Acasa Exclusiv ZiuaVeche.roReportaj Viaţa la ţară – Mamaia Leana face Pomană

Viaţa la ţară – Mamaia Leana face Pomană

scris de Teodor Seran
175 afisari

După ce morţii pleacă la ceruri, cei de pe pământ încearcă să le păstreze amintirea vreme de mai mulţi ani. Memoria publică nu păstrează mult timp amintirea celor plecaţi pe alt tărâm, pentru că aşa este făcută lumea, să uite. Rudele apropiate ale defunctului cunosc acest lucru şi încearcă periodic să reîmprospăteze memoria celui plecat. Se fac «  pomeni », prilej care oferă posibilitatea de a discuta despre cel dispărut şi de a spune cu evlavie : « Dumnezeu să-l ierte ! » după ce ai sorbit dintr-o ceaşcă cu ţuică. Elena Alexandru are 67 de ani şi de şapte ani este singură. De când a rămas văduvă s-a descurcat greu,  pentru că pensia de urmaş este mică şi toate sunt scumpe. A reuşit să facă toate pomenile pentru răposatul Radu, pe care într-o zi de vară călduroasă l-a trăznit fulgerul, când era plecat să ia caii de pe  islazul de lângă Lacul Brăteşti.

Fulgerul

Mamaia Leana face Pomană

Mamaia Leana are patru copii: doua fete şi doi băieti, pe care i-a crescut împreună cu Radu al ei destul de greu, pentru că timpurile nu au fost întotdeauna bune. I-a fost drag omul ei, un bărbat înalt şi frumos, căruia abia îi ajungea până la umăr. Ca majoritatea românilor de la ţară, ea şi bărbatul ei, nu au făcut şcoli înalte. Lucrau cu greu în verile toride la CAP iar Radu a lucrat toată viaţa ca morar. De cai, bărbatul ei nu s-a despărţit niciodată. Şi tot de la cai i s-a tras. Într-o vară, aproape de Sf. Ilie, a plecat să ia caii de pe izlazul de lângă lac. Când a ajuns la cai s-a pornit o vijelie puternică, cu şiroaie mari de apă, cu fulgere şi tunete. Nu a avut unde să se adăpostească pe câmpul nesfârşit şi gol. După furtună, sătenii l-au găsit pe Radu carbonizat, trăznit de un fulger şi căzut lângă cei doi cai, care vegheau la capul lui, parcă aşteptând să se trezească. La 60 de ani, mama Leana a rămas singură, fără niciun sprijin în faţa greutăţilor vieţii. Copiii plecaseră pe la casele lor, iar bătătura îi părea tristă şi pustie. A vândut caii, pentru că nu mai avea cine să meargă cu ei la cărăuşie sau la arat.

Pomana de 7 ani

Mamaia Leana face Pomană

Mama Leana i-a făcut lui Radu, toate pomenile creştineşti. Nu a cerut niciodată bani copiilor pentru cele necesare la pomană. Şi-a chemat fetele în ajutor de fiecare dată, pentru că după moartea lui Radu, se mai prăpădise  şi nu o mai ajutau picioarele. Anii au trecut pe lângă ea fără să îşi dea seama, ca o apă nevăzută. Se mişca din ce în ce mai greu prin curte, dar nu vroia în ruptul capului să rămână înţepenită în pat. Simţea că acestă pomană de 7 ani, pe care o va face în memoria defunctului ei soţ, trebuia să fie una deosebită. Care trebuie să impresioneze şi să-i determine pe cei care vor gusta din bucate să îşi aducă aminte de răposatul Radu, aşa cum a fost el, cu bune şi cu rele. În vinerea dinaintea pomenii, au sosit în curte dis-de-dimineaţă cele 2 fete de la oraş, Coca şi Corina, şi 2 din cele 3 cuscre pe care le are. Un tuci mare de fontă a fost instalat pe pirostrii, în fundul curţii. Băiatul cel mare, Florin, a prins 10 găini dolofane, cărora le-a luat gâtul pe iarba verde din grădină. Pomana de a doua zi era „ de dulce” şi meniul a fost pregătit din carne de găină şi din carne de porc. Un tuci plin cu apă clocotită a fost folosit pentru jumulirea găinilor, dupa care acestea au fost tranşate pentru friptură. Sarmalele, mâncarea tradiţională atât de mult dorită  la o pomană, au fost pregătite cu grijă tot vineri şi puse la rece în beci, până a doua zi. În ziua următoare, dis-de dimineaţă, sarmalele au fost puse la fiert,  în tuciul cel mare. Sculată devreme, odată cu ivirea zorilor, mamaia Leana nu şi-a găsit niciun moment, astâmpărul.  Vroia ca totul să fie bine făcut, pentru ca oamenii să se simtă bine. La orele prânzului, când au început să sosească primii invitaţi, mâncarea era deja pregătită. Două sute de sarmale rotofeie au fost puse într-o cratiţă imensă şi lăsate să se răcorească. Într-o oală de 50 de litri se odihnea ciorba de găină, cu un strat galben de grăsime de pasăre deasupra. Tuciul cel mare de fontă de pe pirostrii a fost umplut trei sferturi cu apă, peste care mamaia Leana a presărat o mână de mălai, rostind cu mare mulţumire sufletească, un „ Doamne ajută!”  evlavios. Acum era sigură că avea cu ce să-şi hrănească invitaţii la pomana lui Radu.

