Acasa InternationalBasarabia Vladimir Lupan este noul consilier al lui Mihai Ghimpu in problemele de politica externa

Vladimir Lupan este noul consilier al lui Mihai Ghimpu in problemele de politica externa

scris de Ziua Veche
11 afisari

.Presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a semnat decretul privind numirea lui Vladimir Lupan in functia de consilier al Presedintelui Republicii Moldova in problemele de politica externa. Printr-un alt decret, Mihai Balan a fost eliberat din functia de consilier al Presedintelui Republicii Moldova in problemele de politica externa si integrare europeana, fiind numit in functia de Ambasador Extraordinar si Plenipotentiar al Republicii Moldova in Republica Elena, precizeaza serviciul de presa al Presedintiei de la Chisinau. Recent sociologul bucurestean Dan Dungaciu a devenit cetatean al R. Moldova si a fost numit consilier al presedintelui Mihai Ghimpu pentru problemele integrarii europene

.


Vlad Lupan a absolvit in 1996 Scoala Nationala de Studii Politicie si Administrative la Facultatea Relatii internationale din Bucuresti. Din acelasi an, a activat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. A fost membru a trei Misiuni OSCE, in Georgia, Albania si Croatia, unde a activat pe diverse domenii – de la ofiter de presa, indeplinind si functiile de purtator de cuvant, pana la functii ce tin de negocierie de solutionare a conflictelor, de ofiter politic responsabil pentru evaluarea situatiie politice din tarile in care a activat, de libertatea si dezvoltarea mass media, drepturile omului, monitorizarea sedintelor de judecata in cadrul proiectelor de consolidarea a statului de drept.

Cat a activat la Ministerul Aafacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova, a fost membru a doua comisii diferite ce tin de solutionarea conflictului transnistrean – Comisia Unificata de Control si Formatul pentagonal (acum 5+2) de negocieri politice pentru solutionarea conflictului transnistrean. Vladimir Lupan a fost implicat in negocierile privind retragerea trupelor ruse din Republica Moldova, inclusiv inainte de Summitul de la Istanbul din 1999. Din 1997, a avut posibilitatea sa se ocupe si de problemele ce tin de reforma fortelor armate si ulterior a sectorului de securitate din Republica Moldova. Dupa revenirea la MAEIE din Misiunea OSCE din Croatia, a activat ca Sef de Directie NATO si cooperare politico-militara. Din februarie 2008, Vladimir Lupan a trecut in societatea civila.

In toamna anului 2009, a fost implicat in elaborarea programului actual de guvernare de la Chisinau, pe domeniile ce tin de politica externa si integrare europeana, dar si securitate si aparare. Ulterior, pe parcursul anului 2010, Vladimir Lupan a fost membru a doua grupuri inter-guvernamentale de lucru, cu participarea societatii civile, inclusiv cel care a incercat sa elaboreze proiectul noii Strategii Nationale a Securitatii.

Cititi, in continuare, cum vedea Vlad Lupan, in ianuarie 2010, prioritatile Republicii Moldova in planul afacerilor externe:

 

.Prioritatile pentru anul 2010 ar trebui sa corespunda celor 5 prioriati din programul de guvernare pe relatiile – UE, Romania, Ucraina, SUA si Rusia. Exista, insa, o prioritate care prevaleaza asupra celor cinci enumerate mai sus – relatiile cu donatorii importanti. Relatiile cu acestia nu s-au terminat in 2009, dar urmeaza a continua in 2010, injclusiv prin negocieri si dialoguri aditionale. In contextul unor discutii din Republica Moldova privind eventualitatea sau evitarea alegerilor anticipate in 2010, dialogul cu institutiile financiare internationale ar putea sa fie unul mai dificil. Astfel, realitatile interne politice de moment, neclaritatile din 2010, ar putea influenta relatia noastra cu aceste institutii si avea impact negativ chiar asupra acelor partide care actualmente inclina spre anticipate. Situatia din toamna anului 2010 ar putea fi diferita de cea de la sfarsitul anulu 2009.

Relatiile externe ale Republicii Moldova cu partenerii sai externei, astfel, sunt intr-o interconexiune stransa si nu pot fi tratate ca subiecte separate, intr-o lume unde globalizarea inseamna si interdependenta.

MAEIE – Daca sa ne referinm la necesitatile pentru implementarea politicii externe atunci pe primul loc trec
a) Asigurarea decentralizarii MAEIE, astfel incat sefii de departamente si directii sa fie mai liberi in luarea deciziilor corespunzatoare nivelului lor.
b) Pentru ca acestia sa fie capabili sa-si indeplineasca sarcinile, e nevoie ca acestia sa fie selectati din cadre bine pregatite de la MAEIE prin o eventuala evaluare, independenta – cu o comisie cu participarea unor specialisti in doemiu din sfera academica si de expertiza, inclusiv si de la MAEIE, dar intr-o proportie mai mica decat ceilalti membri independenti.
c) Ridicarea nivelului de pregatire a angajatilor MAEIE prin trimiterea lor obligatorie la cursuri de perfectionare, nu doar diplomatic, dar si in domeniul managementului.

AMBASADORII – Un element extrem de important pentru o metodologie de succes a promovarii relatiilor externe va fi felul in care vor fi desemnati viitorii ambasadori ai Republicii Moldova. Daca pana acum acestia au fost neprofesionisti, pe care i-a multumit PCRM cu o „pensie de onoare” peste hotarele tarii, ceea ce a dus la ambasada slabe, atunci acum aceste nominalizari trebuie facute in baza unor criterii profesionale clare – ar trebui sa fie numiti profesionisti in domeniu, cu experienta anterioara, [prin metoada selectarii acestora si aprobarii, asa cum se face in Europa, prin MAEIE, iar ulterior prin Comisia pentru politica externa a Parlamentului, pentru o examinarea minutioasa a cunoasterii subiectului, limbii tarii unde pleaca, etc. O astfel de practica a r duce la o crestere a profesionalismului in doemiul diplomatic si ar schimba politica externa a RM, acum cand inca mai avem o deschidere in Occident, ar care nu va dura foarte mult. In acelasi context vom mentioa si faptul ca fiecare din ambasadorii numiti va avea un rol de important pentru Republica Moldova, deoarece politica UE se face in capitalele statelor membre – astfel, doar un corp diplomatic bine pregatit, care sa corespunda criteriilor prfesionale mentionate mai sus, va putea infleuta cateodata decisiv deciziile intregii organizatii. Putem presupune ca societatea civila va urmari cu mare atentie acest proces.

Daca sa trecem la relatiile pe cele 5 prioritati, in cazul UE, pe parcursul acestui an autoritatile Republicii Moldova ar trebui sa inceapa sau deja demareaza:
1. Negocierile cu UE privind Acordul de asociere, care incep luni 11 ianuarie 2009. Ucraina negociaza aproape 3 ani un astfel de Acord. In cazul Republicii Moldova speram la un pas mai rapid, insa acesta va depinde, ca si in Ucraina, de evolutiile politice interne. Revenind la aceasta conexiune dintre evolutiile interne si impactul relatiilor externe, daca se va merge pe formula unor alegeri anticipate, s-ar putea ca mersul negocierilor sa fie mai lent. In cazul evitarii alegerilor atat populatia tarii cat si o guvernare care implementeaza reforme pe parcursul a 4-5 ani ar avea de castigat. Totul insa va depinde de cum vor percepe evolutiile din Republica Moldova partenerii nostri externi. Astfel, atat in relatia cu UE cat si in relatia cu alti parteneri se resimte necesitatea implementarii cat mai curand a unei strategii de comunicare externa.
2. Negocierile privind regimul de facilitare a vizelor este un alt element important pentru cetatenii tarii, poate chiar mai de inteles decat un Acord de asociere. Negocierea si implementarea unor prevederi in ce priveste facilitarea vizelor va fi dependenta de actiunile autoritatilor tarii – asigurarea unui control adecvat asupra evidentei si calatoriilor populatiei, dar intr-o maniera europeana, nu actuala. Controlul asupra tranzitului strainilor prin RM ar fi un alt subiect de interes, inclusiv prin prisma securizarea fronitierei Republicii Moldova pe sectorul transnistrean. Aici vad un rol foarte important pentru Misiunea EUBAM. Relatiile pe acest doemniu ar putea sa evolueze pozitiv daca se va atesta o deschidere pe care ar demonstra-o autoritatile Republicii Moldova in interactiunea politiilor, serviciilor la frontiera ale tarii noastre cu cele din statele-membre UE, nu doar cu Europol sau Interpol.

In ce priveste relatiile cu Romania – semnarea parteneriatului strategic European si stabilirea unor comisii comune de consultari si lucru pe doenmnii ce tin de relatiile biltaterale, dar in primul rand de integrarea europeana.

In relatiile cu Ucraina – pentru implementarea unui parteneriat strategic, este nevoie c in paralel sa fie solutionate problemele ce tin de frontiera si pripritatea, dar si cele ce tin de implecarea Ucrainei in solutionarea conflictului transnistrean. Pornind de la ideea ca Ucraina negociaza cu UE de aproape 3 ani Acordul de asociere, precum si alte subiecte de integrare europeana, venimla cel de-al doilea element, sau constatare – expereinta acestei tari este, intr-o anumita masura, de inetres pentru autoritatile tarii noastre. Consultarile in doemniu si stabilirea unor relatii, dar nu si interedepenentei, de integrare europeana ar fi de real folos pentru viitorul ambelor tari.

In relatia cu SUA – vom merge nu doar pe formula sustinerii financiare RM de catre SUA. O relatie este un drum cu miscare in amebele sensuri. Astfel, tara noastra va interactiona cu SUA in diverse subiecte de politica externa in cadrul forurilor internationale pentru promovarea pacii, democratiei si drepturilor omului si va interactiona in acest sens in domeniul securitatii internationale in vederea eliminarii comune a riscurilor si amentintarilor pe plan global. Desi Republica Moldova este un stat mic, fiecare actiune a sa in relatia cu SUA conteaza, dup cum am vazut din reactia extrem de pozitiva a SUA fata de noua guvernare. Aceasta relatie trebuie fructificata si in conetxtul promovarii intereselor comune ale RM in asigurarea securitatii eruopene, inclusiv in zona conflictului transnistrean.

Deloc nu in ultimul rand relatia cu Rusia uremaza a fi construita in baza corectitudinii si intelegerii actiunilor Kremlinului in aceasta regiune. In doemniul relatiilor comerciale relatia trebuie sa fie una buna, dar nu si una prioritara, pentru a mentine o balanta in comertul exterior al arii naostre, dar si pentru mentinerea unor piete de desfacere profitabile intr-o meniera atenta, dar prietenoasa. In ce priveste relatia politica, urmeaza ca sa fie consultate inca o data, deja in 2010, subiectele ce tin de solutionarea conflictului transnistrean (dar nu si negociate) si retragerea trupelor ruse, pentru a evalua necesitatile de politica externa a RM in relatia sa cu Federatia Rusa si pentru a discuta subiectele cu alti parteneri importanti. Maniera in care vor fi discutate subiectele de inetres comun va fi una extrem de importanta pentru perceptia si reactiile Kremlinului.

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. OK Mai mult