Austeritatea, catalizator al extremismului si xenofobiei

Masurile de austeritate impuse de criza economica alimenteaza xenofobia si ajuta partidele extremiste, a caror popularitate este in crestere, avertizeaza un raport prezentat joi in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE), de Titus Corlatean, presedintele Comisiei de Politica Externa a Senatului.

Potrivit Realitatea TV, documentul a pus in dezbatere disfunctionalitatile democratiei in astfel de situatii, precum si caile prin care aceste miscari pot fi stopate sau atenuate. Senatorul roman Titus Corlatean a sustinut documentul care atrage atentia asupra evolutiei situatiei in Ungaria, unde partidul de extrema-dreapta Jobbik a ajuns la putere prin exploatarea reactiei la masurile anticriza.

“Eu am intervenit pentru a sublinia faptul ca acest risc este real, ne intereseaza pe noi, nu doar in Romania, ci in Europa Centrala, atragand atentia asupra recentei legi adoptate de Parlamentul ungar, la propunerea Jobbik si a Fidesz – partidele care detin practic puterea, de fapt, in Ungaria, in clipa de fata – pe tema simbolisticii Trianonului”, a declarat Corlatean. “O lege care, in expunerea de motive, face referire la Tratatul de pace de la Trianon ca dictat, care ar fi o sursa de tensiune in Europa Centrala si care, in acelasi timp, nu a permis inca atingerea obiectivelor de autodeterminare a comunitatilor maghiare din jurul Ungariei, deci si din Romania. Eu am atras atentia si am lansat un semnal politic extrem de serios, in conditiile in care in acelasi Parlament un amendament al socialistilor ungari, care nu facea decat sa reitereze principiul inviolabilitatii frontierelor, fusese respins de majoritatea guvernamentala de dreapta din Ungaria si de acest partid extremist Jobbik”, a adaugat Titus Corlatean.

Mai exact, articolul 2 invoca faptul ca toate incercarile de pana acum de solutionare a problemelor ridicate de „dictatul de la Trianon”, facute in numele ideologiei internationalismului, au esuat, sugerand printre altele nevoia acordarii dreptului comunitatilor nationale la autodeterminare interna, ceea ce, in fapt, nu este in concordanta cu hotararea ONU privind dreptul la autodeterminare, care se refera in mod strict la autodeterminarea popoarelor. In extenso, prin autodeterminarea unei comunitati se poate intelege si dreptul acesteia de a milita pentru obtinerea independentei. In articolul 3 se precizeaza ca “Parlamentul ungar isi reafirma angajamentul privind sustinerea relatiilor dintre membrii si comunitatile natiunii maghiare si sprijinirea revendicarilor ce vizeaza diferite forme de autonomie comunitara bazata pe practica acceptata in Europa”. Desi aparent acesta face trimitere la normative europene, este evidenta tinta reala a acestui paragraf, si anume sustinerea oficiala a acelor forme de autonomie care servesc intereselor maghiare, respectiv autonomia pe criteriu etnic – de altfel, modelele „europene” de autonomie invocate de autoritatile maghiare cu diferite ocazii sunt cele de genul Tirolului de Sud, unde autonomia s-a obtinut prin violenta sau Catalonia, unde problemele sociale sunt binecunoscute.

“Interventia mea a fost bine primita de raportori si de marea majoritate a membrilor parlamentului de la Strasbourg, mai putin, poate, de acei parlamentari extremisti din delegatia ungara, care, de altfel, mi-au si reprosat dupa reuniune acest lucru”, a mai adaugat senatorul PSD.