Acasa InternationalBasarabia Contraofensiva europeana fara precendent la Chisinau: Jerzy Buzek, Dirk Schuebel, Stefan Fule, Radek Sikorski si Carl Bildt

Contraofensiva europeana fara precendent la Chisinau: Jerzy Buzek, Dirk Schuebel, Stefan Fule, Radek Sikorski si Carl Bildt

scris de Ziua Veche
4 afisari

.UPDATE 16.20: Preşedintele Parlamentului Mihai Ghimpu, Preşedinte interimar al Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu Dirk Schuebel, şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova.

În cadrul întrevederii oficialii au discutat aspecte legate de vizita în Republica Moldova a Preşedintelui Parlamentului European Jerzy Buzek, care va veni la Chişinău pe 10 decembrie 2010. De asemenea, Dirk Schuebel a anunţat că în zilele următoare la Chişinău vor sosi mai mulţi oficiali europeni: Stefan Fule, comisar european pentru extindere şi politică europeană de vecinătate, Radek Sikorski, Ministrul de Externe al Poloniei şi Carl Bildt, Ministrul de Externe al Suediei.


Mihai Ghimpu şi Dirk Schuebel au avut un schimb de opinii vizavi de situaţia post-electorală din Republica Moldova şi ultimele evoluţii în consultările purtate de reprezentanţii partidelor parlamentare în vederea creării unei alianţe de guvernare. UE salută şi încurajează dialogul post-electoral în Republica Moldova în vederea creării unei alianţe de guvernare de orientare pro-europeană, bazată pe valori şi principii europene şi care să promoveze reformele democratice şi constituirea unui stat de drept, a menţionat şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova. Dirk Schuebel a reiterat necesitatea continuării reformelor democratice în Republica Moldova în vederea realizării obiectivului de integrare europeană.

 

Preşedintele Mihai Ghimpu a subliniat că opţiunea celor peste 60% din alegători este continuitatea Alianţei pentru Integrare Europeană. „Continuarea reformelor democratice, iniţiate după 29 iulie 2009, reprezintă un obiectiv clar pentru a asigura cetăţenilor Republicii Moldova un viitor european. Votul acordat de cetăţeni la alegerile din 28 noiembrie indică asupra faptului că ei doresc la guvernare forţe politice democratice, pro-europene, care ar putea să realizeze obiectivul de integrare europeană. Reprezentanţii partidelor democratice parlamentare sunt obligaţi să ţină cont de această dorinţă a cetăţenilor în procesul de negocieri pentru constituirea alianţei de guvernare”, a menţionat Preşedintele. Totodată, Mihai Ghimpu a adresat mulţumiri pentru sprijinul constant al Uniunii Europene pentru Republica Moldova, precizând, că rezultatele alegerilor din 28 noiembrie confirmă faptul că parcursul Republicii Moldova este unui ireversibil de integrare europeană.

 

———-

.14.27: Preşedintele Partidului Popular European, Wilfried Martens şi-a reînnoit sprijinul pentru parcursul democratic al R. Moldova. Cu toate acestea, politicianul avertizează că doar menţinerea Alianţei pentru Integrare Europeana va asigura Moldovei sprijinul Europei şi al diferitor instituţii internaţionale. “Alegătorii moldoveni şi-au exprimat univoc opţiunea pentru cursul spre integrare europeană condus deja de 14 luni de către Guvernul Alianţei pentru Integrare Europeană. Această politica, precum şi reformele promovate a deschis noi perspective europene pentru Moldova şi s-a dovedit a fi eficientă. Această politică trebuie continuată în următorii ani. Doar reinstalarea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană va menţine Moldova pe calea independenţei, dezvoltării economice şi progresului social. Doar menţinerea Alianţei pentru Integrare Europeana va asigura Moldovei sprijinul Europei şi al diferitor instituţii internaţionale”, se spune într-un comunicat de presă al Partidului Popular European.

 

Potrivit Unimedia.md, preşedintele Wilfried Martens i-a îndemnat pe liderii Alianţei pentru Integrare Europeană să manifeste responsabilitate în cadrul negocierilor actuale. “Doar partidelor politice moldoveneşti le revine să decidă viitorul Moldovei. Orice tentativă de ingerinţă din afară este inacceptabilă într-un Stat independent şi suveran,” se mai spune într-un comunicat al grupului european. 

