Este controversat şi nu se ştie aproape mai nimic despre el. Şi, pentru mult timp, asupra activităţii sale va persista umbra cumplitului KGB. Fapt lesne de înţeles, având în vedere că este vorba despre un serviciu secret din spaţiul ex-sovietic şi, cu atât mai mult, de Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova.
În exclusivitate, ZiuaVeche.ro a reuşit sa obţină un interviu din partea directorului SIS, Gheorghe Mihai, care a încercat, atât cât se poate, să explice care sunt principalele ameninţări cu care se confruntă Republica Moldova.
să dezvăluiască, în premieră, faptul că, în viitorul apropiat, Serviciul de Informaţii şi Securitate va găzdui două evenimente internaţionale „de rezonanţă pentru serviciile speciale de informaţii din spaţiul european: reuniunea şefilor Serviciilor de Informaţii Externe a ţărilor riverane Bazinului Mării Negre şi Conferinţa serviciilor speciale din Europa de Sud-est (SEEIC), ambele desfăşurându-se la Chişinău„.
De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că, potrivit oficialului, ca „urmare a iniţiativei preşedintelui-interimar Mihai Ghimpu, Serviciul de Informaţii şi Securitate este pe calea unor schimbări majore, care au drept scop edificarea unui serviciu special care să asigure o securitate funcţională şi să activeze pe principiile legalităţii, democratismului şi profesionalismului avansat„.
Foarte important este şi faptul că, în urma vizitei întreprinse în SUA, la invitaţia Agenţiei Centrale de Informaţii, „partenerii americani au asigurat că vor acorda asistenţă în vederea participării eficiente a SIS la elucidarea problemelor cei ţin de consolidarea mediului general de securitate, fapt ce va avea un impact benefic şi asupra asigurării securităţii Republicii Moldova”. Securitate atât de ameninţată de „diferendul nistrean„, care „rămâne principalul obstacol în procesul de consolidare a securităţii„, din punct de vedere politic, economic şi militar.
Citiţi, în continuare, care este viziunea directorului Gheorghe Mihai în ceea ce priveşte problemele enumerate mai sus, dar şi faptul că, în momentul numirii în funcţie, „una din priorităţile trasate a fost restabilirea relaţiilor de parteneriat cu colegii din România„.
1. Domnule director, Republica Moldova este situată la graniţa Uniunii Europene, intr-o regiune care suscită interesul mai multor mari actori de pe scena geopolitică, dar şi al organizaţiilor criminale transfrontaliere. Care credeţi că sunt, in momentul de faţă, cele mai mari ameninţări cu care se confruntă Republica Moldova?
În primul rând, vin să salut cititorii publicaţiei „ZIUA VECHE” şi să vă mulţumesc pentru invitaţia la interviu.
Politicile Republicii Moldova în domeniul asigurării securităţii naţionale au la bază evoluţiile ameninţărilor existente şi posibile pentru siguranţa ţării. Bineînţeles că în procesul elaborării lor se ia în calcul interesele principalilor actori politici internaţionali, or, securitatea naţională nu poate fi concepută decât în contextul securităţii regionale şi generale.
Este indiscutabil faptul că Uniunea Europeană, NATO, Federaţia Rusă şi SUA astăzi sunt piese importante în arhitectura continentală de securitate. Totodată, Republica Moldova este obligată să se considere cu interesele României, Ucrainei, Turciei şi ale altor ţări cu care cooperăm în vederea asigurării securităţii regionale.
Cu certitudine, criminalitatea transfrontalieră, în speţă reţelele care practică traficul de droguri şi fiinţe umane, migraţia ilegală, proliferarea armelor şi terorismul, rămân principalele ameninţări pentru securitatea naţională, regională şi europeană. Voi accentua că existenţa în stânga Nistrului a unui teritoriu necontrolat de autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova favorizează fenomenul criminal transnaţional. Recenta depistare a unui container cu izotopi de uraniu conving că pericolul proliferării componentelor nucleare din eventual se transformă în ameninţare reală pentru securitatea naţională. Aflarea noastră la hotarul de est al Uniunii Europene impune noi abordări în contracararea provocărilor transfrontaliere.