Mesenii de „ bogdaproste”

Mamaia Leana face Pomană

Pomeniile din mediul rural nu sunt privite niciodată ca un fel de mese festive, deşi ele, în esenţa lor, aşa  sunt. Afară este un mai darnic în soare, ceea ce permite aranjarea meselor în curte. Există două modalitaţi de a aşeza mesenii la masă. În zonele montane, unde fiecare are în curte cate o blană  de brad, aceasta se sprijină pe două scaune mai trainice, după care, sătenii sunt invitaţi sa ia loc la masă, stând pe blană.  În satele de la câmpie, unde o blană de brad se gaseşte mai greu, sunt folosite taburete de fag, vopsite în toate culorile şi adunate din toată casa. Ca de obicei, imediat ce sunt ocupate toate locurile de la mese, începe agitaţia celor care se ocupă de servirea oamenilor. Se pun pe masă cu repeziciune PET-uri de jumătate de litru, umplute până la refuz cu ţuică. La toate pomeniile s-a incetăţenit obiceiul ca, atât ţuica, cât şi vinul, să fie băute din pahare de plastic. La pomană, ţuica nu este niciodată un element decorativ. Ea este obligatorie ca băutură pentru pomană. Pomana „de dulce” conţine obligatoriu în meniu feluri tradiţionale: ciorbă de găină sau de vacuţă, sarmale sau friptură de pui sau  porc. Bineînţeles că în final obligatoriu este  vinul,  obligatoriu roşu. . Mamaia Leana a avut de toate la pomana lui Radu. S-a învârtit mereu pe lângă invitaţi, să vadă dacă sunt mulţumiţi şi dacă au de toate. În mijlocul mesei, pe un fund de lemn imens, a fost răsturnată din tuci o mămăliga uriaşă şi galbenă. A fost facută „tare”, ca să poată fi tăiată cu aţa. Cu mişcări îndemânatice, Corina, fata mamei Leana, tranşează cu o aţă albă de papiotă mămăliga fierbinte, porţionând-o în felii lunguieţe, aburinde. Invitaţii beau cu poftă din paharele de plastic ţuica de prune, rostind de fiecare dată cu evlavie „Dumnezeu să primească!” sau „Să fie pentru sufletul răposatului!”. Deasupra mesei încărcate cu bucate se simte ca o umbră,  o prezenţă straină, stranie. Nea Petrică, vecinul de 80 de ani de peste drum, soarbe din paharul de plastic cu ţuică, după care  spune oftând: „Să fie primit taică! Să fie pentru sufletul lui Radu! E şi el acum aici, cu noi. Stă pitit prin frunzişul vişinilor şi se bucură când vede că îl pomenim şi că ne amintim de el. Vă mai aduceţi aminte ce cai avea? Cei mai zmei de pe izlaz! De la ei i s-a tras sfârşitul, săracuţul, în vara aia fierbinte, cand l-a trăznit fulgerul langă lac!”

1 comentariu

USL+PDL=ACEEASI MIZERIE 16-05-2012 - 14:08

OTV-eizarea Romaniei continua. Acum, „microbul” poporului a ajuns si la Ziua veche. Ce sa-ti spun! Un ziar anonim in care forumisti anonimi si debili se injura ca la usa cortului publica articole despre tarani anonimi, in marea lor majoritate iubitori de otv si de Dan Diaconescu. Mai, mai, mai! S-a dat scroafa jos din copac! D-l Seran scrie un editorial despre mamaia Leana, una dintre sutele de mii de mamaici despre care nimanui nu-i pasa, ma refer la partide, ziaristi, intelectuali (de cele mai multe ori ipocriti si simandicosi). De cind otv-ul si Dan Diaconescu i-au pus pe tarani pe primul loc in ceea ce priveste interesul televiziunii poporului, mass-media romaneasca a observat ca PPDD-ul are un succes rasunator in teritoriu, succes recunoscut mai ieri pina si de Ion Cristoiu, un analist politic pro pdl. Acum citeva momente la RTV au fost aratate imagini cu o caravana psd care mergea printr-un sat din Buzau si care a fost intimpinata cu pietre si sudalmi de sateni. Nu e normal sa se intimple asa? Cum nu le este rusine acestor nemernici care au distrus Romania, sa-si trimita gorilele in teritoriu si sa incerce sa-i mai prosteasca pe romani pentru alti 4 ani? Iata raspunsul poporului fata de nemernicii de la usl si pdl (aceleasi mizerii) care cred ca au pus stapinire pe o tara plina de idioti si prosti despre care-si aduc aminte numai o data la 4 ani. Iata ca prostii si idiotii stiu ce au de facut si cui sa le dea voturile si increderea, dar si pietrele, injuraturile si blestemele. Bravo popor roman! 🙂 Stiu ca vor fi unii simandicosi care, in purul lor stil ipocrit, vor sari ca arsi auzind ca cineva incurajeaza violenta impotriva unor caravane (ale minciunii) electorale, numai ca, nu e nici vina mea si nici vina celor care violenteaza aceste caravane ci, este gestul normal fata de violarea bunului simt seara de seara de catre televiziunile puterii sau a partidelor mincinoase care au distrus Romania si care televiziuni prezinta seara de seara aceleasi mizerii din care cauza romanul se inabusha de ura si-si incarca sufletul cu violenta si frustrari, care, o data ce au o ocazie, rabufnesc. USL-ul si PDL-ul, aceleasi mizerii, trebuie sa se astepte ca poporul roman sa ii astepte cu pietre, scuipati, pumni si injuraturi pentru halul in care i-au adus pe romani.

Comments are closed.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult