Bruxellesul va propune Rusiei ca Transnistria să fie cedată Uniunii Europene (UE), promiţând astfel să deschidă curând drumul unei Republici Moldova unificate spre spaţiul comunitar, scrie Nezavisimaia Gazeta, citata de Jurnal.md. Potrivit expertului german Alexander Rahr, varianta va fi discutată la întâlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii francez şi rus, Nicolas Sarkozy şi Dmitri Medvedev, care va avea loc pe 17-18 octombrie. O sursă a ziarului rus din Ministerul de Externe de la Chişinău a confirmat că vor avea loc negocieri pe această temă atât cu Chişinăul, cât şi cu Tiraspolul. Transnistriei i se promit toate beneficiile economice posibile. Dar cu ce este ademenită Moscova nu se ştie încă, scrie cotidianul rus, citata de Agerpres.Zilele trecute, reprezentantul permanent al UE în Republica Moldova, Kalman Mizsei, a declarat că Rusia trebuie să-şi încheie operaţiunea de menţinere a păcii în Transnistria. El a pledat pentru modificarea formatului de negocieri pentru soluţionarea conflictului transnistrean ‘5+2’, astfel încât UE şi SUA, care participă la negocieri cu statutul de observatori, corespunzând cifrei ‘2’, să li se acorde statutul de mediatori. Din 1992, mediatori sunt Rusia, Ucraina şi OSCE. Asupra acestei modificări de statut insistă Chişinăul, iar Bruxellesul şi Washingtonul nu ar fi deranjate. Mai mult, UE se declară, în ultima vreme, un actor activ în aplanarea conflictului dintre Chişinău şi Tiraspol, acţionând mai ofensiv decât Rusia, comentează publicaţia moscovită.
‘UE discută cum să soluţioneze conflictele îngheţate din Europa. Germania a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU şi se va ocupa şi în acest cadru de soluţionarea diferendelor teritoriale. În acest context se înscrie şi propunerea Angelei Merkel adresată lui Medvedev de a rezolva prin eforturi comune problema transnistreană’, a afirmat analistul politic german Alexander Rahr.
‘Am discutat cu deputaţii din Bundestag şi ei sunt de părere că diferendul transnistrean este mai uşor de soluţionat decât conflictele din Karabah şi Georgia. Transnistria este mai aproape de Europa, iar Republica Moldova are şanse reale să adere la UE, împreună cu Transnistria, căreia i se poate acorda statutul acceptabil de autoguvernare teritorială, autonomia. În Germania se consideră că, dacă Serbia şi Croaţia vor fi acceptate în UE, de ce să nu fie primită şi Republica Moldova? Şi aici există convingerea că soarta Transnistriei trebuie discutată nu de România şi Rusia, ci de UE şi Rusia. Cu atât mai mult cu cât este vorba de o problemă de securitate europeană’, a mai spus Alexander Rahr.
Expertul german a subliniat că soluţionarea conflictului presupune retragerea militarilor ruşi de pe teritoriul transnistrean, după care României i-ar reveni misiunea de a scăpa de o parte a armelor convenţionale şi atunci s-ar putea reveni asupra acestei teme în discuţiile cu Rusia. El a mai spus că Moscova este considerată ca fiind de partea Tiraspolului şi că tergiversează soluţionarea conflictului, aspect care va fi reliefat la întâlnirea din 17-18 octombrie.
El a remarcat că, dacă Transnistriei i se explică deja că perspectiva europeană se va solda cu avantaje economice pentru regiune, nu se cunoaşte deocamdată ce va primi Rusia. Este clar doar faptul că iniţiativa lui Dmitri Medvedev de consolidare a securităţii europene va primi undă verde. ‘Moscovei i se va demonstra că este ascultată şi că este luată în considerare’, a punctat expertul.
Potrivit lui Rahr, anume din perspectiva europeană sunt privite la Chişinău şi recentele înţelegeri dintre premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, şi liderul transnistrean, Igor Smirnov. Datorită acestor înţelegeri, circulaţia trenului Chişinău-Odesa, prin regiunea transnistreană, a fost reluată după patru ani /din martie 2006/ în care acesta ocolea provincia. Chişinăul promite, până la sfârşitul lunii, restabilirea conexiunii telefonice cu localităţile din Transnistria.
Vicepreşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Serafim Urecheanu a afirmat că ‘acesta nu este doar meritul premierului, ci şi al mediatorilor, inclusiv al UE’. În opinia sa, ameliorarea relaţiilor cu malul stâng al Nistrului este o tendinţă ce trebuie susţinută şi dezvoltată.
Părerea este susţinută şi de directorul Institutului Europei, Viorel Cibotaru. Totuşi, el este de părere că UE şi SUA ar putea obţine statutul de mediatori doar cu acordul Rusiei. În ceea ce priveşte misiunea de menţinere a păcii, ea nu dispare, ci s-ar transforma din una militară în una civilă, spune politologul de la Chişinău. ‘Ideea nu este nouă, dar nu va putea fi aplicată fără ajutorul mediatorilor’, a spus el.
‘În Transnistria ar putea fi trimise şi forţele de reacţie rapidă ale UE, fiind vorba de înlocuirea militarilor ruşi cu o misiune a forţelor de poliţie de genul celei din Bosnia şi al celei care ar urma să fie desfăşurată şi în Kosovo’, a spus directorul Institutului de analiză politică şi cercetări internaţionale de la Kiev, Serghei Tolstov. El consideră că declaraţia lui Kalman Mizsei nu este întâmplătoare şi că este în concordanţă cu ‘linia UE’. În opinia sa, Ucraina va reacţiona cu maximă atenţie, ţinând cont de relaţiile ei cu Rusia şi de dorinţa de a nu se certa cu UE.