Diferendul nistrean nesoluţionat rămâne principalul obstacol în procesul de consolidare a securităţii statului, or, formaţiunea autoproclamată generează elemente de insecuritate politică, economică şi militară pentru Republica Moldova. Totodată, analiza contextului strategic şi a situaţiei interne identifică prezenţa şi a altor ameninţări pentru siguranţa naţională, cum ar fi subdezvoltarea economică, nivelul avansat de sărăcie, dependenţa energetică etc.
2. Recent, aţi demarat o acţiune de reformare a Serviciului de Informaţii şi Securitate? În ce constă aceasta?
Într-adevăr, urmare a iniţiativei preşedintelui-interimar Mihai GHIMPU, Serviciul de Informaţii şi Securitate este pe calea unor schimbări majore, care au drept scop edificarea unui serviciu special care să asigure o securitate funcţională şi să activeze pe principiile legalităţii, democratismului şi profesionalismului avansat. Această necesitate rezultă şi din faptul că ultimii ani activităţii instituţiei i-au fost caracteristice abateri de la cadrul legal, prin unele activităţi încălcându-se drepturile şi libertăţile constituţionale ale cetăţenilor.
Scopul principal al transformării nu va fi restructurarea instituţională, ci dezvoltarea abilităţii SIS de a anticipa acţiunile cu potenţial de periclitare a securităţii ţării. Nu vom merge pe calea extinderii resurselor şi personalului – vom crea şi implementa sisteme noi de culegere şi de procesare a informaţiilor de interes, flexibilizând cadrul de acţiune şi renunţând la factorii ce creează disfuncţii în mecanismul instituţional.
Ne-o dorim ca rezultatul final al modernizărilor să se materializeze într-o structură eficientă, capabilă nu atât să se adapteze la schimbările de moment, cât să anticipeze evoluţiile climatului intern şi extern de securitate.
Totodată voi menţiona că reforma rezultă şi din Strategia Securităţii Naţionale, Planul individual de acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO, precum şi prevederile Programul de activitate al Guvernului Republicii Moldova „Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru anii 2009 – 2013, care au impulsionat decizia de a racorda atribuţiile şi funcţiile SIS la rigorile societăţii democratice şi a statului de drept.
3. Domnule director, credeţi că în acest proces de reformare ar trebui să aibă un cuvînt de spus şi societatea civilă? Cum s-ar putea realiza acest lucru?
Unul din obiectivele care urmează a fi realizat este transparenţa Serviciului de Informaţii şi Securitate. Este important ca societatea civilă să înţeleagă scopul şi esenţa activităţii unui serviciu secret, să conştientizeze că prin activităţile desfăşurate se protejează interesele vitale ale statului şi cetăţeanului. Cu regret, nerespectarea libertăţilor constituţionale şi a dreptului la viaţă privată în activitatea fostelor servicii secrete fac ca unele imagini din trecut să mai persiste în percepţia opiniei publice.
Chiar dacă şi suntem o instituţie specifică, tindem să ne deschidem pentru populaţie, pentru a crea societăţii civile oportunitatea de a participa la stabilirea agendei de transformare a serviciului moldovenesc de informaţii. Bineînţeles că cea mai mare provocare o va constitui educarea cetăţenilor într-un spirit participativ la asigurarea securităţii statului. Suntem convinşi că determinarea comunităţii de a-şi spune cuvântul său în elaborarea şi implementarea politicilor de securitate va consolida societatea democratică în Republica Moldova.
În această ordine de idei voi menţiona că, pentru prima dată în istoria contemporană a ţării, am făcut un apel public de implicare a societăţii civile în procesul de reformare a SIS. Actualmente deja implementăm o serie de acţiuni care au drept scop redimensionarea componentei de comunicare publică a instituţiei în vederea încadrării organice a sistemului securităţii de stat în arhitectura europeană de securitate.
4. Conducerea Republicii Moldova îşi exprimă tot mai clar intenţia de integrare in Uniunea Europeană, eforturile fiind vizibile in aproape toate domeniile. Cum contribuie instituţia pe care o conduceţi la acest efort? Există colaborări cu structurile similare din UE?
Cu certitudine, avansarea noastră în procesul de integrare europeană este un obiectiv strategic, fiind convinşi că aderarea la Uniunea Europeană va oferi noi garanţii de stabilitate şi va spori gradul de securitate al Republicii Moldova. În această ordine de idei, un loc aparte revine participării Serviciului la realizarea sarcinilor comune de consolidare a securităţii regionale şi europene.
În contextul politicii de integrare a Republicii Moldova, SIS depune eforturi semnificative pentru aderarea la comunităţile informative europene şi regionale, stabilirea şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi multilaterale pe probleme de interes comun. Sunt expresive contactele cu structurile de securitate ale Comunităţii Europene, la etapa actuală fiind stabilite relaţii şi purtate discuţii preliminare cu reprezentanţii conducerii Directoratului de securitate al Comisiei Europene şi Oficiului de securitate al Secretariatului General al Consiliului Uniunii Europene.
În viitorul apropiat Serviciul de Informaţii şi Securitate va găzdui două evenimente internaţionale de rezonanţă pentru serviciile speciale de informaţii din spaţiul european. Este vorba despre reuniunea şefilor Serviciilor de Informaţii Externe a ţărilor riverane Bazinului Mării Negre şi Conferinţa serviciilor speciale din Europa de Sud-est (SEEIC), ambele desfăşurându-se la Chişinău.
Voi menţiona că, în vederea stabilirii şi intensificării contactelor cu organele de securitate europene avem suportul deplin din partea partenerilor din România, în special al Serviciului de Informaţii Externe.
5. Domnule director, de la începutul anului, aţi avut mai multe întîliniri cu şefii serviciilor de informaţii din România. Cum aţi caracteriza colaborarea cu omologii dumneavoastră de la Bucureşti? În ce constă aceasta?
Serviciul de Informaţii şi Securitate nu va putea soluţiona sarcinile de competenţă fără o interacţiune eficientă în domeniu cu serviciile speciale din România şi Ucraina – ţări cu care Republica Moldova are frontiere comune.
Odată cu numirea mea în funcţie, una din priorităţile trasate a fost restabilirea relaţiilor de parteneriat cu colegii din România, îndeosebi că ele au suferit grav în urma evenimentelor din aprilie 2009 de la Chişinău. În martie curent am realizat o vizită la Bucureşti unde am purtat discuţii cu dl Mihai – Răzvan Ungureanu, directorul Serviciului de Informaţii Externe al Românei, şi dl George – Cristian Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii. În timpul acestor întrevederi, de o manieră sinceră şi deschisă, au fost abordate aspectele ce au condus la îngheţarea relaţiilor dintre serviciile noastre şi trasate activităţi pentru a readuce interacţiunea noastră în albia normalităţii.
Ulterior priorităţile cooperării bilaterale, de asemenea, au fost analizate şi în cadrul vizitei oficiale a dlui Mihai-Răzvan Ungureanu la Chişinău. Ele se referă, preponderent, la intensificarea interacţiunii în vederea diminuării impactului negativ al criminalităţii transnaţionale asupra securităţii naţionale ale ambelor ţări şi stabilităţii regionale. Totodată am efectuat un schimb de opinii privind cadrul de activitate a serviciilor speciale din ţările cu democraţie avansată.
6. La sfîrşitul lunii iulie, aţi efectuat o vizită în Statele Unite ale Americii, la invitaţia CIA. Puteţi să ne spuneţi care a fost scopul acestei vizite şi care este natura relaţiei dintre Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova şi Agenţia Centrală de Informaţii din SUA?
Consider că relaţiile dintre Serviciul Informaţii şi Securitate şi Agenţia Centrală de Informaţii astăzi au atins noi valenţe. În cadrul vizitei mele în SUA, partenerii americani au asigurat că ne vor acorda asistenţă în vederea participării eficiente a SIS la elucidarea problemelor cei ţin de consolidarea mediului general de securitate, fapt ce va avea un impact benefic şi asupra asigurării securităţii Republicii Moldova. Am convenit să intensificăm schimbul de informaţii şi la nivel de experţi pe probleme de interes reciproc.
În perioada aflării delegaţiei SIS la Washington am realizat o întrevedere separată cu dl. Lawrence R. Silverman, Directorul Direcţiei pentru relaţii cu Belarus, Moldova şi Ucraina al Departamentului de Stat al SUA, cu care am efectuat un schimb de opinii vizavi de domeniile prioritare în relaţiile de cooperare bilaterală şi procesul de integrare europeană.
Articol publicat in numarul 24 al saptamanalului Ziuaveche.ro
