Acasa InternationalBasarabia Bucureştii şi Chişinăul se pun în poară cu Moscova. Cum va reacţiona Rusia?

Bucureştii şi Chişinăul se pun în poară cu Moscova. Cum va reacţiona Rusia?

scris de M.A.B.
5 afisari

Bucureştii şi Chişinăul se pun în poară cu Moscova. Cum va reacţiona Rusia, după declaraţiile făcute de Traian Băsescu, Natalia Gherman, Victor Ponta şi Titus Corlăţean?

Bucureştii şi Chişinăul se pun în poară cu Moscova. Cum va reacţiona Rusia?

Bucureştii şi Chişinăul se pun în poară cu Moscova. Cum va reacţiona Rusia?

Preşedintele României a atenţionat Rusia că vor exista relaţii bune, doar dacă se va ţine cont de interesul României în Republica Moldova şi Transnistria. Natalia Gherman, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a afirmat că gazoductul Iaşi-Ungheni reprezintă o nouă Declaraţie de Independenţă (n.red. – faţă de Moscova) a Republicii Moldova. Victor Ponta a spus că R Moldova este o “prioritate absolută a României”.

“Sigur, relaţia cu Rusia. A părut anul acesta a exista un semnal de deschidere prin vizita lui Patruşev la Bucureşti. Este doar o uşă uşor deschisă. În ceea ce ne priveşte, înţelegem obiectivele de putere regională ale Federaţiei Ruse şi totul este perfect atât timp cât se ţine cont şi de interesele noastre de securitate şi în relaţia cu Republica Moldova şi, implicit, situaţia din Transnistria. Să sperăm că din acest punct de vedere se vor face paşi înainte, iar în ceea ce mă priveşte sunt adeptul unei relaţii pragmatice, corecte, cu respectarea intereselor ambelor părţi, dar ambelor părţi”, a declarat Traian Băsescu la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

“Pentru noi unul din obiectivele majore de politică externă îl reprezintă Republica Moldova. Îmi aduc aminte la începutul anului 2007, când am intrat noi în Uniunea Europeană şi foarte repede am început să vorbesc cu membrii Consiliului despre includerea Republicii Moldova în Balcanii de Vest foarte mulţi lideri europeni nu înţelegeau ce vreau. Iată că astăzi, în primul rând datorită eforturilor guvernului proeuropean al Republicii Moldova, datorită susţinerii noastre, datorită susţinerii altor ţări din regiune, Republica Moldova este pe punctul de a parafa acordul de asociere la Uniunea Europeană şi acordul de liber schimb cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie. Distanţa pare extrem de mare mai ales dacă ne uităm şi la faptul că Republica Moldova este într-un stadiu destul de avansat în ceea ce priveşte negocierea acordului pentru liberă circulaţie, acordul de vize, de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Ca priorităţi avem menţinerea, dacă nu creşterea, numărului de burse pe care le acordăm tinerilor din Republica Moldova, stimularea investiţiilor companiilor româneşti în Republica Moldova şi interconectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova la sistemele României, implicit la sistemele europene. Vă pot spune că este în stadiu foarte avansat de realizare linia de 100 de kilowaţi Fălciu – Goteşti. Sper ca anul acesta să fie dată în funcţiune, să putem furniza mult mai lesne energie electrică pe piaţa Republicii Moldova, iar astăzi primul-ministru a inaugurat începerea construcţiei gazoductului care să interconecteze sistemul românesc de transport gaze cu cel al Republicii Moldova. Va trebui să continuăm această politică de interconectare. M-aş bucura mult dacă Transelectrica ar da drumul la primii kilowaţi înainte de începere iernii către Republica Moldova. Ştiu că au mai avut nişte mici probleme, trebuiau să mai ocolească o zonă în care nu ştiu ce se întâmpla, ceea ce le-a mai cerut vreo trei milioane de euro, dar am convingerea că până la sfârşitul anului această interconectare de energie electrică va fi funcţională”, a mai spus preşedintele României.

Ministrul Natalia Gherman, la Bucureşti: „O declaraţie de independenţă energetică” pentru R Moldova

Natalia Gherman, vicepremier şi ministru de Externe şi pentru Integrare Europeană, a declarat că gazoductul Iaşi-Ungheni reprezintă „o declaraţie de independenţă energetică” pentru Republica Moldova.

