Față de alți ani în care luna martie a permis desfășurarea lucrărilor pe front larg, acest martie a demarat cu temperaturi scăzute și multă umiditate, care au făcut aproape imposibile lucrările de terasamente-săpături, dar mai ales umpluturi la fundațiile de autostradă.
Totuși, față de ultimul fotoreportaj de la început de februarie, deplasarea de zilele trecute a evidențiat o serie de progrese la diferite lucrări de artă de pe unele secțiuni ale A1 Lugoj-Deva.
Astfel, pe lotul 2 Dumbrava-Coșevița, constructorul a montat grinzile princiale pe overpasul de la Colonia Mică cât și grinzile principale metalice la supratraversarea căii ferate, km 42-46, nodul Margina.
Pe lotul 3, Coșevița –Ilia, constructorul s-a concentrat la turnarea betonului la culeile ecoductului de la km 58,7, a demarat lucrările de săpătură la nodul Dobra, iar la podul peste Mureș se finalizează sudurile la grinzile principale metalice, în curând începe montarea predalelor, apoi a armăturilor și suprabetonarea.
Nodul Ilia, km 76,5, are lucrările cele mai avasate, recent a fost deviat DN 7 pe sub podul unde autostrada va supratraversa drumul național, se lucreaza la betonarea pilelor podului care va supratraversa calea ferată dublă Arad – Deva, bretelele de acces și giratoriile sunt la nivel de asfalt binder, avem deja pozați și primii stâlpi ai iluminatului public la nodul Ilia.
Pe lotul 4, Dobra –Șoimuș se lucrează la finalizarea unor overpasuri și poduri de pe sectoarele A și B, cele mai spectaculoase lucrări au loc la ecoductul de la Șerpărie, km 85,7, unde după un proiect original se monteaza prefabricate din beton armat, îmbinate cu nut și feder, formând o boltă, după care se execută hidroizolația și umplutura de pământ pentru trecerea animalelor.
Mi-a plăcut abodarea optimistă a construcorului, care așteaptă cu nerăbdare eliberarea autorizațiilor, pebtru sectoarele C și D, afirmând că are personalul în bloc starturi pentru demararea lucrărilor în secunda 2.
În final, doresc să fac un comentariu mai amplu, referitor la viitorul tunel de 1,5 km de pe lotul 2, in zona Coșava-Coșevița.
În speranța că acest tunel va fi executat de către cîștigătorul licitației viitoare prin săpătură cu acel cunoscut scut freză-cârtiță- sau TBM -tunnel boring machine- care, conform fișei de utilaj, are o viteză de înaintere de 20 -30m pe zi, funcție de duritatea terenului [noi avem nisip –argilă, nu rocă dură], rezultă o durată de execuție de 2-3 luni, la care se adaugă timpii de transportare a scutului, execuția culoarelor de salvare, ventilație etc.
Acest utilaj complex, scutul freză, poate avea diametrul de 6-14 m, lungimea utilajului de peste 400m, 2500 tone greutate și motoare de acționare de până la 3500kw.
La nivel european, cele mai cunoscute tuneluri ale ultimilor ani sunt:
1. Tunelul de sub Canalul M\necii, cu L=50km în funcțiune din anul 2000
2 Tunelul de bază Gotthard, cu L=60 km și valoarea de 12 mld franci elvețieni și finalizare la sfârșit de 2016
3 Tunelul de bază Brenner, cu L=64km, cu finalizare în 2021.
Comun pentru aceste lucrări de amploare este faptul că viteza de lucru, cu TBM-uri, este de 7-8 km pe an, parțial în rocă extrem de dură și la adâncime extrem de mare, de sute de metri pe sub Alpi.
Altă lucrare de referință în domeniu este noua autostradă italiană A1 Bologna- Florența, Variante di Valico, cu L=32km, a cărei vizionare video ne dă o imagine de cum vor fi și autostrăzile noastre de pe valea Oltului și Valea Prahovei.