Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din Europa de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, printr-un program ştiinţific de restaurare. Cetatea Albă, cea mai importantă fortăreaţă medievală din spaţiul Europei de Est şi un monument strategic militar al vechii Moldove, se află de zeci de ani într-o stare de degradare continuă. Deşi autorităţile din Ucraina, statul căruia aparţine Sudul Basarabiei din 1944, ne asigură că investesc substanţial în lucrări de restaurare şi conservare a monumentului, specialişti ai Academiei de Ştiinţă din Moldova (AŞM) au declarat că cetatea suportă o restaurare fragmentară primitivă şi, dacă nu se vor opri de urgenţă distrugerile, riscăm s-o pierdem. Doar intervenţia experţilor internaţionali ar salva Cetatea Albă, printr-un program ştiinţific de restaurare, scrie Jurnal.md.
O problemă trilaterală de patrimoniu
Salvarea Cetăţii Albe e o problemă de patrimoniu istorico-cultural nu doar a statului vecin, dar şi a României şi Republicii Moldova, asemănătoare cu cea a păstrării identităţii românilor din Ucraina, cea mai numeroasă minoritate naţională din acea ţară. În contextul integrării europene, experţi din R.Moldova şi România pun nu doar problema ocrotirii şi valorificării celor mai importante monumente istorice din spaţiul românesc, dar şi a celor de pe teritoriul Ucrainei, care fac parte integrantă din patrimoniul nostru naţional. ICOMOS Moldova (secţia moldoveană a organului consultativ UNESCO în problema monumentelor istorice şi în păstrarea patrimoniului cultural de pe lângă UNESCO), de ani de zile, readuce în atenţia factorilor decizionali din Ucraina, între care şi ex-preşedintele Iuşcenko, problemele restaurării Cetăţii Albe şi nu au primit niciun răspuns oficial în această privinţă.
Unii cercetători de pe şantierul arheologic ne-au informat, al doilea an consecutiv, că în zona Cetăţii Albe nu se fac restaurări. În 2009, puţinele lucrări de renovare au fost stopate, din lipsă de fonduri, iar anul acesta, din cauze necunoscute. Pe de altă parte, Natalia Şterbul, şefa Direcţiei pentru protecţia monumentelor, din cadrul Administraţiei regionale Odesa, ne-a declarat că am fost dezinformaţi. Ea susţine că, în 2004, Guvernul Ucrainei a aprobat un Program complex de restaurare şi utilizare a Cetăţii Akkerman, ce prevede alocări de fonduri până în 2011, din bugetele local şi de stat.
Ucrainenii susţin că vor finaliza restaurarea în 2015
„Între 2004 şi 2009, au fost alocaţi peste 77 mii de euro (aprox. 8 mil. 390 mii de grivne), bani din care au fost realizate cele mai urgente lucrări de anti-avariere, de hidroizolare a fundaţiilor zidurilor, reabilitare a porţiunilor deteriorate ale cetăţii şi alte lucrări de consolidare. De asemenea, au fost efectuate cercetări arheologice şi lucrări de conservare a obiectivelor arheologice. În 2009, din bugetul de stat ucrainean au fost investiţi circa 42 mii de euro (peste 431 mii de grivne), iar în 2010 – peste 41 mii de euro (595 mii de grivne) pentru lucrări de restaurare şi reparaţii. Pentru 2011 preconizăm investiţii în valoare de peste 6 milioane de grivne”.
Direcţia regională Odesa pentru protecţia monumentelor împreună cu Ministerul ucrainean al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor elaborează un proiect cu privire la prelungirea programului de restaurări ale Cetăţii Albe pentru patru ani, ce prevede asigurarea fondurilor pentru restaurare de aproximativ 967 mii de euro anual (10 milioane de grivne). Astfel, autorităţile ucrainene ne dau asigurări că, până la finele lui 2015, vor definitiva restaurarea Cetăţii Albe. „Având o mare experienţă internaţională în sfera protecţiei patrimoniului cultural, credem că realizarea oricărui proiect de restaurare are numai de câştigat prin cooperarea specialiştilor din mai multe ţări. E în proces de pregătire un set de acte în vederea obţinerii unui grant pentru Cetatea Akkerman în cadrul proiectului UE „România, Ucraina şi RM”, a relatat şefa Direcţiei regionale Odesa pentru protecţia monumentelor.