„Ieri (n.red. – 27 august) am sărbătorit cea de-a 22-a aniversare a independenţei Republicii Moldova, dar, ieri, am mai avut un eveniment important, anume inaugurarea lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, iar acest proiect pot spune că reprezintă o declaraţie de independenţă energetică a Republicii Moldova„, a afirmat ministrul de la Chişinău, în discursul susţinut la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

De asemenea, Natalia Gherman a arătat că şi celelalte proiecte de interconectare a infrastructurii ţării sale cu cea a României, liniile electrice de înaltă tensiune, construcţia a două noi poduri peste râul Prut sunt „vitale” pentru Republica Moldova asigurând diversificarea pieţei energetice, dar şi facilitarea mobilităţii cetăţenilor său.

„Toate aceste proiecte ne conectează nu doar din punct de vedere al infrastructurii, dar şi politic şi geopolitic de Uniunea Europeană. Iar bineînţeles, rolul României în aceste proiecte este determinant”, a spus Natalia Gherman. Ea a arătat că relaţiile cu România au cunoscut o ascensiune deosebită în ultimii patru ani, având loc peste 60 de vizite bilaterale la nivel înalt, însă agenda europeană a Chişinăului „nu este deloc una simplă”, iar pe viitor este nevoie de noi mesaje de sprijin dinspre România şi ţările UE care să consolideze societatea moldovenească în jurul proiectului de integrare europeană. „Forţe politice antieuropene de la noi din ţară sunt încă numeroase, precum şi cele externe care se opun viitorului european al Republicii Moldova„, a spus ministrul de la Chişinău.

Victor Ponta: R Moldova, prioritate absolută a României

„O să reiterez câteva lucruri pe care aş vrea sa le auziţi şi de la mine, cum, în mod sigur, le-aţi auzit de la preşedinte, de la ministrul de externe, de la toţi ceilalţi cu care v-aţi întâlnit în aceste zile, şi anume faptul că principalele coordonate de politică externă ale României, coordonatele europene, transatlantice, sunt nu doar neschimbate, ci sunt consolidate, indiferent de, repet, schimbări de guverne sau sunt nişte obiective fundamentale ale României, pe care le-am atins după foarte mulţi ani, după foarte multe eforturi, pe baza unei viziuni pe care cei care au condus România, cred că din 1995 a fost prima dată oficializată această decizie, această direcţie euroatlantică a României, după aceea, finalizată, în 2004-2007, e o direcţie, repet, asupra căreia nimeni nu cred că a ridicat vreun fel de obiecţiuni, cu orice moment vreau s-o reafirm.

Să spun însă că tot ceea ce ţine de priorităţile absolute ale României şi, în primul rând, Moldova – nu întâmplător, ieri şi alaltăieri, înainte de întâlnirea cu dumneavoastră, am fost la Chişinău, acolo unde, evident, România trebuie să fie mai prezentă, mai serioasă, mai pragmatică, mai aplicată în ceea ce face – vorbesc de ceilalţi vecini ai noştri, de Serbia, de Balcani, zonele tradiţionale în care România a fost întotdeauna interesată, a fost un partener corect şi un partener constructiv”, a declarat Victor Ponta, în discursul de la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române..

Titus Corlăţean: Republica Moldova, un capitol special al politicii noastre externe

Ministrul afacerilor externe al României, Titus Corlăţean, şi Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministrul afacerilor externe şi integrării europene al Republicii Moldova, au avut astăzi, 28 august 2013, consultări bilaterale în marja Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române.

“În zona noastră, R. Moldova este de departe prioritatea numărul 1 a României, un capitol special al politicii noastre externe. Ne concentrăm eforturile diplomatice pe toate căile, pentru a încuraja şi sprijini aspiraţiile şi acţiunea sa europeană, inclusiv prin Parteneriatul strategic bilateral. Apartenenţa R. Moldova la UE este opţiunea corectă, obligatorie, dacă dorim o vecinătate stabilă, predictibilă şi prosperă. Am amplificat sprijinul concret în domenii-cheie ale integrării, prin finanţare ODA pentru JAI, agricultură, politici publice şi reforma administraţiei. Anual, între 2012 şi 2015, minim 30% din bugetul asistenţei pentru dezvoltare îl alocăm R. Moldova.

Dialogul politic de nivel este consistent: chiar azi a avut loc întrevederea celor doi prim-miniştri la inaugurarea lucrărilor gazoductului Iaşi-Ungheni pe teritoriul R. Moldova; în următoarele luni vom pregăti organizarea unei noi şedinţe comune a Guvernelor; la 5-6 noiembrie avem deja programată sesiunea Comisiei interparlamentare de integrare europeană, la Chişinău; pregătim următoarea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, la Bruxelles.

