Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, a intrat pe lista ‘celor mai căutaţi’ de Interpol pentru presupuse delicte sexuale de care este acuzat în Suedia şi care îl obligă să se refugieze într-un loc necunoscut pentru a evita extrădarea din această ţară, transmite Agerpres. În curând mandatele de arestare s-ar putea înmulţi având în vedere că SUA studiază cum să prezinte şi alte acuzaţii penale împotriva sa, iar acelaşi lucru ar putea face inclusiv ţara lui natală, Australia, notează joi ABC.
Vânătoarea
Cu o mare parte a opiniei publice şi Congresului cerând ‘să se facă ceva’ împotriva lui Assange, Ministerele Justiţiei şi Apărării lucrează pentru a pune la punct un dosar împotriva lui. Sugestia cea mai evidentă este de a face apel la Legea Spionajului, însă această lege este oarecum depăşită în SUA deoarece este gândită pentru alte situaţi, mai potrivite pentru perioada Războiului Rece. Mai există şi o serie de noi iniţiative elaborate pentru combaterea terorismului modern, dar nu este clar dacă şi acestea sunt adecvate.
Deocamdată corespondenţa dintre Departamentul de Stat şi Assange din orele premergătoare dezvăluirii a un sfert de milion de cablograme diplomatice secrete ar putea să pregătească terenul, nu atât pentru aceste scurgeri, cât pentru a pregăti terenul pentru urmărirea sa legală. Dând clar de înţeles că documentele sunt furate şi că au făcut obiectul unei dezvăluiri ilicite.
Azil în Ecuador
Totuşi SUA le-ar putea veni bine ajutorul altor ţări, precum Australia, care s-a arătat dispusă să colaboreze la investigaţie. În timp ce lui Assange i-a sărit în ajutor un aliat neaşteptat, Ecuadorul, care i-a oferit necondiţionat azil şi refugiu pentru ‘a scoate la lumină cât mai multe informaţii pe care le deţine’.
Desigur, oferta sugerează un moment deloc idilic în relaţiile dintre Ecuador şi SUA. Deşi ar putea exista şi alte motive. Acum câteva luni era Suedia cea care se prezenta ca posibil refugiu. Ziarul suedez Aftonbladet s-a oferit să-l angajeze pe Assange ca editorialist pentru a beneficia de aceeaşi protecţie legală ca ceilalţi ziarişti /ceea ce nu este adevărat/ şi s-a vorbit chiar de modificarea cadrului legislativ în favoarea Wikileaks. Era ca şi cum Stockholm-ul se grăbea să devină capitala transparenţei informative mondiale.
Câteva luni mai târziu totul se năruia, iar Assange este considerat acum un fugar al justiţiei suedeze, căreia refuză să i se supună cu argumentul că acuzaţiile de viol sunt o invenţie a duşmanilor săi, o fabricaţie a Pentagonului. S-ar putea repeta povestea pe termen mediu şi în Ecuador? Deocamdată pare că Assange s-a săturat să-şi lanseze săgeţile doar asupra guvernului SUA. Într-un neaşteptat interviu acordat revistei Forbes, dintr-unul din refugiile sale din Londra fondatorul Wikileaks asigură că ţinta viitoarelor dezvăluiri va fi Wall Street, subliniind că are suficient material pentru ‘a doborî vreo bancă sau două’.
Sistemul bancar în vizor
Se pare este vorba de comunicaţii interne din sectorul bancar care relevă practici corupte, precum ‘e-mailuri de la Enron’, a căror divulgare le-a justificat prin necestitatea de ‘a promova reforme în sectorul bancar’. El nu a precizat care este banca sau cele două care ar fi nevoite să-şi închidă porţile după dezvăluirile făcute de Wikileaks. De la declanşarea crizei economice au existat bănuieli de proastă gestionare în aproape întreg sectorul financiar deşi Goldman Sachs este cea mai suspectată de neregulile care s-au acumulat, devenind chiar ţinta unei anchete a SEC (Securities Exchange Commission – autoritatea care se ocupă de supravegherea pieţei de capital din SUA.
Între timp, Assange insistă că, pe măsură ce creşte importanţa Wikileaks în lume, cresc ‘exponenţial’ şi sumele de bani primite. Compania se finanţează prin donaţii, ‘în general primeşte sume mici de 20 de euro, dar şi aporturi considerabile de peste 50.000 de euro’. În contul său ar fi intrat 750.000 de euro din donaţii, majoritatea după dezvăluiri importante. Julian are nevoie de 200.000 de dolari pe an pentru a-şi menţine site-ul, dar dacă ar fi nevoit să plătească ‘un salariu rezonabil puţinilor angajaţi’ ar avea nevoie de 600.000 de dolari pe an. Deocamdată el asigură că este în măsură să facă dezvăluiri semnificative ce vor afecta sectorul privat, nu doar financiar, ci şi energetic şi farmaceutic.
AGERPRES
