Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Ministerul de Interne a precizat că, în 23 decembrie, s-a ajuns la un acord politic în acest sens, dar discuţiile vor continua până la obţinerea unei decizii.
“După 13 ani, în sfârşit România va intra în Schengen! Avem acord politic în această privinţă!
Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă. Implicit, Portul Constanţa îşi va creşte exponenţial importanţa. De asemenea, sunt convins că în 2024 vom închide negocierile şi pentru frontiera terestră”, a notat Ciolacu pe Facebook.
“La acest proiect naţional s-a muncit extrem de mult. Le mulţumesc tuturor celor implicaţi şi în mod special colegilor mei din acest Guvern care au continuat demersurile chiar dacă anul trecut uşa Schengen părea complet închisă!”, a adăugat premierul.
Ministerul Afacerilor Interne transmite, miercuri seară, că, în 23 decembrie, s-a ajuns la un acord politic privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar, la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024. Negocierile au continuat, în zilele de 26 şi 27 decembrie, şi se va discuta şi joi.
”În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria şi Bulgaria privind extinderea Spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria şi aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România şi Bulgaria la frontierele aeriene şi maritime începând cu luna martie 2024, precum şi discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere şi aplicarea Acordului Dublin”, a transmis, miercuri seară, MAI, într-un comunicat d epresă.
Potrivit documentului citat, pe parcursul zilelor de 26 şi 27 decembrie au avut loc discuţii pe canale diplomatice, între ministerele de interne, ministerele de externe, inclusiv la nivelul misiunilor diplomatice acreditate la UE, asupra proiectului de decizie a Consiliului care să încorporeze juridic respectivul acord politic.
”Aceste discuţii vor continua mâine, 28 decembrie 2023. Materializarea acordului politic într-o decizie presupune acordul tuturor Statelor Membre UE, demers procedural care se va continua şi mâine, 28 decembrie 2023”, a mai transmis MAI.
Instituţia mulţumeşte ”Preşedintelui României, Primului Ministru şi Ministerului Afacerilor Externe, inclusiv Misiunii Permanente de la Bruxelles, pentru suportul acordat pe parcursul negocierilor desfăşurate în ultimele 5 luni”.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat, miercuri seară, că, din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele spaţiului Schengen pe cale aeriană şi maritimă.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner a declarat, miercuri dimineaţă, că speră că „Air Schengen” pentru România şi Bulgaria s-ar putea materializa rapid, potrivit presei austriece.
Austria este în prezent singura ţară din UE care blochează aderarea la Schengen a celor două ţări est-europene. Însă Karner a subliniat că, în prezent, aproape că nu mai există membri Schengen cu drepturi depline. Acest lucru se datorează faptului că majoritatea ţărilor au reintrodus controalele la frontierele cu ţările vecine. Prin urmare, el este în favoarea unei prime examinări a aderării României şi Bulgariei doar pe calea aerului, deoarece aici nu există probleme cu migraţia ilegală.
Karner spunea că aşteaptă propuneri din partea Comisiei Europene privind punerea în aplicare a măsurilor care permit ridicarea parţială a veto-ului Austriei. El vrea protejarea frontierelor externe ale UE, întărirea controalelor la frontierele terestre dintre Bulgaria şi România şi asigurări că cele două ţări primesc şi solicitanţii de azil pentru care sunt responsabile ca ţări la frontierele externe. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, „atunci şi Air Schengen ar putea avea loc rapid”, a spus Karner, potrivit agenţiei APA.
El consideră însă că a vorbi despre o aderare deplină este „pură speculaţie”.