Continuăm să susţinem soluţionarea conflictului transnistrean, formatul „5+2”, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. Ne menţinem poziţiile cunoscute în favoarea ridicării rolului UE şi SUA în proces şi a transformării actualului format de pacificare din Transnistria într-o misiune civilă cu participare UE – consecinţe logice ale rolului actual şi viitor al UE în întreaga zonă.

R. Moldova a cunoscut realmente un avans important printre Partenerii Estici ai UE. Am convingerea că la apropiatul Summit Vilnius vom asista la marcarea unei etape fundamentale în relaţia cu UE, la deschiderea unei pagini de istorie nouă pentru R. Moldova, iar România va susține cu fermitate R. Moldova pentru semnarea şi ratificarea Acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE”, a declarat Titus Corlăţean.

Şeful diplomaţiei române a felicitat autorităţile de la Chişinău pentru progresele obţinute pe calea integrării europene şi a reconfirmat sprijinul ferm şi deplin pentru parcursul european al Republicii Moldova şi pentru atingerea ţintelor avute în vedere pentru summit-ul de la Vilnius. Pentru etapa imediat următoare, România susţine parcurgerea rapidă a paşilor procedurali care să permită semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova, fiind discutate o serie de demersuri propuse de România în acest scop. În egală măsură, ministrul Titus Corlăţean s-a pronunţat pentru recunoaşterea progreselor incontestabile ale Chişinăului în ce priveşte aplicarea Planului de acţiune cu UE privind liberalizarea vizelor şi pentru luarea, în cel mai scurt timp, a unei decizii favorabile aşteptărilor Republicii Moldova.

Miniştrii au trecut în revistă temele de actualitate de pe agenda bilaterală, în continuarea discuţiilor extinse prilejuite de vizita de lucru a Prim-ministrului României (Chişinău şi Ungheni, 26-27 august 2013). În lumina lansării recente, de către ambele părţi, a lucrărilor la gazoductul Iaşi-Ungheni, a fost recunoscută importanţa execuţiei obiectivului în termenele convenite, astfel încât acesta să poată contribui la consolidarea securităţii energetice a Republicii Moldova. Ministrul afacerilor externe al României a reiterat totodată importanţa pe care o are finalizarea rapidă a procesului de revenire a programelor SRTv în Republica Moldova, conform celor stabilite de prim-miniştrii celor două ţări, la 27 august 2013.

Cei doi miniştri au discutat totodată calendarul dens de reuniuni bilaterale la diverse niveluri în perioada imediat următoare. Astfel, printre altele, a fost convenită organizarea în această toamnă, la Chişinău, a celei de-a doua reuniuni a Comisiei bilaterale interguvernamentale pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

Cei doi miniştri au semnat Acordul interguvernamental cu privire la cadrul general şi condiţiile pentru cooperarea în domeniul dezvoltării. Acordul stabileşte principiile şi condiţiile generale ale acordării asistenţei către beneficiarii din Republica Moldova şi prevede, între altele, organizarea de reuniuni anuale pentru evaluarea progreselor înregistrate la nivelul proiectelor aflate în derulare, cât şi pentru stabilirea priorităţilor de asistenţă pentru viitor, în consens cu necesităţile concrete ale Chişinăului. Republica Moldova este principalul beneficiar al asistenţei pentru dezvoltare acordate de România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, cu alocări care se ridică, anual, la minimum 30% din bugetul total. Astfel, în 2013 sunt în curs de lansare 8 proiecte în valoare de 620 000 euro, în prezent fiind în derulare 14 proiecte în valoare de cca. 2,7 milioane euro.

Suplimentar, România derulează programe de asistenţă adresate Republicii Moldova sub forma burselor de studii (în valoare de 13 milioane de euro în 2012) şi a proiectelor educaţionale, a transferului de expertiză tehnică, instruire, consultanţă, precum şi prin oferirea de echipamente şi materiale necesare implementării cu succes a proiectelor agreate.

Vizita intervine într-o etapă extrem de intensă a relaţiilor bilaterale, marcată de frecvente întrevederi la nivel înalt şi de progrese în materializarea unor proiecte ambiţioase bilaterale destinate conectării Republicii Moldova la spaţiul european. Amintim în acest cadru, dintre acţiunile recente, vizita de lucru a Prim-ministrului României (Chişinău şi Ungheni, 26-27 august 2013), vizita oficială a Preşedintelui României (Chişinău, 17 iulie 2013), vizita Prim-ministrului Republicii Moldova (Bucureşti, 9 iulie 2013), a doua sesiune a Comisiei interparlamentare pentru integrare europeană (Bucureşti, 18-19 iunie 2013).

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult