaraţie a faptelor desfăşurate în ziua în care a solicitat sprijinul Poliţiei prin serviciul „112” , pe care bătrâna o dă şi o semnează. Deşi pare incredibil, în timpul audierii bătrânei, agentul şef Florin Popescu îşi exprimă opinia că: „poliţistul Iosif Norocel a interpretat greşit legea în cazul bătrânei Maria Pascu şi că aceasta ar trebui să stea liniştită şi că s-a discutat şi la Oficiul Juridic din Inspectorat unde s-a ajuns la concluzia că bătrâna are dreptate! Bătrâna trebuie să stea liniştită, pentru că în instanţă se va repara greşeala făcută de agentul Norocel!” Pentru prima oară în viaţă Maria Pascu simte o mare bucurie în suflet: iată că i se va da şi ei dreptate! Parcă vede cum se risipesc norii negri şi îşi simte sufletul cuprins de speranţă. „Mulţumesc maică, să vă de-a Dumnezeu sănătate!” Nu şi-a adus în acele momente aminte de faptul că în România, o minune ţine doar trei zile! Pe data de 22 decembrie 2011, Maria Pascu mai primeşte o scrisoare din partea IPJ Dâmboviţa, semnată de comisar-şef de poliţie Vasile Tache şi de un subordonat al şefului Biroului Control Intern, comisar-şef de poliţie, Cristina Maria Dincă. Nu se ştie din ce cauză înştiinţarea că plângerea a fost trimisă la Judecătoria Pucioasa a fost trimisă de către Compartimentul Juridic al IPJ Dâmboviţa cu o săptămână înainte de comunicarea cu acelaşi subiect a Biroului Control Intern al IPJ Dâmboviţa. Este posibl să existe şi în acest decalaj o nerespectare a procedurilor legale. „ Bomboana pe colivă” o reprezintă ÎNTÂMPINAREA trimisă de către Compartimentul Juridic al IPJ Dâmboviţa Judecătoriei Pucioasa, prin care Maria Pascu este acuzată de vinovăţie, solicitându-se: „ respingerea plângerii şi pe fond menţinerea procesului-verbal ca fiind legal şi temeinic, deoarece rezultă vinovăţia certă şi fără echivoc a petentei”. Iată că după „ durul” Norocel, bătrâna Maria Pascu era acum nedreptăţită prin intermediul unui „ cântec de sirenă, aparţinând agentului şef Florin Popescu”. Pe data de 06 februarie 2012, Maria Pascu solicită  instanţei amânarea cauzei, pentru a-şi pregăti apărarea împotriva ÎNTÂMPINĂRII depusă de Poliţie la dosarul cauzei, care o transforma în mod cinic şi pe nedrept în vinovată, pasibilă de a plăti o amendă de 500 de lei, o sumă imensă pentru venitul ei, pe care ar putea să o strângă în minim şase luni, cu condiţia să nu mai mănânce nimic şi să nu poată lua, timp de jumătate de an, nici măcar o cutie de chibrituri.

Agentul şef Norocel, curat ca lacrima

Nici în cele mai negre vise, Maria Pascu nu s-ar fi gândit că reprezentanţii Poliţiei Judeţene să dovedească o atitudine rău-voitoare împotriva ei, ulterior comportamentului „mieros” al agentului şef Florin Popescu din cadrul Biroului Control Intern al IPJ Dâmboviţa. Pe data de 06 februarie 2012, la prima înfăţişare pentru judecarea contestaţiei pentru amenda primită, bătrâna gaseşte în dosarul cauzei ÎNTÂMPINAREA la cererea de chemare în judecată formulată, semnată de către Şeful Inspectoratului, comisar şef de Poliţie, Vasile Tache şi de consilierul juridic, inspector de poliţie, Ion Popescu. În „întâmpinare” se solicită: „respingerea plăngerii şi menţinerea procesului verbal de contravenţie ca fiind legal şi temeinic, datorită vonovăţiei certe şi fără echivoc a petentei”. Probabil că dacă în locul acestei bătrâne amărâte, ar fi fost un om bogat, sau un potentat, această poveste, nu s-ar fi scris niciodată. După aproape trei ani de luptă încărcată de sacrificii, bătrâna a obţinut în instanţă evacuarea fiului agresiv, care îi tulbura liniştea necesară pentru anii bătrâneţii. Iată că, tentaculele unui sistem putred nu îi permit să beneficieze de o linişte binemeritată. Abia a scăpat de procese împovăratoare şi este din nou târâtă în sala de judecată, pentru a se apăra de o viitoare sărăcie şi înfometare. De data aceasta, noua nenorocire este adusă în viaţa ei, de către agentul şef Norocel, care preţ de câteva minute, într-un exces de zel regretabil şi neomenesc, a spulberat liniştea unui om bătrân şi credinţa ei în dreptate. Pe data de 03 aprilie 2012, instanţa va trebui să se pronunţe cine are dreptate. O bătrână pipernicită şi amărâtă, cu un venit de 85 de lei lunar, care uneori mănâncă doar o dată pe zi, sau STATUL, cu uriaşul lui mecanism de sfărâmare a destinelor umane şi de călcare în picioare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Este posibil ca agentul şef Norocel, de la Poliţia Rurala din Pucioasa, să defileze în continuare triumfător,  călcând şi peste alte „victime”, umăr la umăr cu cinicii lui şefi de la Târgovişte. Întrebarea dureroasă obligatorie care se pune este cutremurătoare: „cât va mai rezista aceasta bătrână suferinţelor şi dezamăgirilor provocate de un sistem neomenesc care nu vrea să înţeleagă că un om bătrân este ca o flacără de opaiţ tremurătoare? Care oricând se poate stinge pentru totdeauna, în faţa unei nedreptăţi?

1 comentariu

Ciu Huhu 07-03-2012 - 17:22

E un lucru bine stiut ca multi hoti, escroci, criminali se fac politisti pentru a putea fura, escroca, ucide fara frica ca vor fi bagati la puscarie! Norocel asta trebuie sa stea in puscarie NU in politie!

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult