La 28 noiembrie 2010, în Republica Moldova se desfăşoară o nouă rundă de alegeri parlamentare anticipate, la numai un an şi jumătate de la precedentele alegeri anticipate, desfăşurate la 29 iulie 2009.Alegerile parlamentare au loc în contextul în care, alegerea şefului statului de către Parlament a eşuat în mai multe rânduri: o dată, după alegerile parlamentare la termen, din 5 aprilie 2009 şi, a doua oară, după alegerile parlamentare anticipate, din 29 iulie 2009.
După alegerile la termen, din 5 aprilie 2009, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), aflat la putere de opt ani, a obţinut majoritatea voturilor, însă nu una suficientă pentru a alege şeful statului dorit de această formaţiune.
În urma alegerilor din 5 aprilie 2009, au mai reuşit să depăşească pragul electoral (6%) doar alte trei partide, toate liberale: Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vladimir Filat, şi Alianţa Moldova Noastră (AMN) a lui Serafim Urechean.
Opoziţia liberală a acuzat autorităţile de fraude, organizând proteste ce au degenerat în violenţe, la 7 aprilie 2009. La aceste proteste, manifestanţii, în special tineri, au devastat Parlamentul şi sediul Preşedinţiei.
Cele trei partide de opoziţie, care au denunţat câştigul PCR, au reuşit să boicoteze alegerea şefului statului provocând astfel alegeri legislative anticipate.
La 20 mai şi 3 iunie 2009, tenativele de alegere a preşedintelui a eşuat, după ce opoziţia a refuzat să participe la vot. Candidatul comuniştilor, premierul în exerciţiu, Zinaida Greceanîi, a acumulat 60 de voturi, minimul necesar fiind de 61.
La 15 iunie 2009, preşedintele Vladimir Voronin, a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului şi a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate, pentru 29 iulie 2009. Mandatul preşedintelui Vladimir Voronin a expirat, la 7 aprilie 2009, însă a rămas în funcţie până la desemnarea preşedintelui interimar, Mihail Ghimpu, la 11 septembrie 2009.
La alegerile din 29 iulie 2009, Partidul Liberal Democrat (PLDM – 18 mandate), Partidul Liberal (PL – 15 mandate), Partidul Democrat (PDM – 13 mandate) şi Alianţa Moldova Noastră (AMN – 7 mandate) au obţinut împreună majoritatea voturilor, însă, la fel ca în aprilie 2009, nu una suficientă pentru a alege şeful statului.
La 11 septembrie 2009, preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a demisionat, după două mandate în fruntea Moldovei. În aceeaşi zi, Parlamentul Republicii Moldova a decis ca preşedintele legislativului, şi liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, să asigure şi interimatul funcţiei de preşedinte al ţării.
După alegerile din 29 iulie 2009, conducerea Guvernului din Republica Moldova a fost preluată de Alianţa pentru Integrare Europeană, formată la 8 august 2009, din următoarele formaţiuni: Partidul Liberal Democrat (PLDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PDM) şi Alianţei Moldova Noastră (AMN).
În contextul acuzaţiilor reciproce dintre coaliţia de guvernare, Alianţa pentru Integrare Europeană, şi opoziţie (Partidul Comuniştilor din Republica Moldova), în perioada ce a urmat (decembrie 2009-iulie 2010) s-au încercat diverse variante de deblocare a situaţiei.
Toate aceste tentative au eşuat, astfel încât s-a decis organizarea, la 5 septembrie 2010, a unui referendum constituţional. Moldovenii au fost chemaţi la urne să se pronunţe asupra modificării Constituţiei, în sensul alegerii directe a Preşedintelui.
‘Sunteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea preşedintelui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, este întrebarea la care au fost chemaţi să răspundă cetăţenii Republicii Moldova. Referendumul constituţional din 5 septembrie 2010, destinat să pună capăt unei interminabile crize politice, a fost considerat invalid ca urmare a unei foarte slabe rate de participare. Doar 29,67% dintre alegători au participat la această consultare ce viza instaurarea alegerii prezidenţiale directe. Un minim de 33% dintre alegători era cerut pentru ca referendumul să fie considerat valid.
La 28 septembrie 2010, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihail Ghimpu, a semnat decretul privind dizolvarea Parlamentului, stabilind data de 28 noiembrie 2010 pentru desfăşurarea alegerilor parlamentare anticipate.
Campanie electorală, candidaţi şi sondaje
Procedura de depunere candidaturilor în vederea alegerilor parlamentare anticipate, din 23 noiembrie, s-a încheiat la 28 octombrie 2010.
Campania electorală a început la 29 septembrie 2010. În alegerile din 23 noiembrie 2010 se va înfrunta din nou actualul partid de opoziţie, Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), de stânga, şi partidele de centru-dreapta şi centru-stânga, care au format în ultimul an Alianţa pentru Integrare Europeană (Partidul Liberal Democrat din Moldova+ Partidul Liberal+ Partidul Democrat din Moldova+ Alianţa Moldova Noastră.
În fruntea listei candidaţilor PCRM, se află fostul preşedinte moldovean, Vladimir Voronin, şi fostul premier, Zinaida Greceanîi.
Potrivit Barometrului Opiniei Publice, organizat de Institutul de Politici Publice, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova, şi dat publicităţii, la 16 noiembrie 2010, partidele din Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) ar obţine o majoritate clară la alegerile parlamentare anticipate, dar Partidul Comuniştilor continuă să rămână cea mai populară formaţiune din Republica Moldova.
Partidul Comuniştilor (PCRM) ar acumula 37% din sufragiile celor care au exprimat o opţiune de vot, rezultat în scădere faţă de precedentele alegeri parlamentare, din 29 iulie 2009, când a acumulat circa 45%.
PCRM ar fi urmat de Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de actualul premier Vlad Filat – 31% din voturi, în creştere semnificativă faţă de 16,5%, cât a acumulat la scrutinul din 29 iulie 2009. Pe locurile următoare se situează: Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, cu 14%, în uşoară creştere faţă de ultimele alegeri; Partidul Liberal, condus de preşedintele interimar Mihai Ghimpu – 12,5%, în uşoară scădere faţă de rezultatele obţinute la ultimul scrutin (aproape 15%). Alianţa Moldova Noastră, cea de-a patra componentă a AIE, condusă de Serafim Urechean, nu ar trece pragul electoral de 4%, potrivit studiului.
Premierul Vlad Filat l-a întrecut la nivelul de popularitate pe fostul preşedinte Vladimir Voronin, în timp ce Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat este pe un trend negativ, potrivit aceluiaşi studiu. Astfel, Vlad Filat se bucură de încrederea a 43% dintre respondenţi, urmat de Voronin şi Lupu câte 36% şi primarul de Chişinău – Dorin Chirtoacă (31%), preşedintele interimar Mihai Ghimpu – 26%.
Patru deputaţi români (Maria Stavrositu -PDL, Adriana Săftoiu-PNL, Marius Rogin-PDL şi Petru Movilă-PDL) vor participa la Misiunea internaţională pentru observarea alegerilor parlamentare anticipate din Republica Moldova, organizată, în perioada 26 – 29 noiembrie, de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Adunarea Parlamentară a OSCE, în colaborare cu alte instituţii parlamentare internaţionale.
(Material realizat de Agerpres)