Presa rusă vorbeşte despre “disperarea Moscovei” 

Vizita de lucru a şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, în Chişinău demonstrează „disperarea politicii ruse în regiune”. Încercarea Moscovei de a crea o alianţă de centru-stânga în Republica Moldova, despre care s-au grăbit să anunţe mass-media rusă, a eşuat, scrie Nezavisimaia Gazeta. Potrivit preşedintelui de onoare al Partidului Democrat, Dumitru Diacov, democraţii, după întâlnirea cu Narîşkin, nu au semnat nici un acord cu comuniştii.

Alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova au demonstrat că situaţia politică din ţară se schimbă dramatic. Culoarea roşie cândva predominantă în cromatica spectrului politic treptat dispare. Partidul Comuniştilor mai are încă cel mai mare suport popular, dar nu se mai bucură nici de susţinerea populaţiei de altă dată, şi nici de numărul necesar de voturi în parlament, scrie ziarul rus..

Directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, Viorel Cibotaru a declarat că refuzul emisarului rus să se întâlnească cu Filat, motivând prin faptul că preşedintele PLDM a avut anterior o întrevedere cu Putin, sună straniu. „După ce Filat s-a întâlnit cu premierul rus în ţara noastră au avut loc alegeri, situaţia s-a schimbat. Întâlnirea dintre cei doi ar fi foarte actuală.” Potrivit analistului politic, rezultatele întâlnirilor „au confirmat inconsistenţa politicii ruse în regiune.”

„Nu ne lăsăm şantajaţi de preţul la gaz deoarece îl cumpărăm la preţul pieţei. A ne ameninţa cu: „Vom interzice importul vinului moldovenesc pe piaţa rusă”? Da, piaţa rusă este foarte importantă pentru noi, dar astfel de ameninţări nu mai sunt suficiente pentru a influenţa deciziile noastre politice”, a explicat Cibotaru. Potrivit lui, întoarcerea comuniştilor la putere, ceea ce a dorit, de fapt, Narîşkin, ar priva Republica Moldova de toate credite din partea UE. Iar, dacă creditele „ar fi fost stopate, societatea s-ar revolta: tinerii reacţionează emotiv la orice încercare a comuniştilor de a obţine un vot de aur în noua configuraţie a puterii.”

Potrivit lui Cibotaru, Narîşkin a făcut aceeaşi greşeală ca şi primul adjunct al şefului administraţiei prezidenţiale ruse, Dmitri Kozak, în 2003, care elaborând planul său cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, nu a luat în considerare influenţa Occidentului în regiune. 

Reacţia societăţii civile 

„Obrăznicia Rusiei nu ne mai surpinde. Vizita abuzivă a lui Narîşkin la Chişinău demonstrează că Rusia se simte în continuare stăpân în Republica Moldova şi nu recunoaşte independenţa ţării noastre. Rusia nu vrea să renunţe la interesele strategice şi în continuare doreşte să-şi menţină influenţa în zonă. Plecarea lui Lupu din SRL-ul Voronin a fost o mişcare gândită la Moscova pentru a câştiga timp”, a declarat, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război 1992 Tiras-Tighina, locotenent-colonelul Anatolie Caraman. Acesta consideră că intervenţia deschisă a Rusiei în problemele interne ale ţării încalcă direct suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova. 

„Noi nu vom tolera nici o Alianţa PD-PCRM, aşa zisa Alianţa pentru Interesele Moldovei. Noi susţinem refacerea Alianţei pentru Integrare Europeană şi solicităm din partea societăţii civile ca negocierile dintre partide să aibă loc în mod transparent şi ca toate partidele să spună care le sunt pricipiile şi valorile. Toate partidele din AIE trebuie să-şi respecte promisiunile făcute în campania electorală”, a afirmat preşedintele Asociaţiei cetăţenilor români, Constantin Lazăr. 

La rândul său, directorul Comitetului Helsinki, Teo Cârnaţ, a menţionat că cetăţenii au mandatat partidele pentru ca acestea să rezolve problemele interne ale Republicii Moldova. „Partidele nu au fost mandatate să poarte discuţii cu trimişii Kremlinului. În ce măsură Narîşkin a avut dreptul constituţional să intervină în treburile interne ale ţării noastre?”, s-a întrebat directorul Comitetului Helsinki.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult