Perspectivele aderarii Republicii Moldova la Uniunea Europeana au fost discutate in dupa amiaza zilei de vineri la GDS de mai multi politicieni si diplomati. Eurodeputata PDL Monica Macovei a apreciat ca Republica Moldova este din ce in ce mai prezenta la Bruxelles si ca pana la sfarsitul anului va fi incheiat acordul de asociere al Chisinaului cu UE. In acelasi timp Monica Macovei a remarcat ca exista o problema majora la Chisinau in legatura cu reforma constitutionala si faptul ca nu exista o prevedere legala care sa stabileasca precis o data pentru alegerile anticipate ce ar trebui sa aiba loc in cursul acestui an. Eurodeputata a subliniat faptul ca in opinia tuturor institutiilor europene, actualul regim de la Chisinau trebuie sa respecte opinia Comisiei de la Venetia care sustine ca este nevoie sa fie modificat un singur articol al Constitutiei Republicii Moldova, anume acela care se refera la numarul de deputati necesari pentru alegerea presedintelui.
Senatorul Titus Corlatean
a subliniat faptul ca exista mai multe particularitati regionale care afecteaza statutul Republicii Moldova si a amintit declaratiile ministrului rus de Externe Serghei Lavrov care a afirmat la ultima intrunire a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei ca Federatia Rusa nu intentioneaza sa puna in practica deciziile CEDO care ar fi politizate. Mesajul ministrului rus de Externe este directionat catre decizia CEDO in cazul Ilascu, decizie prin care Rusia a fost facuta responsabila pentru provocarea conflictului transnistrean. Titus Corlatean a mai subliniat si problemele de la Chisinau legate de guvernarea intr-o coalitie in care exista prea multe voci distincte pentru a se ajunge la o coerenta a actului de guvernare.
Senatorul Teodor Melescanu a marturisit la inceputul interventiei sale ca a venit la dezbatere cu inima stransa, temandu-se ca va fi nevoit sa se afle in fata unor experti cu greutate in chestiunile referitoare la Republica Moldova, insa a rasuflat usurat cand a vazut ca din sala lipsesc respectivii experti. Teodor Melescanu a subliniat faptul ca Republica Moldova este cea mai intarziata dintre candidatii la extinderea Uniunii Europene si ca foarte multe lucruri vor depinde de pastrarea actualei majoritati democratice de la Chisinau. Melescanu a prezentat si problema alegerii in fata careia se afla Republica Moldova: de a incerca sa fie inclusa in pachetul de extindere al Balcanilor de vest sau de a merge pe propriul drum prin intermediul Parteneriatului estic? Senatorul roman s-a pronuntat impotriva includerii Republicii Moldova in pachetul Balcanilor de vest, deoarece chiar daca exista o decizie favorabila extinderii UE in aceasta regiune, totusi exista in continuare probleme foarte mari pentru respectivele tari. In incheierea interventiei sale, Teodor Melescanu a subliniat necesitatea unei mai mari colaborari intre agentii economici de pe cele doua maluri ale Prutului, aratand ca prezenta capitalului moldovenesc in Romania – desi nu se stie exact cat din el este cu adevarat capital moldovenesc – este mult mai mare decat prezenta capitalului romanesc in Republica Moldova.
Senatorul Viorel Badea a mentionat faptul ca a deschis la Chisinau un cabinet parlamentar pentru cetatenii romani din Republica Moldova si a subliniat faptul ca asteptarile basarabenilor fata de institutiile din Romania sunt foarte mari. “Noi ar trebui sa tratam chestiunea basarabeana ca pe o chestiune de politica interna” a spus Viorel Badea facand referire la faptul ca in Germania chestiunile legate de germanii din afara granitelor sunt tratate de Ministerul federal de Interne. Senatorul Badea a mai remarcat faptul ca este nevoie sa fie schimbata atitudinea institutiilor romanesti fata de legaturile cu Republica Moldova, altfel se va ajunge din nou la promisiuni fara acoperire. In cadrul interventiei sale senatorul Badea a mai cerut organizarea unei dezbateri care sa trateze si chestiunea romanilor din Valea Timocului.
Consilierul prezidential pe probleme de securitate Iulian Fota a afirmat ca in ceea ce priveste Republica Moldova sticla este pe jumatate plina si in proces de umplere. Fota a precizat ca Republica Moldova a fost scoasa din conul de umbra in care se afla si in prezent s-a ajuns sa fie pusa problema aderarii sale la Uniunea Europeana. In acest sens Iulian Fota a aratat ca este posibil ca Republica Moldova sa fie campionul urmatorului val de extindere al UE, in ciuda faptului ca face parte dintr-un dosar geopolitic mai complicat.
In a doua interventie a sa senatorul Titus Corlatean a tinut sa sublinieze faptul ca Parteneriatul estic reprezinta o forma evoluata a Politicii de Vecinatate si mecanismele din acest parteneriat nu inlocuiesc mecanismele clasice de aderare la UE. Astfel, Republica Moldova trebuie sa fie foarte atenta la ce fel de acord de asociere va fi semnat cu Uniunea Europeana si ce finalitate va avea acesta.
Scriitorul Eugen Cojocaru a propus o solutie originala si indrazneata pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeana, respectiv realizarea unirii Basarabiei cu Romania prin intermediul unui referendum.
Reprezentantul Ambasadei Federatiei Ruse prezent a dorit sa precizeze in incheierea dezbaterii ca Federatia Rusa a transmis imediat dupa pronuntarea hotararii CEDO in cazul Ilascu faptul ca considera aceasta hotarare ca fiind una politica. O alta precizare a reprezentantului diplomatiei ruse a fost aceea ca nu a existat un atac rus asupra Georgiei, ci fortele Federatiei Ruse au actionat in conformitate cu mandatul avut pentru respingerea agresiunii georgiene din Osetia de sud si evitarea unui genocid.
