Acasa InternationalBasarabia Desecretizarea arhivei KGB: 5.000 de dosare trimise din Depozitul SIS la Arhiva Naţională a R.Moldova

Desecretizarea arhivei KGB: 5.000 de dosare trimise din Depozitul SIS la Arhiva Naţională a R.Moldova

scris de Ziua Veche
10 afisari

.A vorbi despre Gulag şi crimele ocupaţiei sovietice înseamnă a continua lupta împotriva comunismului, luptă care nu s-a încheiat. Un element al acestei lupte constituie şi acţiunea de astăzi, când transmitem din depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate primele cinci mii de dosare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar către Arhiva Naţională. Prin această acţiune începe desecretizarea arhivelor naţionale”, a declarat preşedintele Republii Moldova, Mihai Ghimpu.


Primele 5 000 de dosare ale persoanelor supuse represiunilor politice de către instanţele extra-judiciare ale RASSM (troica specială, consfătuirea specială), instanţele judiciare ale RSS Moldoveneşti (Tribunalul Militar al NKVD al RASSM, Judecătoria Supremă a RSSM) etc., în perioada anilor 1920 – 1951, au fost transmise marţi din Depozitul special al SIS la Arhiva Naţională, în ordinea înregistrării lor în inventarele SIS. Totodată, se vor transmite şi alte dosare precum: 

1.procesele-verbale ale Troicii speciale a NKVD a RASSM pe anii 1937-1938

2.sentinţele de executare a persoanelor condamnate de către Consfăturirea specială la pedeapsa capitală

3.materialele privind deportarea basarabenilor (aşa-numita operaţie Iug, 1949)

4.materialele privind deportarea basarabenilor (aşa-numita operaţie Sever, 1951) 

Depozitul special de Stat al Serviciului de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova a fost creat în baza art. 22 al Legii Fondului Arhivistic al Republicii Moldova din 22 ianuarie 1992 şi numără circa 80.000 dosare, grupate în 5 fonduri

1.Fondul materialelor documentare de administrare internă – 715 unităţi de păstrare

2.Fondul materialelor documentare ce vizează activitatea SIS – 3.780 unităţi de păstrare

3.Fondul dosarelor juridice înfiinţate în privinţa persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar – 23.485 unităţi de păstrare

4.Fondul materialelor documentare de filtrare şi trofeu în privinţa persoanelor repatriate în ţară în primii ani după al doilea război mondial şi foştii prizonieri de război – 48.000 unităţi de păstrare

5.Fondul dosarelor personalului organelor securităţii de stat – 5.235 unităţi de păstrare.

În temeiul articolelor cu tentă politică au fost condamnate 31.677 persoane, dintre care 5.500 la pedeapsa capitală, 2.800 persoane au decedat în locurile de privaţiune de libertate. 

Până în prezent, au fost reabilitate 28.400 de persoane, iar Procuratura Generală examinează, actualmente, ultimele 680 dosare pentru reabilitarea persoanelor. În perioada 1993-2008 au fost supuse reabilitării 3 900 de dosare, dinamica reabilitărilor fiind în descreştere în această perioadă, de exemplu în 2007 – 68 dosare, 2008 – 51 dosare, spre deosebire de 1999 – 439 dosare. 

.Totodată, o parte din dosarele persoanelor supuse represiunilor politice au fost distruse de KGB-ul moldovenesc şi apoi de Ministerul Securităţii Naţionale. Numai în anul 1990 au fost distruse 10.004 de dosare de agentură şi informatori şi cele ale proprietarilor apartamentelor conspirative, iar ultimele cazuri de distrugere a dosarelor a avut loc în 2007 – 5 la număr. În total, din 1990 până acum, KGB, MSN şi SIS au distrus cel puţin 15.589 de dosare şi 14.377 de cartoteci, inclusiv 17 filme cu 53 de episoade. 

Practică internaţională

Transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportărilor de la fondurile de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate, a fondurilor Procuraturii Generale în fondurile Arhivei Naţionale şi asigurarea liberului acces al publicului la toate aceste fonduri, este o practică mondială şi aplicată în toate statele unde libertatea omului şi supremaţia valorilor democratice este mai presus decât orice interes de partid.

Astfel, Bulgaria şi-a deschis parţial arhivele Securităţii încă în 1997, ceea ce a permis unui număr de aproximativ 25 000 de bulgari să-şi vadă dosarele proprii. În 1996 Parlamentul ceh a adoptat Legea accesului la propriul dosar păstrat la securitatea de stat din Cehoslovacia, iar conform acestei legi, doar cetăţenii cehi, personal, puteau să-şi vadă dosare propriu. În 1998 Parlamentul din Polonia votează o lege a accesului la propriul dosar, precum şi crearea Institutului Memoriei Naţionale. În România, în februarie 2005 s-a decis ca 2/3 din arhivele Securităţii ce se aflau în custodia Serviciului Român de Informaţii să fie transferate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii. 

