Republica Moldova a intrat intr-o noua faza a crizei politice: referendumul menit sa schimbe Constitutia si sa permita alegerea presedintelui tarii prin vot popular a esuat din cauza prezentei slabe la urne. Potrivit Constitutiei republicii, organizarea unui nou referendum este posibila abia peste doi ani.Puterea de la Chisinau este cufundata intr-o tristete profunda, scrie politologul rus Valeri Vajutovici, pe site-ul analitic Politkom.ru. Atunci cand a initiat referendumul, ea era convinsa ca nu risca absolut nimic. Insusi modul in care era pusa intrebarea continea raspunsul la ea. In acest sens, puterea moldoveana nu s-a inselat: peste 80% dintre cei care au votat la referendum au raspuns ‘da’, sunt de acord cu alegerea presedintelui de intreg poporul. Liderii Aliantei pentru Integrare Europeana /AIE/ s-au inselat in alta privinta: nu au tinut cont de profunda apatie a societatii moldovenesti. Criza politica dureaza in republica de peste un an de zile, presedintele tarii nu a fost ales, activitatea paramentului a fost practic paralizata, alianta aflata la putere este pe cale sa se destrame, iar cetateanul este chemat la urne…
Poporul a obosit – iata una dintre explicatiile esecului. Una corecta, insa nu singulara, potrivit analistului rus. A doua si poate cea mai importanta este aceea ca actuala putere nu a reusit sa consolideze societatea. Dimpotriva, a ridicat noi bariere, a oferit motive de schisma chiar si acolo unde ele nu existau. Astfel de ‘bariere’ analistul rus considera deciziile presedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, cea de a institui ‘ziua ocupatiei sovietice’, de a absenta de la Ziua Victoriei marcata la Moscova. Respingerea unor asemenea gesturi politice de catre majoritatea cetatenilor moldoveni s-a oglindit de asemenea in esuarea referendumului, subliniaza Vajutovici.
Multi dintre cei care nu s-au prezentat la vot stiu ca este prematur sa se vorbeasca despre noua conducere a republicii ca despre o forta politica unita. AIE nu este cimentata ideologic, liderii sai au viziuni diferite pe marginea multor probleme. Politologul rus subliniaza diferentele de opinie dintre liderul liberal Mihai Ghimpu si cel democrat-liberal Vlad Filat: primul doreste unirea Republicii Moldova cu Romania, chiar daca prin referendum, al doilea nu pledeaza pentru o asemenea unire, ci doar pe o integrare energica a republicii in Europa, subliniind ca Republica Moldova este un stat suveran si independent. Filat nu respinge nici cooperarea cu Rusia, dupa cum la fel de deschis unei dezvoltari a relatiilor cu Federatia Rusa este si presedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, cel mai moderat membru al coalitiei, potrivit lui Vajutovici, care aminteste totodata ca mesaje de cooperare cu Rusia au avut, la inceput, si liderul ucrainean Iuscenko, si cel georgian Saakasvili.
Esecul referendumului este sarbatorit de comunisti ca o victorie. Consiliul Europei recomanda Chisinaului organizarea cat mai grabnica a alegerilor parlamentare anticipate, iar daca acestea ar avea loc duminica viitoare, atunci, potrivit sondajelor de opinie, Partidul Comunistilor ar intruni 29,4% din voturi, iar fiecare dintre partidele care formeaza alianta – de doua-trei ori mai putine. In acelasi timp, daca republica ar fi trecut la alegeri prezidentiale directe, atunci, potrivit acelorasi sondaje, Voronin ar fi intrunit numarul maxim de voturi – 25,1%, in timp ce actualul presedinte interimar Ghimpu – doar 1,3%.
In ceea ce priveste atitudinea Moscovei fata de Voronin, analistul rus subliniaza ca aceasta nu este univoca. Voronin a fost un paretener de discutii dificil pentru Moscova, iar uneori imposibil. Totusi, in ultimii ani ai presedintiei sale, Moscova si Chisinaul reuseau sa ajunga la un numitor comun. In pofida apartenentei sale comuniste, Voronin pleca urechea la structurile europene, ceea ce nu impiedica nici dialogul cu Moscova, subliniaza politologul citat.
Deocamdata, Moscova nu comenteaza esecul referendumului din Republica Moldova. Insa, pe liderii rusi ii intereseaza, desigur, cine va veni la putere de data aceasta, unde va fi dusa Republica Moldova de viitorii sai conducatori, daca nu cumva republica se va retrage din CSI, va dori sa adere la NATO sau unirea cu Romania.
Potrivit lui Vajutovici, importanta Republicii Moldova pentru Rusia nu trebuie exagerata: interese strategice Moscova nu are aici, iar economice – prea putine. Insa, pentru Rusia este important sa-si pastreze rolul in reglementarea situatiei din Transnistria. In principiu, Rusia trebuie sa demonstreze comunitatii mondiale capacitatea sa de a reglementa conflictele din spatiul postsovietic, iar cea mai buna modalitate de a face acest lucru este de a media cu succes negocierile dintre Chisinau si Tiraspol.
Moscova daduse de inteles ca este dispusa la un dialog cu actuala putere de la Chisinau, insa aceasta a inceput cu ceea ce incheiase fosta putere: a cerut retragerea trupelor rusesti din Transnistria. Dupa esuarea referendumului si desfasurarea de alegeri parlamentare anticipate, este posibil ca Moscova sa aiba la Chisinau alti parteneri de dialog pe aceasta tema, conchide analistul rus.
