Ambasadorul maghiar, la MAE: Teatrul National din Budapesta nu e locul potrivit „de sarbatorire a pierderii Transilvaniei”

 

Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oskar Fuzes, a declarat, marţi, la sediul Ministerului Afacerilor Externe din Bucureşti, în prezenţa oficialilor români, că Teatrul Naţional din Budapesta are o importanţă specială în dezvoltarea naţiunii ungare şi nu este „cel mai potrivit loc de sărbătorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”.

„Nu avem niciun fel de problemă cu Ziua Naţională a României. Asta a fost o problemă legată de sensibilităţi ale părţii ungare. Teatrul Naţional din Budapesta este un loc de importanţă specială pentru noi în dezvoltarea naţiunii şi, din acest punct de vedere, Teatrul Naţional din Budapesta nu este cel mai potrivit loc de sărbătorire a pierderii Transilvaniei din partea Ungariei”, a spus, potrivit Mediafax, ambasadorul, la finalul unei ceremonii desfăşurate la MAE cu ocazia împlinirii a 90 de ani de relaţii diplomatice bilaterale româno-ungare.

El a adăugat că înţelege că este vorba despre Ziua Naţională a României, dar a subliniat că această zi, pentru unguri, este una sensibilă, respectiv cea în care au pierdut Transilvania. „Înţelegem că pentru România aceasta este Ziua Naţională. Vă doresc tot ce este mai bun pentru România (…) Pentru noi, pentru maghiari, pentru unguri, această zi este ziua când noi am pierdut Transilvania. Trebuie şi partea română să înţeleagă sensibilitatea maghiară”, a adăugat ambasadorul. 

Diplomatul ungur a spus că, în închirierea Teatrului Naţional de la Budapesta pentru Ziua Naţională a României, a fost vorba despre mai multe greşeli, prima fiind solicitarea acestei locaţii ca spaţiu de desfăşurare a unei ceremonii de 1 Decembrie. „A doua greşeală a fost din partea noastră, să spunem ‘da’ şi a treia greşeală a fost să ne schimbăm părerea şi să spunem ‘nu’. A fost o istorie foarte neplăcută, îmi pare rău că avem lucrurile aşa, asta e viaţa”, a comentat el. 

90 de ani de relaţii diplomatice româno-maghiare 

Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu a participat marţi, 23 noiembrie, la o sesiune aniversară consacrată împlinirii a 90 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Republica Ungară, alături de ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti, E.S. domnul Oszkár Füzes, anunţă MAE.

Evenimentul a fost organizat de MAE, în colaborare cu Ambasada Republicii Ungare la Bucureşti şi a cuprins o sesiune aniversară de comunicări şi o expoziţie de documente diplomatice relevante pentru istoria bilaterală. Cu ocazia momentului aniversar au rostit discursuri despre istoria relaţiilor bilaterale şi perspectivele de dezvoltare a acestora secretarul de stat Bogdan Aurescu, ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti şi Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române.

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a prezentat o scurtă istorie a modului în care au fost stabilite relaţiile bilaterale româno-ungare şi a dezvoltării acestora până în prezent, subliniind că „Istoria comună, inclusiv după 1990, nu a fost lipsită de încercări. Cred însă că acestea nu ne-au îndepărtat, ci – depăşindu-le – ne-au adus mai aproape, ne-au determinat să înţelegem că dialogul sincer şi deschiderea reală sunt unicele mijloace pentru asigurarea stabilităţii şi bunăstării celor două popoare vecine. Astfel, putem astăzi spune, fără ezitare, că legăturile dintre noi sunt indisolubile, marcând o dezvoltare fără precedent între statele noastre (…) Asumând responsabil şi sincer istoria şi privind spre viitor, cele două state sunt astăzi mai pregătite ca niciodată să-şi consolideze relaţiile în cadru bilateral, dar şi valorificând apartenenţa comună la structurile europene şi euroatlantice şi la comunitatea de valori pe care o reprezintă”. 

„Ungaria se află în faţa unui moment foarte important: va prelua, la 1 ianuarie 2011, Preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Pe agenda Preşedinţiei ungare a UE se regăsesc obiective de importanţă majoră pentru România: aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, strategia UE pentru regiunea dunăreană, Parteneriatul Estic, extinderea UE şi multe altele. Vom lucra împreună cu colegii noştri ungari şi îi vom sprijini activ pentru atingerea acestor obiective comune”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene.

Ambasadorul Republicii Ungare la Bucureşti a arătat că „Aici şi acum ne amintim de nouăzeci de ani şi, dacă ar fi să facem un bilanţ, am putea fi mândri de noi înşine. Am ajuns la momentul în care putem afirma: România şi Ungaria nu sunt doar aliaţi, pe hârtie şi într-un cadru internaţional, ci şi adevăraţi buni vecini şi prieteni. Ne leagă interese şi valori”. 

Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române, a realizat o trecere în revistă a relaţiilor istorice, culturale şi ştiinţifice dintre România şi Republica Ungară şi a prezentat activitatea Comisiei mixte de istorie.

De asemenea, istoricul român a prezentat volumul „Studii istorice privind relaţiile româno-ungare” editat în acest an sub egida Academiei Române, Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologice, prin eforturile Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca. Volumul cuprinde 25 de studii elaborare de 28 de autori, cu o tematică variată, începând din secolele X-XI până în zilele noastre. Au participat membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, personalităţi din lumea academică şi culturală şi reprezentanţi ai mass-media. 

Istoric: România şi Republica Ungară au stabilit relaţii diplomatice în anul 1920 

Ministerul Afacerilor Străine de la Bucureşti face la 7 august 1920 propunerea de a instala la Budapesta un „comisar diplomatic” care să fie acreditat apoi ca ministru plenipotenţiar şi încredinţează această misiune lui Traian Stârcea, adjutant regal. Partea ungară a răspuns la 26 august 1920 că acceptă propunerea, anunţându-şi, totodată, intenţia de a propune o persoană calificată pentru reprezentarea diplomatică a Ungariei la Bucureşti. Traian Stârcea a fost numit prin Decret Regal pe post de „trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar” cu data de 1 octombrie 1920. El va prelua conducerea Legaţiei Regatului României la Budapesta cu data de 21 februarie 1921.

Concomitent, la Budapesta au fost luate măsuri similare pentru înfiinţarea unei Legaţii a Regatului Ungariei la Bucureşti. La 9 septembrie 1920, Legaţia română din Viena a informat partea română că Legaţia ungară din capitala Austriei a rugat să se intervină pentru a fi acceptat la Bucureşti Szilárd Masirevici ca „trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar” al Regatului Ungariei. Guvernul român, condus de Alexandru Averescu, şi-a dat consimţământul şi, la 14 octombrie 1920, a transmis agrementul necesar.

La 25 ianuarie 1921, András Hory, în calitatea sa de însărcinat cu afaceri a.i. al Ungariei la Bucureşti, şi-a prezentat scrisorile de acreditare ministrului afacerilor străine, Take Ionescu. La 19 februarie 1921, Traian Stârcea, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Budapesta, era primit în audienţă în calitatea sa oficială de dr. Gustav Gratz, şeful diplomaţiei ungare. Audienţa de remitere a scrisorilor de acreditare a avut loc la 4 martie 1921.

Relaţiile diplomatice între Ungaria şi România au fost întrerupte la 30 august 1944, moment căruia i s-a pus capăt la 9 mai 1945. Relaţiile au fost reluate după cel de-al doilea război mondial, respectiv la 10 decembrie 1946. În 1954, ambele misiuni diplomatice, de la Bucureşti şi Budapesta, au fost ridicate de la nivel de legaţie la rang de ambasadă.