Declaraţia Preşedintelui interimar al R.Moldova, Mihai Ghimpu, Preşedinte al Palamentului, în cadrul ceremoniei de transmitere a dosarelor din depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate către Arhiva Naţională 

.Acum două zile, la 7 noiembrie, am marcat Ziua Internaţională a victimelor comunismului – „Memento Gulag”, zi închinată memoriei sutelor de milioane de victime ale regimurilor comuniste. A vorbi despre Gulag şi crimele ocupaţiei sovietice înseamnă a continua lupta împotriva comunismului, luptă care nu s-a încheiat. Un element al acestei lupte constituie şi acţiunea de astăzi, cînd transmitem din depozitul special al Serviciului de Informaţii şi Securitate primele cinci mii de dosare ale persoanelor care au fost supuse represiunilor politice în perioada regimului totalitar către Arhiva Naţională. Prin această acţiune începe desecretizarea arhivelor naţionale.

Desigur, aceasta va fi interpretată diferit, inclusiv ca una electorală. Dar adevărul rămâne a fi unul singur – decizia de a transmite aceste dosare către Arhiva Naţională vine şi ca un răspuns la numeroasele adresări ale cetăţenilor, care solicitau dreptul de a avea acces liber la aceste dosare şi se înscrie în prevederile articolului 34 din Constituţia Republicii Moldova, care oferă fiecărui cetăţean accesul liber la informaţie.

Mai mult, transferul dosarelor persoanelor supuse represiunilor politice sau deportărilor de la fondurile de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, al fondurilor Procuraturii Generale în fondurile Arhivei Naţionale şi asigurarea liberului acces al publicului la toate aceste fonduri este o practică mondială şi este aplicată în toate statele unde libertatea omului şi supremaţia valorilor democratice este mai presus decît orice interes de partid.

Necesitatea acestui transfer este dictată şi de faptul că, pe an ce trece, numărul dosarelor scade. Potrivit unor date ale istoricilor, în 1991, din Arhiva de partid a Institutului de cercetări social-politice a Comitetului Central al Partidului Comuniştilor din Moldova au fost nimicite peste 230 mii de unităţi păstrate. Totodată, prin ordinele KGB al URSS din 1990, numai în perioada 1990-1991, au fost distruse peste 14 mii de dosare, iar cel mai grav este că şi în 2007 SIS-ul a nimicit cinci dosare.

Toate aceste fapte pot fi calificate drept o tentativă a regimului totalitar de a şterge urmele crimelor comise în raport cu cetăţenii noştri, care în toată această perioadă au fost persecutaţi, urmăriţi şi torturaţi de regim. Mai mult, transmiterea acestor dosare la Arhiva Naţională va constitui un material foarte important pentru oamenii de ştiinţă, istorici, care sînt preocupaţi de studierea trecutului nostru.

Concomitent, prin transmiterea dosarelor va fi soluţionată şi problema completării fondurilor arhivei, care nu a fost efectuată pe parcursul ultimilor 20 de ani.

Următorul pas va fi exact peste o săptămînă, la 16 noiembrie, cînd, urmînd aceeaşi procedură transparentă, vor fi transmise către Arhiva Naţională şi cele circa 130 mii de dosare din depozitele speciale ale Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru a finaliza această procedură de transmitere a dosarelor de la depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale în fondurile Arhivei Naţionale voi solicita de la factorii de decizie ai instituţiilor vizate, de comun acord cu instituţia primitoare, Arhiva Naţională, să elaboreze şi să prezinte un grafic de efectuare a lucrărilor respective.

Totodată, pentru a asigura păstrarea şi accesul liber al cetăţenilor la dosarele transmise, vor fi întreprinse un şir de măsuri de susţinere a Arhivei Naţionale, inclusiv prin alocarea surselor financiare pentru a fi construită anexa depozitului, mult făgăduită de comunişti, care va permite amplasarea a circa 16 depozite de păstrare a dosarelor.

Pe viitor, vor fi transmise către Arhiva Naţională circa 48 mii de dosare deschise pe numele persoanelor trecute prin Centrul de triere şi filtrare din Chişinău, care, în realitate, a fost un mini-Gulag al organelor securităţii.

În pofida crizei financiare în care ne găsim, Republica Moldova trebuie să construiască un Muzeu al Memoriei Naţionale, care să cuprindă şi dosarele din arhivele SIS, MAI, Procuraturii Generală, precum şi alte materiale documentare despre crimele comise de regimul totalitar comunist.

Transmiterea dosarelor către Arhiva Naţională urmăreşte un singur scop – developarea crimelor comunismului şi asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la informaţie. Cred că a sosit momentul să încheiem conturile cu trecutul nostru totalitar şi să privim în viitor. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi.

Prin însuşirea şi asumarea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă şi liberă într-o societate liberă, prosperă şi democratică”.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult