Acasa InternationalBasarabia Timpul: Eroii români şi-au găsit tihna

Timpul: Eroii români şi-au găsit tihna

scris de Ziua Veche
160 Afisari

.Basarabia este presărată cu cimitire ale soldaţilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Marţi, şi în satul Vărzăreşti, Nisporeni, a fost inaugurat un cimitir al ostaşilor români. La deschidere au participat oficialităţi de pe ambele maluri ale Prutului. Un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Petru, Mitropolit al Basarabiei, a ţinut o slujbă de pomenire pentru sufletele eroilor. Cel mai impresionant fapt a fost prezenţa la manifestare a lui Alexandru Enache, veteran al Armatei Române, ultimul supravieţuitor şi participant la bătăliile de pe Dealul Morilor, unde a fost rănit, scrie ziarul Timpul de la Chişinău.


În cimitirul din Vărzăreşti sunt înmormântaţi 178 de ostaşi români căzuţi în 1941 în luptele pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia bolşevică. Alexandru Enache, gradatul diviziei 35 infanterie, are în prezent 92 de ani şi a venit la ceremonie sprijinindu-se în cârje. El a povestit despre ororile acelor lupte, când în soldaţii români se trăgea doar pentru faptul că i-au mânat pe ocupanţii sovietici dincolo de linia trasată de odiosul pact Ribbentrop-Molotov. Bărbatul a rămas în viaţă numai datorită unui medic sanitar care, găsindu-l printre cadavre, a observat că acesta a mişcat un deget.

 

La Vărzăreşti mai sunt martori ai acelor evenimente. Ei povestesc că soldaţii şi-au găsit sfârşitul în luptele de pe Valea Plângerii sau Valea Dolnei, cum i se mai spune. Când s-au dus să-i ia de acolo ca să-i îngroape, toată valea era presărată de trupuri, multe fiind fără mâini, fără picioare, fără capete. Au încărcat morţii în căruţe şi i-au dus la Vărzăreşti, unde sătenii i-au înmormântat creştineşte. Le-au pus cruci, însă, la ordinul oficialităţilor comuniste, crucile au fost smulse şi duse cu carele la Nisporeni, ca să se facă trotuar din ele… Mulţi ani pe acest loc păşteau animalele.

R. Moldova este presărată cu cimitire ale ostaşilor români. Timp de mai mulţi ani, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor de la Bucureşti încearcă să le refacă, să le aducă la o stare decentă. Guvernarea comunistă din timpul lui Voronin a blocat permanent aceste tentative. 

Guvernarea comunistă a blocat permanent reamenajarea cimitirelor 

.Primele lucrări la cimitirul de la Vărzăreşti le-a efectuat, în 1990, primarul de atunci al localităţii, Mihai Guidea. El a început să adune de prin sat crucile rămase şi le-a adus aici. În fiecare an, de Ziua Eroilor (Ispas), Societatea culturală „Ginta Latină” (filialele Nisporeni, Vărzăreşti şi Sângeorz-Băi) organiza slujbe religioase de pomenire a eroilor. Din păcate, primarul s-a stins din viaţă fără a-şi vedea visul împlinit.

Lucrările au fost reluate în 1998. Societatea culturală „Ginta Latină”, cu mijloace proprii şi cu sprijinul primarilor de atunci: Vasile Arteni (Nisporeni) şi Ştefan Guţu (Vărzăreşti) şi a românilor din aceste localităţi a reamenajat cimitirul de la Vărzăreşti, însă nu la nivelul exigenţelor unui cimitir de onoare. Din cauza lipsei banilor, lucrările au fost întrerupte de mai multe ori. Au fost stabilite zilele de inaugurare, dar şi acestea au fost amânate de câteva ori. Ultimele lucrări s-au efectuat cu susţinerea financiară a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, precum şi a familiei premierului Vlad Filat, care a procurat cele peste o sută de cruci. În măsura posibilităţilor, au contribuit Consiliul raional Nisporeni şi conducerea locală. Astăzi, cimitirul e bine amenajat, fiind situat în cel mai înalt loc din Vărzăreşti, la vreo 500 de metri de una dintre cele mai vechi mănăstiri de la noi. Satul se află în vale şi, după felul cum sunt aranjate casele, ai impresia că se închină în faţa acestor eroi.  

Cu toţii şi-au plecat fruntea în faţa eroilor 

La ceremonia de deschidere a cimitirului au participat mari personalităţi. În omagiul său de cinstire şi înaltă plecăciune în memoria celor căzuţi pentru reîntregirea ţării, deputatul şi poetul Ion Hadârcă a numit ziua de inaugurare a cimitirului sfântă şi binecuvântată, „ziua care parcă a deschis cerurile şi a vărsat lumină peste aceste plaiuri ca să ne adune cât mai aproape, să aline această rană care a sângerat atâţia ani de zile”.

În faţa eroilor şi-a plecat fruntea şi ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase. „Noi, cei care locuim pe acest pământ, am fost aruncaţi, timp de peste 60 de ani, într-o gaură a minciunii. Ni s-a negat identitatea, ni s-au spus minciuni despre limba pe care o vorbim, ni s-a interzis să mergem la biserică. Aceşti ofiţeri ai Armatei Române care zac în mormintele de aici, prin jertfa lor, au făcut ca astăzi noi să fim ceea ce suntem, să vorbim limba română şi ca pe acest meleag să fluture tricolorul”, a menţionat Tănase. Vasile Apostol, general în rezervă al Armatei Române, a spus următoarele: „În aceste momente de adâncă vibraţie patriotică românească pe care dumneavoastră, cetăţenii acestor plaiuri de legendă, aţi reuşit să le creaţi, se cuvine să ne închinăm cu veneraţie în faţa ostaşului român din toate timpurile pentru demersul său istoric legendar de apărare a independenţei şi suveranităţii ţării, a integrităţii ei teritoriale, a însăşi fiinţei naţionale a poporului român”.

În acea zi, militanţii Mişcării naţional-creştine, filiala Nisporeni, au organizat un marş în cinstea eroilor căzuţi pentru eliberarea Basarabiei şi Nordului Bucovinei. Special pentru acest eveniment la Nisporeni a sosit o delegaţie a conducerii Mişcării, în frunte cu preşedintele ei, Sergiu Laşcu.  Cu tricoloruri în mâini, militanţii Mişcării au pornit marşul din centrul oraşului Nisporeni, parcurgând circa 6 km până în Dealul Morilor unde se află mormintele eroilor. Au mai fost prezenţi Marian Popescu, directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, Traian Şoricău, secretarul Consiliului orăşenesc Sângeorz-Băi, renumiţi interpreţi din România şi din R. Moldova, reprezentanţi ai Societăţii culturale „Ginta Latină”, Ion Berghea, preşedintele Asociaţiei „Pro-Basarabia şi Bucovina”, Leonid Bujor, ministrul Educaţiei, mai mulţi preşedinţi de raioane din R. Moldova. Din păcate, acest eveniment de o importanţă atât de mare nu a trezit interesul mijloacelor de informare în masă. Deşi au fost invitate şi televiziunile, niciuna din ele nu a reflectat manifestarea de la Vărzăreşti.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult